Istoria României România frumoasă Today's Memory

11 Martie în istoria românilor

Foto: Manifestația populară din Piața Operei din Timișoara


1291 – Românii din Transilvania au fost menționați, pentru prima dată, la Dieta de la Alba Iulia

Adunările obşteşti (Congregațiile generale) ale Voievodatului Transilvaniei erau adunări cu caracter judiciar, dar se ocupau şi de probleme economice sau administrative ca dijmele eclesiastice, problema vămilor feudale, verificarea actelor de danie, etc. Prima menţiune cunoscută datează din anul 1288 (fără dată precizată), din timpul lui Lorand Borşa, unul dintre cei mai puternici voievozi; este vorba de o adunare obştească a „nobilimii ţării Transilvaniei”, convocată lângă Turda de vicevoievod, care atestă existența unui „regnum Transilvanum“, deosebit de „regnum Hungariae“, în frunte cu Lorand Borșa, „voyvoda Transsylvanus et comes Zonuk“ cu puteri de real suveran. Participarea românilor la aceste adunări a fost amintită pentru prima dată la 11 martie 1291, când regele maghiar Andrei al III- lea al Ungariei (1290–1301), a emis o diplomă pentru nobilii sași (saxones), secui (syculi) şi români (olachi) de convocare la Alba-Iulia a unei adunări „cu toți prelații, baronii, nobilii, secuii, sașii, românii din toate părțile Transilvaniei […] pentru îndreptarea stării acestora“. La adunare, domeniile de la Făgăraş şi Sâmbăta au fost trecute în stăpânirea nobilului ungur Ugrinus, eliminând astfel ultima autonomie românească din Transilvania

1291 – Prima atestare documentară a localităţii Făgăraş

Numele menționat a fost Fogros și a apărut într-un act de donație a regelui Andrei al III-lea al Ungariei pentru nobilul ungur Ugrinus, hotărâtă la adunarea susmenționată. Numele Făgăraşului apare din nou menţionat în 1393, iar ca oraş în 1431

Cetatea Făgăraş – pagini de istorie

1313 – Prima atestare documentară a localităţii Nădlac

Săpăturile arheologice din zona orașului au scos la iveală urme de locuire din neolitic și din perioada daco-romană. În secolul al X-lea, așezarea s-a aflat sub stăpânirea voievodului Glad. Există referiri că la Nădlac exista o cetate pe la 1192, distrusă de tătari în 1241. Prima atestare documentară sigură datează din 11 martie 1313, când este amintită într-un testament, sub numele de Noglog

1643 – Sinodul Patriarhiei de Constantinopol a aprobat Mărturisirea de credință a lui Petru Movilă

Dornic să aducă pace și unitate în Biserică, eruditul Mitropolit al Kievului, Petru Movilă, descendent al familiei domnitoare moldave a Movileștilor, a scris, în limba latină, o Mărturisire de credință numită Expositio fidei (Expunerea credinței), care a fost examinată și diortosită de către Sinodul de la Iași (15 septembrie–27 octombrie 1642), tradusă în limba greacă de alt teolog ortodox erudit, Meletie Sirigul, și apoi trimisă Patriarhiei de Constantinopol, care a aprobat-o în Sinodul ei din 11 martie 1643, prezidat de Patriarhul Partenie I

 

1871 – Guvernul Ion Ghica (3) a demisionat

Consiliu de miniștri liberal-moderat prezidat de Ion Ghica, care a guvernat în perioada 18 decembrie 1870–11 martie 1871. A fost instalat într-o perioadă de puternice frământări, mișcări antidinastice, revolte populare. Sărbătorirea cu fast a zilei de naștere a împăratului Wilhelm I de către colonia germană din București s-a încheiat cu o ciocnire sângeroasă între forțele de ordine și manifestanții republicani. Față de continuarea manifestărilor antigermane, Carol I a convocat guvernul și a luat hotărîrea de a părăsi țara chiar a doua zi. A renunțat la ideea abdicării cu condiția constituirii unui guvern puternic, care să obțină votarea bugetului și să rezolve problema concesionării căilor ferate. Guvernul Ion Ghica (3) a demisionat și Lascăr Catargiu și-a luat răspunderea noului guvern

1871 – S-a instalat Guvernul Lascăr Catargiu (2)

Consiliu de miniștri conservator, prezidat de Lascăr Catargiu, care a guvernat între 11 martie 1871–31 martie 1876, marea guvernare conservatoare care a pus bazele constituirii partidului politic conservator. Cabinetul și-a asumat măsuri de creştere a fiscalităţii, pentru ameliorarea finanţelor publice; a adoptat Legea de organizare a Armatei din 1872; a anulat Concesiunea Strousberg; a adoptat Legea învoielilor agricole din 1872; a semnat Convenţia comercială cu Austro-Ungaria

1878 – Convenţia de comerţ şi navigaţie româno-italiană

Convenţia s-a semnat la Roma la 11/23 martie, urmând să intre în vigoare la 1 aprilie 1878

1902 – S-a dat sentința în procesul Caion–Caragiale

Constantin Al. Ionescu-Caion era prim redactor la Revista Literară şi, fiind gelos pe reputaţia lui Caragiale, şi-a pus în cap să-l defăimeze. Astfel, la 30 noiembrie 1901 în paginile revistei publică un articol în care afirmă că drama Năpasta a fost plagiată după o dramă a unui autor ungur, Kemeny Istvan, intitulată Nenorocul, care ar fi fost tradusă în româneşte de Alexandru Bogdan în 1848. Un al doilea articol publicat la 10 decembrie 1901 în aceeaşi revistă în care spune că doar titlul piesei este schimbat, „restul este furat pe de-a-ntregul” are darul de a-l scoate pe Caragiale din sărite, ceea ce-l determină să se adreseze justiţiei. Calomnia fiind dovedită, în şedinţa publică din 11 martie, Caion este condamnat la pedeapsa cu închisoare corecţională pe timp de trei luni, la 500 de lei amendă în folosul statului şi 10.000 lei daune-interese de plătit părţii civile Ion Luca Caragiale. La proces, Caragiale s-a bucurat de apărarea lui Barbu Şefănescu Delavrancea, renumit pentru pledoariile sale şi pentru abilitatea de-a demonta orice cauză adunând cu meticulozitate probe întru apărarea clientului

1906 – S-a născut Barbu Zaharescu

Bercu Zuckerman; 11 martie 1906, Bârlad – 14 noiembrie 2000

Economist, membru al Partidului Comunist din România din 1923, profesor la Universitatea din București și membru corespondent (din 1955) al Academiei Române. A îndeplinit mai multe funcții în timpul regimului comunist: rector al Institutului „Maxim Gorki”, ulterior ambasador în Argentina, Turcia, China și RPD Vietnam. A fost membru al CC al PCR (1955–1974) și membru al Comisiei Centrale de Revizie

1929 – S-a născut Constantin Th. Botez

11 martie 1929, Bacău – 21 februarie 1992, Iaşi

Economist, istoric și eseist, exponent de seamă al învăţământului universitar ieşean, pe care l-a slujit cu pasiune timp de aproape patru decenii. A funcţionat la Facultatea de Ştiinţe economice din Iaşi. Se înscrie în rândul istoricilor-economişti care au depus o susţinută activitate cu caracter monografic. Din şirul scrierilor sale, menţionăm: Cronica Cotnarilor, Epopeea feroviară românească, Pagini uitate de cultură economică, Bolta Rece. 1786–1986. A publicat peste 50 de studii şi articole în diverse reviste

1929 – S-a născut George Bălan

11 martie 1929, Turnu Măgurele

Filosof, muzicolog și aforist. Între anii 1950–1955 a studiat muzica la Conservatorul „Ciprian Porumbescu“ din București. A fost asistent universitar, apoi lector și conferențiar până în 1977, când s-a autoexilat în Germania, în Pădurea Neagră (St. Peter), unde a înființat Musicosophia-Schule, școală pentru formarea ascultătorului de muzică dublată de o fundație și o editură cu același nume. Dintre scrierile sale: Muzica, artă greu de înțeles?, Enescu – mesajul, estetica, Tragicul, Înnoirile muzicii, În dialog cu Emil Cioran, Pelerinaj oriental, Arta de a înțelege muzica, Inițiere muzicală, Demnitatea melomanului

1931 – S-a născut Ion Besoiu

11 martie 1931, Sibiu, România – 18 ianuarie 2017, București

Actor de film, radio, teatru și televiziune. A absolvit Academia de Teatru și Muzică din Sibiu. A debutat în 1957, timp de 16 ani a jucat pe scena Teatrului „Radu Stanca” din Sibiu, după care s-a mutat la București, unde a jucat la Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, al cărei director a fost, timp de 12 ani. În anii ’70 a jucat în serialul Toate pânzele sus, în regia lui Mircea Mureșan. Cele mai cunoscute roluri ale sale sunt Cloșca în Procesul lui Horia, Serebreakov în Unchiul Vanea, Polonius în Hamlet, Oronte în Mizantropul, Corifeu în Antigona, Ferapont în Trei surori, Senecus în Caligula și Muhoiarov Ivan Matveevici în Oblomov. Câteva dintre filmele în care a jucat: Furtuna, Neamul Șoimărestilor, Haiducii, Răscoala, Mihai Viteazul, Ciprian Porumbescu, Păcală, Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii, Ultima noapte de dragoste, Lumini și umbre. A fost decorat cu Ordinul Național Steaua României. A fost președinte executiv al Fundației Sibiul Vechi. Sibiu – Hermannstadt, asociație care îi ajută pe tinerii talentați și care oferă premii etnografilor

Capcana mercenarilor

1932 – S-a născut Iosif Naghiu

11 martie 1932, București – 7 noiembrie 2003

Dramaturg. A absolvit cursurile Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”. A scris peste 20 de piese de teatru, montate în țară și străinătate, distinse cu numeroase premii. A scris scenarii de film: Luchian și de televiziune: Capul de zimbru. În 1968 a debutat literar cu versuri în revista Luceafărul și cu teatru scurt în același Luceafărul, piesa Celuloid fiind pusă ulterior în scenă la Teatrul Nottara, care-l avea director pe dramaturgul Horia Lovinescu. Marele succes a venit după apariția primului volum de teatru, intitulat Autostop, când piesa Gluga pe ochi a fost pusă în scenă la Teatrul „Bulandra”, în regia lui Valeriu Moisescu și în interpretarea actorului Toma Caragiu. Această parabolă comică, a intelectualului agresat de forțele întunericului, avea să fie jucată de peste 60 de ori cu sălile pline, bucurându-se de un succes enorm, până în momentul interzicerii ei, în 1971, când regimul comunist a declanșat o ampla acțiune de intimidare a scriitorilor care nu se conformau „societății socialiste multilateral dezvoltate”. Între 1971–1990, doar trei piese i-au mai fost puse în scenă, iar autorul, care a refuzat să între în partid, nu s-a mai putut angaja la nici o redacție și la nici o editură. A primit două premii ale Uniunii Scriitorilor (1983 și 1993) și două premii ale Asociației Scriitorilor din București (1974 și 1984)

Întunericul Teatru radiofonic

1936 – A încetat din viaţă Garabet Ibrăileanu (23 mai 1871, Târgu Frumos, Iași – 10/11 martie 1936, București)

Critic și istoric literar, eseist, pedagog, redactor literar și romancier, profesor de istoria literaturii române la Universitatea din Iași, membru de onoare post-mortem al Academiei Române

1944 – S-a născut Iustin Moraru

11 martie 1944, Orosfaia–Milas, Bistrița-Năsăaud

Poet și prozator. A urmat Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1962–1964) și Institutul pedagogic din același oraș (1964–1969). A fost redactor la Scînteia tineretului, secretar de redacție la revista Autoturism, redactor-șef adjunct la revista România pitorească. A debutat în Tribuna și Făclia din Cluj (1962), iar debutul editorial a fost cu volumul de versuri Desprinderea fiului (1976). Alte scrieri: Vina (roman; Premiul Uniunii Tineretului Comunist și premiul Asociației Scriitorilor din București), Trăind într-o rază, Părinții abstracți

1953 – S-a născut Ladislau Bölöni

11 martie 1953, Târgu Mureș

Fost jucător și actual antrenor de fotbal. A debutat ca fotbalist la echipa Chimica Târnăveni, echipă în care a jucat până în 1969. Între 1970–1984, a făcut parte din echipa ASA Târgu Mureș, fiind transferat apoi la Steaua București. În anii 1977 și 1983 a fost desemnat cel mai bun fotbalist al României. A jucat 108 meciuri în echipa națională, pentru care a marcat 25 de goluri. A fost de 23 de ori căpitan al echipei naționale de fotbal a României. Între anii 2000–2001 a fost antrenor al echipei naționale. În prezent, este antrenor de fotbal la echipa Royal Antwerp FC

1954 – Hotărârea nr. 337/11.03.1954 de abrogare a HCM nr. 1554/1952, pentru desființarea coloniilor de muncă

Unităţile de muncă au fost înfiinţate prin Decretul nr. 6/1950, fiind menite să contribuie la „reeducarea elementelor duşmănoase Republicii Populare Române“. Deținuții, cu excepția celor care au slujit interesele burgheziei, au fost eliberați. Este menţinut doar regimul de domiciliu obligatoriu în cazul celor care „nu s-au reeducat

1957 – S-a născut Ion Bogdan Lefter

11 martie 1957, București

Poet și eseist, critic și istoric literar. A absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, specialitatea Limba și literatura engleză–Limba și literatura română (1981). A fost director fondator al revistei Observator cultural, redactor-șef al revistei literare Contrapunct și analist politic al postului de radio Europa Liberă, secția română. De asemenea, este prozator și analist politic, unul dintre reprezentanții curentului optzecist în literatura română. În prezent, este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere a Universității din București și director editorial al revistei aLtitudini. Volume publicate: Cinci (volum colectiv, în colaborare cu poeții Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Mariana Marin, Alexandru Mușina), Globul de cristal, Experimentul literar românesc postbelic, Scurtă istorie a romanului românesc, Primii postmoderni: Școala de la Târgoviște, Flashback 1985: Începuturile noii poezii, O oglindă purtată de-a lungul unui drum. Fotograme din postmodernitatea românească

1963 – A încetat din viaţă Ignat Bednarik (8 martie 1882, Orșova, Austro-Ungaria/Mehedinți – 11 martie 1963, București)

Pictor, desenator și artist decorator, recunoscut mai ales pentru acuarelele sale

1965 – A încetat din viaţă Ion Şahighian (16 noiembrie 1897, București – 11 martie 1965, București)

Regizor la Teatrul Național din București, regizor artistic la Teatrul Armatei, Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă

1967 – S-a născut Reka Szabo-Lazăr

11 martie 1967, Brașov

Scrimeră specializată pe floretă. A început să practice scrima, la vârsta de 7 ani, la CS Tractorul, iar la vârsta de 12 ani a câștigat primul ei campionat național. În anul 1989 a câștigat Cupa României și a intrat la lotul olimpic de seniori. A fost laureată cu argint pe echipe la Atlanta 1996 și cu bronz pe echipe la Barcelona 1992. A fost campioană mondială în 1994 atât la individual, cât și la echipe, și campioană europeană la individual în 1995. În anul 2000 ea și soțul ei, sabrerul Vilmoș Szabo, s-au mutat în Germania. Amândoi au devenit antrenori de scrimă la clubul TSV Bayer Dormagen, unde ea s-a legitimat și ca sportivă. A urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, atât la individual, cât și la echipe, la Campionatul Mondial din 1994 de la Atena. Doi ani mai târziu, a câștigat medalia de argint pe echipe la Jocurile Olimpice din 1996 de la Barcelona

1975 – A încetat din viaţă Eugen Bădărău (19 septembrie/2 octombrie 1887, Foltești, Galați – 11 martie 1975, București)

Fizician, profesor universitar, director al Institutului de Fizică București, membru titular al Academiei Române

1988 – A încetat din viaţă Harry Brauner (24 februarie 1908, Piatra Neamț – 11 martie 1988, București)

Folclorist, etnomuzicolog, profesor și compozitor, a înființat Institutul de folclor și Orchestra Barbu Lăutaru

1990 – A început Manifestația populară din Piața Operei din Timișoara

În urma manifestației (11–12 martie), a fost adoptată Proclamația de la Timișoara, un document programator inițiat de George Șerban, mai târziu deputat PNȚCD de Timiș și de colaboratoarea sa, Alexandra Indrieș. S-a susținut și declararea zilei de 16 decembrie ca zi națională de luptă împotriva totalitarismului. Cea mai bine cunoscută cerere a documentului este punctul 8, care cerea ca nici un fost membru al nomenclaturii Partidului Comunist Român sau al Securității să nu aibă dreptul de a lucra în funcții publice pe o perioadă de 10 ani sau trei legislaturi consecutive, punînd accent mai ales pe funcția de președinte

1993 – A încetat din viaţă Dan Simonescu (Simion; 10 decembrie 1902, Câmpulung – 11 martie 1993, București)

Istoric și critic al literaturii române vechi, bibliograf, membru de onoare al Academiei Române

1996 – A încetat din viaţă Jean Rânzescu (30 iunie 1909 – 11 martie 1996)

Tenor, regizor de operă și profesor de canto, Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă

1997 – A încetat din viaţă Radu Negru (27 mai 1933, Cernăuți – 11 martie 1997)

Critic de artă, eseist, profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” și Academia de Arte „George Enescu” din Iași

1999 – A încetat din viaţă Vlaicu Bârna (4 decembrie 1913, Vaca, Comitatul Hunedoara, Transilvania/Crișan, Hunedoara – 11 martie 1999)

Poet, romancier, memorialist, critic literar și traducător

2000 – A încetat din viaţă Victor Tufescu (19 noiembrie 1908, Botoșani, România – 11 martie 2000, București)

Geograf, considerat întemeietorul geografiei moderne din România, membru al Academiei de Științe din România, membru titular al Academiei Române

 

Ziua Europeană a Victimelor Terorismului

Stabilită în memoria victimelor celor patru atentate comise la Madrid în dimineaţa zilei de 11 martie 2004

2004 – Atentatul terorist de la Madrid

A avut loc un puternic atentat terorist, soldat cu un număr impresionant de victime: 192 de oameni au murit, printre ei aflându-se şi 16 români. Alte 1500 de persoane au fost rănite. Mai multe explozii simultane, la ora de vârf, s-au înregistrat în patru trenuri madrilene, atentatul fiind revendicat de gruparea extremista al-Qaida. Exploziile au avut loc aproape simultan, între 7.39–7.42 dimineața, în statiile Atocha, El Pozo del Tío Raimundo, Santa Eugenia si o a patra în Calea Téllez spre Atocha. Atacurile au fost îndreptate împotriva trenurilor care asigurau legatura cu suburbiile si care erau pline cu navetiști care se indreptau spre locurile de munca din Madrid. România a fost cea de-a doua ţară, după Spania, ca număr de victime

 

2014 – A încetat din viaţă Doru Tureanu (11 ianuarie 1954, București – 11 martie 2014, București)

Jucător de hochei pe gheață, un membru cheie al Echipei naționale de hochei pe gheață a României, cu care a luat parte la 17 Campionate Mondiale

2016 – A încetat din viaţă Iolanda Balaș (12 decembrie 1936, Timișoara – 11 martie 2016)

Campioană olimpică, a dominat proba de săritură în înălțime timp de un deceniu, președinta Federației Române de Atletism (1988–2005), președintă a Federației Române de Atletism

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #Făgăraş #Nădlac #Mărturisireadecredință #ProcesulCaionCaragiale #Barbu Zaharescu #ConstantinThBotez #GeorgeBălan #IonBesoiu #IosifNaghiu #IustinMoraru #LadislauBölöni #IonBogdanLefter #RekaSzaboLazăr #ManifestațiapopularăPiațaOpereiTimișoara #ZiuaEuropeanăaVictimelorTerorismului

1 comentariu la „11 Martie în istoria românilor

  1. Pingback: 11 martie în istoria românilor | RoEvanghelica

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: