Istoria României România frumoasă Today's Memory

13 Martie în istoria românilor

Foto: Tony Bulandra (13 martie 1881 – 5 aprilie 1943)


1458 – Ștefan cel Mare a reînnoit privilegiul brașovenilor, pe care-l aveau de la Alexandru cel Bun

Privilegiul acordat „tuturor brașovenilor și tuturor negustorilor și întregii Țări a Bârsei”, a dus la dezvoltarea comerțului Moldovei cu Transilvania

1489 – Prima atestare documentară a armașului în Moldova

Armașul era un dregător din Moldova și Țara Românească în evul mediu, care avea ca atribuție aplicarea pedepselor hotărâte de domnie – aplicarea pedepselor corporale și execuțiilor capitale, dar și paza temnițelor. Subalternii lui se chemau armășei. Marele armaș trebuia să prindă, să întemnițeze și să îi cerceteze pe vinovații de crime: boieri trădători, țărani răzvrătiți, ucigași, tâlhari, hoți. Pe aceștia avea dreptul să-i supună la torturi. El executa pedeapsa cu moartea sau cu mutilarea prin intermediul călăului, dar la porunca domnului trebuia să o execute el însuși

1620 – A încetat din viață Radu Șerban (? – 13 martie 1620)

Domnul Țării Românești în octombrie 1601, între iulie 1602–decembrie 1610 și între mai–septembrie 1611. Priceput comandant de oști, a continuat politica lui Mihai Viteazul de eliberare a țării de sub turci și de apropiere de Imperiul Habsburgic. A purtat lupte cu turcii, tătarii și cu principii maghiari din Transilvania, Moise Székely și Gabriel Bathory, care erau sprijiniți de Poarta Otomană.

1658 – Înalta Poartă i-a mazilit pe cei trei principi ai provinciilor române

       

Domnul Moldovei, Gheorghe Ștefan, Domnul Țării Românești, Constantin Șerban Basarab și Principele Transilvaniei, Gheorghe Rakoczy al II-lea, au organizat o coaliție contra Poloniei, în care au atras și Suedia, Brandenburg și cazacii, au făcut și o expediție, dar nereușită. Poarta, temându-se ca această alianță să nu se întoarcă împotriva ei, i-a destituit pe cei trei principi

1693 – A încetat din viață Constantin Cantemir (8 noiembrie 1612 – 13 martie 1693)

Domnul Moldovei (25 iunie 1685–13 martie 1693), tatăl lui Antioh Cantemir și Dimitrie Cantemir

1865 – S-a născut Dragomir Hurmuzescu

13 martie 1865, București – 31 mai 1954, București

Fizician și inventator, profesor la Universitatea din Iași și la Universitatea din București, fondatorul învățământului electrotehnic din România, membru fondator al Academiei de Științe din România, membru corespondent (din 1916) al Academiei Române. A urmat cursurile Facultății de Științe a Universității București până în 1887, a obținut o bursă pentru continuarea cursurilor la Universitatea Sorbona din Paris unde, în 1890, a devenit licențiat in Fizică absolvind studiile ca șef de promoție. Pe perioada studenției la Paris, a lucrat în laboratorul de la Sorbona, sub îndrumarea unuia dintre profesorii săi, Gabriel Lippman și alături de Maria Sklodowska (cunoscută ca Marie Curie) și Pierre Curie. În această perioadă a fost ales membru al Societății Franceze de Fizică, membru al Comitetului savanților străini din Franța și membru al Societății Fizicienilor Germani. În 1901 a fost înființată Societatea de Științe din Iași, la inițiativa lui Hurmuzescu, realizând experimentele de comunicație prin radio ale lui Guglielmo Marconi, Alexandr Popov. A avut contribuții în domeniile electricității și fizicii razelor X. A inventat dielectrina și a construit electroscopul care-i poartă numele (1894). A pus bazele primului laborator de electricitate din țară, transformat apoi în Școala de Electricitate de pe lângă Universitatea din Iași, prima școală de fizică experimentală. A fost ctitor al radiofoniei românești

1872 – S-a născut Gheorghe Teodorescu Kirileanu

13 martie 1872, Holda, Neamț/Suceava – 13 noiembrie 1960, Piatra-Neamț

Cărturar, bibliofil, folclorist și editor, membru de onoare (din 1948) al Academiei Române. Studiile le-a făcut sub patronimicul Teodorescu (după bunicul matern, preotul Teodor Ioanovici). Timp de 1 an a frecventat cursurile Facultății de Litere și Filosofie din Iași, apoi Facultatea de Drept între anii 1896–1900. În anii studenției a adăugat și numele de familie al tatălui (Grigore Chirileanu). Din 1935 s-a stabilit la Piatra-Neamț, în casa anume construită, pentru el. În timpul studiilor a fost secretar al Consiliului inspectorilor școlari și custode la Biblioteca Universitară din Iași, iar după obținerea licenței în drept a lucrat ca magistrat la Iași și Broșteni. A atras atenția asupra risipirii manuscriselor lui Creangă; la îndemnul lui Titu Maiorescu, a devenit cel mai important și longeviv editor al scrierilor lui Ion Creangă și unul din primii editori ai scrierilor politice ale lui Eminescu. A lucrat în serviciul Casei Regale, resonsabil al corespondenței în limba română, bibliotecar al Palatului Regal, precum și colaborator apropiat al Prințului Barbu Știrbey. A fost înlăturat din post în 1930, la urcarea pe tron a lui Carol al II-lea. În 1956 a donat orașului Piatra Neamț biblioteca sa de circa 30.000 de volume, cu publicații dintre anii 1630–1960. Colecția de manuscrise a fost donată Bibliotecii Academiei Române.

1875 – A încetat din viață Ana Ipătescu (1805, București, Țara Românească – 13 martie 1875, București)

Eroină a revoluției de la 1848 din Țara Românească, a participat direct, în fruntea mulțimii prorevoluționare bucureștene la eliberarea guvernului revoluționar, arestat la 19 iunie 1848 în urma unui complot contrarevoluționar

1881 – S-a născut Tony Bulandra

13 martie 1881, Tîrgoviște – 5 aprilie 1943, București

Actor, organizator, director de trupă, animator, director de scenă, personalitate a scenei românești, societar al Teatrului Național București. A absolvit în 1902 Conservatorul de artă dramatică București, sub îndrumarea lui Constantin I. Nottara și a debutat pe scena Teatrului Național din București în piesa Pygmalion a lui Bengescu-Dabija, în rolul lui Phadael. Cu talentul său ieșit din comun, a cucerit inimile sexului frumos. Femei din întreaga țară, soții de oameni de afaceri plini de bani sau de simpli angajați se înghesuiau să vadă piesele în care juca chipeșul și fermecătorul actor. El însă și-a dat inima unei colege de breaslă. Lucia Sturdza i-a devenit soție la începutul anului 1912. A înființat în 1914 împreună cu aceasta Compania dramatică Mărioara Voiculescu-Bulandra, iar în 1924 Compania Bulandra-Maximilian-Storin. A avut apariții sporadice în film: Amor fatal, Dragoste la mănăstire, Trenul fantomă

Trenul fantoma (1933)

1887 – S-a născut Gheorghe Mihail

13/25 martie 1887, Brăila – 31 ianuarie 1982, București

General, participant la ambele razboaie mondiale. A urmat Școala Militară de Infanterie și Cavalerie din București (1905–1907). A participat la campania din Bulgaria din 1913 în fruntea unei companii din Regimentului 34 Infanterie Constanța. În toamna anului 1916, proaspăt maior, s-a distins în luptele de pe Valea Buzăului, fiind rănit la 7 octombrie. Refăcut, s-a întors la comanda unității sale, cu care a participat la bătălia de Mărășești. Batalionul II/Regimentul 34 Infanterie a rezistat pe poziții și a respins 3 atacuri succesive, câștigând timpul necesar intervenției rezervelor și luând 62 de prizonieri și 2 mitraliere. Pierderile regimentului au fost foarte mari, din rămășițe regimentului s-a organizat un batalion, care a fost pus în subordinea maiorului Gheorghe Mihail. A fost ranit la celalalt picior, dar a ordonat să nu se spună trupei că a fost lovit. Spre seară a fost găsit și evacuat. Pentru faptele sale din timpul celor două zile de lupte a fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” și Legiunea de Onoare în grad de Cavaler. A devenit Șef al Marelui Stat Major în 1940; din această calitate, l-a sfatuit pe Regele Carol II să accepte Dictatul de la Viena, deoarece, deși armata era dornică să lupte, dotarea sa lăsa de dorit, iar numărul inamicilor era prea mare (Ungaria și URSS). La venirea lui Ion Antonescu la putere, considerat ca aparținând vechiului regim, a fost trecut în rezervă și i s-a stabilit domiciliul forțat la Sinaia. La 23 august 1944 a fost numit Șef al Marelui Stat Major și a ordonat Armatelor 3 și 4, aflate pe frontul din Moldova, să se retragă pe linia Adjud–Nămoloasa–Focșani–Brăila și să se opună oricărei încercări de dezarmare. Până la 31 august a coordonat lichidarea trupelor germane de pe teritoriul românesc

1888 – S-a născut Silviu Dragomir

13 martie 1888, Gurasada, Hunedoara – 23 februarie 1962, București

Istoric, om politic, membru titular (din 1928) al Academiei Române. Ca istoric, a avut o orientare eclectică. A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, unde a îndeplinit funcția de secretar. După Unire, a fost, în mai multe rânduri, ministru, între 1937–1940. Este autorul unor importante lucrări despre istoria Europei de Sud-Est, despre legăturile dintre Țările Române în epoca medievală, despre Revoluția de la 1848 din Transilvania, precum și al monografiei despre conducătorul Revoluției de la 1848, din Transilvania, Avram Iancu. După accederea comuniștilor la putere, a fost arestat în iulie 1949 și internat la Sighet din mai 1950 până în 1955. Opere principale: Istoria dezrobirii religioase a Românilor din Ardeal în secolul al XVIII-lea, Vlahii și morlacii, Vlahii din nordul Peninsulei Balcanice în evul mediu, Avram Iancu, Românii din Transilvania și Unirea cu Biserica Romei

1891 – S-a născut Felix Aderca

Froim Zeilic Aderca; 13/26 martie 1891, Puiești, Tutova/Vaslui – 12 decembrie 1962, București

Prozator, romancier, poet, dramaturg, estetician, eseist și critic literar, considerat un reprezentant al modernismului literar în cadrul literaturii române. Nu și-a putut încheia studiile, deoarece în 1909 a fost exmatriculat „pentru totdeauna din toate școlile din țară”, după ce în teza sa de sfârșit de an a scris că „apariția creștinismului era una dintre cauzele decăderii Imperiului Roman”. A încercat să debuteze ca poet încă din 1907, dar poeziile pe care le-a trimis revistei Sămănătorul i-au fost returnate, dar alte creații literare au apărut în revista craioveană Ramuri, satelitul provincial al Sămănătorului. În 1910 a publicat eseul politic Naționalism? Libertatea de a ucide. A debutat în dramaturgie cu versiunea tipărită a „paradoxului teatralAntractul. Ca membru al cercului Sburătorul și prieten apropiat al fondatorului său, Eugen Lovinescu, a promovat ideile inovației literare, cosmopolitismul și arta de dragul artei, reacționând împotriva dezvoltării curentelor tradiționaliste. În calitate de membru al comunității evreiești din România și de critic vocal al antisemitismului, scriitorul a fost persecutat de regimurile fasciste succesive înainte și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Și-a reluat apoi activitățile de scriitor și de promotor cultural, dar, după ce a eșuat în procesul de adaptare completă a stilului său la cerințele stabilite de regimul comunist, a trăit ultimii săi ani de viață în obscuritate

1900 – S-a născut Petre P. Panaitescu

13 martie 1900, Iași – 14 noiembrie 1967, București

Istoric și filolog, membru corespondent (din 1934) al Academiei Române. A urmat cursurile Facultății de Litere, secția Istorie, de la Universitatea din București (1918–1922). A fost conferențiar universitar, apoi profesor de Istoria Slavilor la Universitatea din București, cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, continuatorul lui Ioan Bogdan în domeniul studiilor de slavistică. A colaborat la elaborarea tratatelor de Istoria României (vol. II, 1962; vol. III, 1964) și de Istoria literaturii române (vol. I, 1964), a fost directorul ziarului Cuvântul al Mișcării Legionare, după reapariția acestuia la 14 octombrie 1940, precum și Rector al Universității București în cadrul Statului Național–Legionar. Dintre scrierile sale: Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir, Începuturile și biruința scrisului în limba română, Pagini de jurnal: 1921-1927, Nicolae Milescu Spătarul, Mircea cel Bătrân

1902 – S-a născut David Prodan

13 martie 1902, Cioara/Săliștea, Alba – 11 iunie 1992, Cluj

Istoric, bibliotecar, profesor universitar, specialist în istoria Transilvaniei, membru titular (din 1955) al Academiei Române. A urmat Facultatea de Istorie și Geografie din Cluj în 1924 și a obținut titlul de doctor în istorie în anul 1938, cu teza Răscoala lui Horea în comitatul Cluj și Turda. A lucrat la Arhivele Statului din Cluj, la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj, a fost profesor universitar în perioada 1948–1962 și șef de secție la Institutul de Istorie și Arheologie. La moartea lui Fernand Braudel, David Prodan a fost ales membru al Asociației Istoricilor Americani. Din lucrările sale: Teoria imigrației românilor din Principatele Române în Transilvania în veacul al XVIII-lea, Iobăgia în Transilvania în secolul al XVI-lea, Răscoala lui Horea (2 vol.), Transilvania și iar Transilvania.

1905 – S-a înființat sindicatul strungarilor

1907 – S-a născut Mircea Eliade

28 februarie/13 martie 1907, București – 22 aprilie 1986, Chicago

Prozator, istoric al religiilor, scriitor de ficțiune, filosof și profesor la Universitatea din Chicago, membru post-mortem al Academiei Române (din 1990). Din liceu a devenit interesat de științele naturii și de chimie, ca și de ocultism, a citit cu pasiune, autorul preferat fiind Honoré de Balzac, iar Giovanni Papini și James George Frazer i-au suscitat interesul, care l-a dus la învățarea limbilor italiană și engleză; în particular a început să studieze persana și ebraica, dar și filosofia. Prima sa operă a fost publicată în 1921, Inamicul viermelui de mătase, urmată de Cum am găsit piatra filosofală. Patru ani mai târziu, a încheiat munca la volumul său de debut, autobiografic, Romanul Adolescentului Miop. După cultura italiană, filosofia indiană a devenit a doua sa pasiune. Obținând o bursă particulară, a început să studieze limba sanscrită și Yoga cu Surendranath Dasgupta, în Calcutta. În 1933 a căpătat mare popularitate romanul Maitreyi, bazat pe experiența din India și pe date autobiografice. Tulburătoarea poveste de dragoste din anii ’30 a primit astfel o replică magistrală de la însăși eroina ei, Maitreyi (în carte, Amrita), după 42 de ani. Romanul-răspuns, It Does Not Die (Dragostea nu moare), scris mai întâi în bengali, tradus și publicat în limba engleză în 1976. De la mijlocul anilor ’30, Eliade, aparținând de grupul din jurul lui Nae Ionescu, a îmbrățișat ideologia Mișcării Legionare, fiind arestat în timpul unei campanii împotriva Gărzii de Fier; a fost ținut în arest patru luni. Din 1957 s-a stabilit la Chicago, ca profesor de istorie comparată a religiilor la Universitatea Loyola, apoi titular al catedrei de istoria religiilor din 1962, naturalizat cetățean american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor. Autor a 30 de volume științifice, opere literare și eseuri filozofice traduse în 18 limbi și a circa 1200 de articole și recenzii cu o tematică variată, opera sa completă ar ocupa peste 80 de volume, fără a lua în calcul jurnalele sale intime și manuscrisele inedite

Mircea Eliade și redescoperirea sacrului

1910 – A apărut, la București, săptămânalul Facla

Publicație din perioada interbelică din România, cu orientare de centru-stânga și antimonarhică, ce se autodefinea ca o revistă literară, politică, economică și socială, condusă de N.D. Cocea, iar din 1930 de Ion Vinea. În 1923, N.D. Cocea a editat Facla literară. A apărut între 1910–1940, cu întreruperi

 

1913 – S-a născut Alexandru Bardieru

13 martie 1913, Nesfoaia, Hotin, Bucovina/Ucraina – 22 septembrie 1994, Botoșani

Preot, prozator, folctorist și publicist. A absolvit Seminarul Teologic (1927–1935), Facultatea de Teologie din Chișinău (1935–1939), apoi a finalizat Seminarul Pedagogic Universitar din Cernăuți (1942–1943), cu examen de capacitate la Religie (1946). În 1938 a fost hirotonisit preot în parohia Rângaci, lângă Hotin, unde a slujit până la ocuparea teritoriului de către Rusia sovietică. S-a refugiat peste Prut, unde a găsit adăpost la Artur Gorovei. Un timp a slujit în satul Ruși, județul Baia, iar la eliberarea Basarabiei a fost numit la parohia Marșenița-Hotin, din ținutul natal. A mai slujit în parohii din Corabia, Buciumeni, Boroaia, Broscăuți, Botoșani. A fost protopop la Boroaia, Suceava, profesor de religie la Corabia și Fălticeni, iconom stavrofor. Din operele sale: Mreană, mreană năzdrăvană, Păpușa năzdrăvană, Norocel Degețel, Poezii populare din județul Botoșani: cântece bătrânești

1914 – A încetat din viață Ioan Zaicu (14 septembrie 1868, Fizeș–Berzovia, Caraș-Severin – 13 martie 1914, Timișoara)

Pictor din Banat cu o intensă activitate artistică, împărțită între pictura de portrete și pictura murală bisericească

1915 – A încetat din viață Grigore Gabrielescu (13 ianuarie 1859, Craiova – 13 martie 1915, Craiova)

Tenor de faimă internațională, invitat de Giacomo Puccini să cânte rolul titular în premiera mondială a operei sale Edgar

1916 – S-a născut Cella Dima

13 martie 1916, București – 4 martie 2000, București

Actriță de film, radio, televiziune, scenă și voce. A fost distinsă cu Ordinul Muncii clasa a III-a (1952) și cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967). Filme: Bulevardul ‘Fluieră Vântu’, Bădăranii, S-a furat o bombă, La patru pași de infinit, Zbor periculos. Autoare a lucrării De la vorbire la elocință

Bubico după I.L. Caragiale

1917 – A fost semnat Documentul de la Viena

Documentul prevedea anexarea României la Austro-Ungaria în caz de victorie a puterilor centrale în Primul Război Mondial, fiind semnat de către cancelarul Bethmann-Hollweg și ministrul de Externe austro-ungar Ottokar Czernin

1918 – Județul Soroca din Basarabia a votat unirea cu România

Consiliul județean (Zemstva) din Soroca a votat în unanimitate, în numele reprezentanților din tot ținutul, trimiterea unei scrisori către Sfatul Țării, prin care și-a manifestat dorința de unire cu România

1920 – A fost instalat Guvernul Alexandru Averescu (2)

Consiliu de miniștri al Partidului Poporului și Partidului Democrat, prezidat de generalul Alexandru Averescu, la guvernare între 13 martie 1920–13 decembrie 1921. Mizând pe popularitatea exacerbată a generalului Averescu, fruntașul liberal Brătianu i-a acordat sprijinul pentru a veni la putere. Realizările mandatului: reforma financiară din 1921; unificarea monetară; reforma agrară din 1921; legea privind sindicatele profesionale; convenția de alianță defensivă cu Polonia; Tratatul de la Trianon; constituirea Micii Înțelegeri, iar deficiențele: atentatul cu bombă de la Senat; prima grevă generală din istorie (octombrie 1920) La 25 martie 1920, a dizolvat Parlamentul României

1920 – A fost promulgată legea pentru reforma agrară în Basarabia, România

Decretul nr. 1036/1920 de reformă agrară pentru Basarabia, votat de Sfatul Țării la 27 noembrie 1918 și adoptat prin decretul de la 21 decembrie 1918 cu Nr. 3.791, s-a ratificat cu modificări, intrând în vigoare la 13 martie 1920

1928 – Premiera filmului Maiorul Mura la cinematograful Capitol din București

Film românesc de comedie realizat în 1927–1928, în regia lui Ion Timuș. Scenariul l-a scris Jean Georgescu, după o operetă adaptată de Paul Gusty. Producătorii filmului au reușit să obțină concursul gratuit al unor mari nume ale scenei bucureștene: Victor Antonescu, Elvira Godeanu, Jean Georgescu, Gheorghe Timică, Constantin Stăncescu, Nae Tomescu, etc. Toate criticile au fost elogioase

Maiorul Mura

1933 – S-a născut Sergiu Eremia

13 martie 1933, București – 27 august 2009, București

Dirijor și compozitor. A început studiile muzicale la Școala militară de muzică din București (1949–1952), continuându-le la Conservatorul București (1953–1958). A debutat ca dirijor de fanfară în București, apoi dirijor, director adjunct artistic, prim dirijor, și director artistic la Ansamblul artistic Doina al armatei, dirijor la Orchestra Ansamblului artistic UTC. A susținut concerte simfonice cu Filarmonicile din țară și spectacole lirico-dramatice la Opera Română din București și a întreprins turnee artistice (ca dirijor) și călătorii de documentare în URSS, Polonia, Bulgaria, RD Germană, Ungaria, Ceholslovacia, Finlanda, Franța, Iugoslavia, China, RF Germania, Spania, RPD Coreană, SUA, Olanda, Cuba, Italia, Egipt, Algeria, Turcia. A compus muzică de teatru: La Datorie, poem muzical-coregrafic pentru cor bărbătesc și orchestră, Cercetașii, poem coregrafic, Pleacă Radu militar, scenetă coregrafică; muzică vocal-simfonică: Deschideți cronicile țării, fresco-suită pentru soliști, cor bărbătesc și orchestră; muzică simfonică: Jocul călușarilor, dans popular, Suită de dansuri moldovenești, Jocuri muntenești; muzică pentru fanfară; muzică de cameră; muzică corală: Două cântece bănățene, prelucrare de folclor pentru soprană, cor bărbătesc și pian (orchestră), Te apăr și te cânt, patria mea!, Străbun meleag înfloritor, Să trăiască-n veci, Marea unire

Sergiu Eremia – Ostași ai cerului albastru

1935 – S-a născut Romulus Rusan

13 martie 1935, Alba Iulia – 8 decembrie 2016, București

Scriitor, critic de artă. A absolvit Politehnica din Cluj (Facultatea de Tehnologie Mecanică). A debutat ca scriitor în revista Steaua (1954), cu critică literară. A colaborat la Tribuna, Steaua, Cinema, Luceafărul, România literară, unde a deținut rubrici permanente de critică cinematografică, o parte din ele fiind adunate în volumele La început n-a fost cuvântul (1977) și Arta fără muză (1980). A scris 16 cărți de proză scurtă, proză de călătorie, film, interviuri. A fost coordonatorul cărților Sfârșiți odată cu trecutul negru!, care reprezintă „o trecere în revistă, fugară, dar esențială” a celor 45 de ani de comunism din România. În 2012, a publicat, alături de soția sa, Ana Blandiana, Școala memoriei, a fost coordonatorul lucrării Cartea morților, apărută în 2013, sub egida Academiei Civice, cu ocazia jubileului de 20 de ani al Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet. Cartea reprezintă un dicționar al celor decedați în închisorile, lagărele de muncă, deportările și locurile de domiciliu forțat, incluzând peste 20.000 de victime ale comunismului. A fost fondator al organizației neguvernamentale Alianța Civică, director în cadrul Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței, conducând Centrul Internațional Pentru Studiul Comunismului.

1936 – Premiera absolută a operei Oedip de George Enescu

Tragedie lirică în 4 acte, pe un libret în limba franceză de Edmond Fleg, pornind de la tragediile Oedip rege și Oedip la Colonos scrise de Sofocle. Premiera mondială a avut loc la Opéra Garnier din Paris, sub conducerea lui Philippe Gaubert. Spectacolul a înregistrat un succes răsunător

Oedip Fragment

1936 – S-a născut Alexandra Indrieș

Gloria Barna-Lilin; 13 martie 1936, Oradea – 20 ianuarie 1993, Timișoara

Prozatoare, poetă, eseistă și critic literar. A urmat studii literare la București, pe care a fost nevoită să le întrerupă după 1956, când a fost arestată și condamnată pentru „opinii politice neconforme cu ideologia vremii și agitație politică” în timpul revoluției din Ungaria. A fost eliberată în 1959 și s-a stabilit la Timișoara. A devenit scriitoare, publicând sub pseudonimul Alexandra Indrieș. Prima apariție publicistică a avut-o în 1954, în Viața Capitalei. A continuat cu colaborări la Scrisul bănățean, la continuatoarea acestei reviste, Orizont și, sporadic, la Limbă și literatură. A debutat editorial în 1973, cu romanul psihologic Saltul în gol. Din 1990, a devenit membru fondator al Societății Timișoara, s-a angajat în activitatea de gazetar politic, editorialistă a ziarulului Timișoara. Opere: Corola de minuni a lumii. Interpretare stilistică a sistemului poetic al lui Lucian Blaga, Sporind a lumii taină. Verbul în poezia lui Lucian Blaga, Două-trei minute, Cutia de chibrituri, Un sertar întredeschis

1939 – S-a născut Dragomir Horomnea

13 martie 1940, Vlădeni, Botoșani

Prozator și dramaturg. A studiat la Școala de ofițeri activi de infanterie „Nicolae Bălcescu” din Sibiu și la Facultatea de filologie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași (1962–1967). A fost redactor și șef de secție la revista Viața studențească, redactor la Scînteia tineretului, Munca de partid. A debutat cu versuri în revista Pionierul (1952) și editorial cu volumul de povestiri științifico-fantastice Monștrii lui Prasad, urmat, în același gen, de volumul O sută de ani; autorul a două romane: Cer cuvântul și Drumul Cavalerilor, acesta din urmă retras din circulație din dispoziția Consiliului Culturii și Educației Socialiste, fiind scos și din presă pentru denigrarea socialismului. A lucrat curier la Loto-Pronosport, redactor la ziarul România liberă (neavând drept de semnătură, folosește pseudonimul Nicolae Păun). I s-au jucat piesele de teatru Cer cuvântul, dramatizare a romanului omonim, și Tren fără întoarcere, a publicat piesa de teatru Audiența și este autorul scenariului filmului de lung metraj Dincolo de orizont

1941 – A intrat în vigoare Decretul-lege nr. 624 pentru mobilizare agricolă

Pentru a putea face față cerințelor Germaniei și propriilor pregătiri militare, dictatura antonesciană a introdus și aplicat mobilizarea agricolă, trecând la rechiziționarea, pentru muncile agricole, a tuturor locuitorilor de la sate care nu fuseseră luați la oaste, începând cu vârsta de 12 ani. Autoritățile au impus țăranilor un regim de muncă strict, privind cultura pământului, veghind ca toate activitățile agricole să se desfășoare la timp

1943 – S-a născut Constantin Năstăsescu

13 martie 1943, Diaconești-Pucioasa, Dâmbovița

Matematician, profesor universitar al Facultății de Matematică de la Universitatea din București, membru corespondent (din 1993) al Academiei Române. A ținut seminarii și cursuri de Algebră și Programare liniară, Teoria categoriilor, Algebra omologică, Teoria mulțimilor, Inele graduate, Algebre Hopf. A fost distins cu premiul „S. Stoilow” al Academiei în 1975. Este autorul a numeroase manuale și culegeri pentru gimnaziu și liceu

1945 – Instaurarea administrației românești asupra întregii Transilvanii

În prezența regelui, a primului ministru și a altor membri ai guvernului s-a sărbătorit la Cluj, printr-o mare manifestație desfășurată în Piața Libertății, reintegrarea la România a nordului Transilvaniei. În aceeași zi, în sala prefecturii din Cluj s-a ținut ședința solemnă a Consiliului de Miniștri pentru proclamarea oficială a reinstalării administrației românești în această parte a țării

1952 – S-a născut Cristian Hadji-Culea

13 martie 1952, București

Regizor de teatru. A montat spectacole la Teatrul Național din Iași, Teatrul Mic, Teatrul Giulești și Teatrul „Bulandra” din București, Teatrul Național din Craiova, Teatrul Național din Cluj, Teatrul Național din Târgu Mureș, Teatrul German din Timișoara, Teatrul de Nord din Satu Mare, Teatrul „Alexandru Davilla” Pitesti etc. A fost profesor la catedra de regie teatru a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică. Între 1998–2002 a fost Președinte-Director General al Televiziunii Române. Din 2006 este directorul Teatrului National „Vasile Alecsandri” din Iași

Punct și de la capăt: Discuții cu Cristian Hadji-Culea și Petru Hadârcă

1952 – S-a născut Florin Șlapac

13 martie 1952, Constanța – 12 martie 2014, Constanța

Prozator, poet, traducător. A debutat cu poezia Zări Albastre în revista liceului Mircea cel Bătrân din Constanța (1968). A absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, secția filologie–engleză (1974). A fost redactor la Editura Pontica, la revista literară Tomis și la Editura Paralela 45, redactor-șef al revistei-caiet de literatură Amphion din Constanța și a colaborat la: Luceafărul, România Literară, Vatra, Euphorion, Orizont, Tribuna, Familia, Dialog, Contrapunct, Tomis, Observator Cultural, Convorbiri Literare, Ateneu și Archenoah (München, Germania). În presa literară a debutat cu versuri în 1972, în revista Amfiteatru, iar cu proză în revista Tribuna (1984). Debutul editorial cu romanul Matei și Eva a fost precedat de apariția în volumul colectiv Caiet de Poezie. A publicat poezie, antologie, manuale școlare

1967 – S-a născut Mihai Iordache

13 martie 1967, București

Saxofonist de jazz, compozitor și producător muzical. Autodidact în studiul mai multor instrumente muzicale, primul său instrument a fost un blockflöte, cu care a debutat în 1986 la un jam session la Festivalul de Jazz de la Costinești, unde l-a cunoscut pe pianistul Harry Tavitian, cu al cărui grup, Creativ, a colaborat. A studiat saxofonul cu Garbis Dedeian, colaborând cu formația de rock Timpuri Noi, cu Blues Community al lui Harry Tavitian, cu grupul rock Sarmalele Reci, pentru care a compus: Țara Te Vrea Prost, N-ai Nimic Pe Sub Tricou, Violeta, Domnu’ Popa, Omul Fără Nume, Prostia La Putere, Campion De Biliard, Maniac, cu Ada Milea, cu noua formație de ethno-jazz Orient Express a lui Harry Tavitian, a format grupul Outer Space Five, schimbat în 2003 în Iordache, cu care a lansat primul album, Friday – featuring Tom Smith. Au urmat albumele Dissipatin, One Life Left, Garden Beast. Din 2003 este saxofonist al grupului de rock alternativ Kumm, alături de care a înregistrat albumele Angels & Clowns, Different Parties, Far From Telescopes, A Mysterious Place Called Somewhere

Grupul Iordache – Triangle

1976 – A încetat din viață Alexandru Colfescu (10 noiembrie 1899, Alexandria – 13 martie 1976, București)

Magistrat, publicist, solist vocal, violonist și interpret de romanțe, primar al Alexandriei, prefect de Teleorman

1976 – A încetat din viață Sergiu Dan (Isidor Sergiu Rottman; 29 decembrie 1903, Piatra Neamț – 13 martie 1976, București)

Prozator, publicist și traducător, romancier cu o îndelungată activitate literară

1983 – S-a născut Dan Lupu

13 martie 1983, Botoșani

Actor de teatru și film. A urmat Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, pe care absolvit-o în 2006. Primul rol din cariera sa, Ivan Vasilevici din Cerere în căsătorie de Cehov (2002) i-a adus și primul premiu pentru Interpretare Masculină pe scena Festivalului Lyceum din Botoșani. În ultimii ani, s-a implicat cu pasiune în diverse proiecte de teatru, filme de scurt și mediu-metraj, proiecte de televiziune, prezentare de evenimente și chiar activități regizorale. A jucat și în film: Pacienta, Eu si Narcis, Claudiu și crapii, Uniți, salvăm

Claudiu și crapii Film scurt, 2013

1997 – A fost adoptată Legea nr. 35/13 martie 1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului

A intrat în vigoare de la 20 martie 1997, fiind menită să protejeze drepturile și libertățile cetățenilor de eventualele abuzuri venite din partea administrației publice

1997 – A încetat din viață Beate Fredanov (Beate Friedmann; 11 mai 1913, Cernăuți – 13 martie 1997, Düsseldorf)

Actriță de teatru și film și profesoară de actorie la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică

2009 – Primul zbor din România al unei femei pilot pe un avion supersonic

La Bacău, Sublocotenent Simona Măierean a pilotat un MIG–21 Lancer, alături de instructorul capitan comandor Ion David

2010 – A încetat din viață Michaela Tonitza Iordache (9 noiembrie 1942, Craiova – 13 martie 2010, București) Teatrolog, profesoară universitară, director al Teatrelor Mic și Țăndărică.

2014 – A încetat din viață Aureliu Manea (4 februarie 1945, București – 13 martie 2014, Galda de Jos, Alba)

Regizor de teatru, actor, eseist, dramaturg și prozator

2015 – A încetat din viață Maria Vicol (Maria Taitiș, 17 octombrie 1935, București – 13 martie 2015)

Scrimeră specializată pe floretă, dublu laureată cu bronz la Roma 1960 și Mexico 1968, și campioană mondială pe echipe în 1969

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #armașul  #Dragomir Hurmuzescu #GheorgheTeodorescuKirileanu #TonyBulandra #GheorgheMihail #SilviuDragomir #FelixAderca #PetrePPanaitescu #DavidProdan #MirceaEliade #Facla #AlexandruBardieru #CellaDima #MaiorulMura #SergiuEremia #RomulusRusan #Oedip  #AlexandraIndrieș #DragomirHoromnea #CristianHadji-Culea #FlorinȘlapac #MihaiIordache #DanLupu

0 comentarii la „13 Martie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: