Istoria României România frumoasă Today's Memory

14 Martie în istoria românilor

Foto: Palatului Fundației Universitare „Carol I”


1837 – A apărut la Iași Alăuta Românească

Prima revistă literară din Moldova, supliment al gazetei Albina românească, sub redacția lui Gheorghe Asachi, a apărut între 14 martie 1837–3 februarie 1838. O nouă serie a revistei a apărut în 1838, sub redacția lui Mihail Kogălniceanu. Revista a fost suprimată la 1 septembrie 1838, datorită tendințelor ei de critică socială la adresa orânduirii feudale din acel timp

 

1854 – S-a născut Alexandru Macedonski

14 martie 1854, București – 24 noiembrie 1920, București

Poet, prozator, dramaturg și publicist, membru post-mortem (din 2006) al Academiei Române. A urmat Colegiul Național „Carol I” din Craiova, pe care l-a absolvit în anul 1867. Supranumit poetul rondelurilor, inspirându-se din literatura franceză, este primul reprezentant al simbolismului în literatura română. Inițiatorul cenaclului și revistei literare Literatorul, a susținut modernizarea poeziei românești, fiind într-o continuă polemică cu junimiștii. Aceste polemici i-au afectat serios cariera literară și viața și rămânând notabile polemicile sale cu Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu și Ion Luca Caragiale. Pe de altă parte, a încurajat, la începuturile activității lor scriitoricești, numeroși tineri talentați, printre care George Bacovia și Tudor Vianu, pe care i-a publicat în revista sa Literatorul, iar în revista Liga ortodoxă a debutat, printre alții, Tudor Arghezi și Gala Galaction. A publicat prima poezie, Dorința poetului (1870) în Telegraful român din Sibiu și a debutat editorial cu volumul de versuri Prima Verba în 1872. La vârsta de 22 de ani a scris prima sa piesă de teatru, Gemenii. A publicat volume de poezie: Excelsior, Flori sacre, Poema rondelurilor, de proză: Dramă banală, Cartea de aur, Thalassa și teatru: Moartea lui Dante Alighieri

1855 – Pentru prima dată într-un forum european, s-a discutat unirea Moldovei cu Muntenia

La Conferința de la Viena (14/26 martie), delegatul Franței, baronul Bourqueney avea să aducă în discuție, printr-un memoriu, problema unirii Moldovei și Munteniei într-un singur stat, sub conducerea unui Prinț străin dintr-o familie domnitoare din Europa, cu ereditatea succesiunii

1857 – A încetat din viață Alexandru Sihleanu (6 ianuarie 1834, București – 14 martie 1857, București)

Poet romantic

1866 – A fost adoptată Legea învoielilor agricole

Corpul ponderator, compus în majoritate zdrobitoare din moșieri, a cerut la 22 ianuarie/3 februarie 1865 guvernului lui Cuza să alcătuiască o lege care să-i garanteze executarea pe calea administrației comunale rurale a contractelor de munci făcute de țărani. Guvernul, condus de Nicolae Crețulescu, a alcătuit un proiect de Lege pentru tocmeli de lucrări agricole și pentru executarea lor, pe care l-a înaintat Adunării elective la 7/19 decembrie 1865 pentru a-l aproba, dar aceasta nu l-a luat în discuție decât după răsturnarea lui Cuza, votându-l cu mici modificări la 10/22 martie 1866, Corpul ponderator aprobându-l și el la 14/26 martie. Legea reglementa contractele sau învoielile dintre moșieri și țărani, care aveau ca obiect arendarea unor suprafețe de pământ. Învoiala încheiată între moșier și țăran era transcrisă într-un registru special ținut de către primăria comunei. Din momentul transcrierii, contractul devenea autentic și era învestit cu formulă executorie, la simpla cerere a moșierului. Primarul îl punea în executare fără vreo judecată, printr-un sistem care se abătea în mod vădit de la dispozițiile Codului civil și ale Codului de procedură civilă

1879 – S-a născut Cecilia Cuțescu-Storck

14 martie 1879, Câineni, România – 29 octombrie 1969, București

Pictoriță cu o puternică influență în viața culturală interbelică. Din 1899 a frecventat Académie Julien din Paris, sub tutela lui Jean Paul Laurens si Benjamin Constant. În acest timp a expus constant în Franța și în România. La Paris lucrările sale au fost acceptate la Salonul de Toamnă, iar în 1906 a avut prima expoziție personală la Galerie Hessèle pe Rue Lafitte. La București a fost cooptată in gruparea Tinerimea artistică, iar lucrările ei au fost expuse alături de cele ale lui Constantin Brâncuși. După întoarcerea în țară, a devenit tot mai interesată de artele decorative și pictura murală monumentală. În 1916 a devenit profesoară la catedra de Arte Decorative a Academiei de Arte Frumoase din București, fiind prima femeie profesor la o universitate de artă de stat din Europa. A creat numeroase picturi murale în clădiri publice din București, dintre care cea mai importantă este marea frescă Istoria Negoțului Românesc, (1933) din aula Academiei de Studii Economice. A reprezentat România la Bienala de la Veneția (1924 și 1928), iar în 1937 a fost aleasă președinta Sindicatului de Arte Frumoase. În 1943 artista a publicat o carte autobiografică intitulată Fresca unei vieți, iar in 1966 volumul a fost întregit și revizuit sub titlul O viață dedicată artei

Biografie ilustrată

1881 – Parlamentul României a votat legea prin care România a fost declarată Regat

La 14/26 martie, Adunarea Deputaților și Senatul de la București au votat modificarea Constituției din 1866, prin care au proclamat solemn România ca Regat. În Constituție se specifica, printre altele, faptul că din acel moment șeful statului va fi numit rege, iar România, regat sau monarhie constituțională, Regatul României. Prințul Carol I a primit (pentru sine și pentru urmașii săi) titlul de rege al Românei. El a fost încoronat la 10 mai 1881. În urma proclamării regatului, țara noastră și-a consolidat poziția pe plan internațional, în special în Europa, dând, în același timp, un impuls mișcării de emancipare națională a românilor de dincolo de Munții Carpați

1883 – S-a născut Grigore Tabacaru

14 martie 1883, Hemeiuș – 9 martie 1939, București

Pedagog, gazetar, publicist, personalitate notabilă din istoria începuturilor științelor pedagogiei și psihologiei. A popularizat în România psihologia fiziologică, pe atunci în vogă, și a urmărit și studiat pedagogia experimentală despre care a și scris la 20 de ani prima lucrare: Caracterul, a înființat și a condus o serie de reviste al căror scop a fost educația națională, popularizarea cercetărilor din domeniul psihologiei și pedagogiei. Va rămâne în istoria culturii și pentru editarea operelor complete ale lui Ion Creangă cât și pentru fundarea Societății Ateneul Cultural, cu ajutorul căreia va scoate Ateneul literar, primul nume al revistei Ateneu de azi. A fost și autor de manuale pentru învățământul primar și gimnazial

1889 – Ferdinand de Hohenzollern a fost proclamat principe al României, cu titlul de Alteță Regală

Senatul României a votat la 2/14 martie o moțiune de „a înscrie în apelul său nominal pe al doilea fiu al A.S.R. Principele Leopold, Principele Ferdinand, cu următorul titlu «Alteța Sa Regală Ferdinand, Principe al Romaniei, moștenitor presumptiv al Coroanei»”. Din 19 aprilie 1889, tânărul principe s-a stabilit definitiv în România, pentru a se pune în contact cu realitatea diversă a țării. Concomitent cu studiile despre România, a urmat o pregătire militară, participând la programul de instrucție și manevre, cu gradul de locotenent

1895 – Regele Carol I al României a inaugurat Palatul Fundației Universitare „Carol I”

Într-o scrisoare adresată Președintelui Consiliului de Miniștri la 3 mai 1891 – document ce poate fi considerat un adevărat act de întemeiere – Regele Carol I își declara „dorința de a înființa un așezământ spre binele tinerimii universitare de la toate facultățile din țară, înzestrat cu o bibliotecă totdeauna deschisă”, ca instituție de stat, sub administrația Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice. Clădirea a fost construită pe locul cumpărat de regele Carol I și a fost proiectată de arhitectul francez Paul Gottereau, autor al Palatului CEC și al vechiului Palat Regal. Lucrările, începute în 1891, au fost finalizate în 1893. Următorii doi ani, până în 1895, aveau să fie consacrați dotării și amenajării. Biblioteca a fost dotată inițial cu 3.400 volume, în marea lor majoritate dăruite de Regele Carol I și Regina Elisabeta. Instituția a devenit ulterior Biblioteca Centrală Universitară

1897 – S-a născut Ion Pavel

Ionel S. Pavel; 14/27 martie 1897, București – 6 martie 1991, București

Medic diabetolog, membru (din 1976) al Academiei de Medicină din Franța, membru titular (din 1976) al Academiei Române. Principale domenii de activitate au fost diabetul și fiziopatologia biliară, fiind considerat fondatorul diabetologiei românești. În 1939 a inițiat Registrul de Diabet. În 1944 a publicat monografia Le Diabète, prima de acest gen din România și printre puținele publicate în lume, pentru care a primit în 1946 premiul Academiei de Știință de la Paris. În 1941, a înființat, la Spitalul Cantacuzino, Centrul antidiabetic care ulterior s-a transformat în Clinica de diabet

1898 – S-a născut Ștefan Constantinescu

14 martie 1898, Târgu Ocna – 23 februarie 1983, București

Pictor și profesor universitar. Înclinația sa pentru desen a fost observată din timpul copilăriei, unchiul său, Alecu Teodoru, ducându-l la București pentru a învăța să picteze icoane de la un meșter cunoscut la acea vreme, Gheorghe Serafim. Alături de Gheorghe Popescu, s-a remarcat printre cei mai prestigioși pictori muraliști ai timpului. Atras de arta monumentală, a realizat mai multe fresce și mozaicuri, picturi murale la Mangalia, Geneva, Viena, decorarea pavilionului românesc la Expozițiile Internaționale de la Paris (1937) și New York (1939). Din anul 1926 a început să participe la saloanele oficiale de pictură. După această perioadă a avut numeroase expoziții personale: 1956 (desen), 1970 (pictură și grafică), 1971 (pictură), în țară și străinătate (Sofia, Budapesta, Moscova, Berlin, Helsinki, Geneva, Viena, Roma, etc.). A realizat expoziții personale în București (1956 și 1970) și Tel Aviv (1971). S-a remarcat în peisagistică, situat în genul postimpresionismului, majoritatea lucrărilor implicând natura ca subiect principal. A participat la Primul Război Mondial, ca voluntar, fiind rănit. A fost căsătorit cu actrița Clody Bertola; deși s-au despărțit, a fost iubirea vieții lui

Biografie ilustrată

1898 – S-a născut Mircea Damian

Constantin Mătușa; 14 martie 1899, Izvoru, Olt – 6 iunie 1948, București

Prozator, gazetar și publicist. A lucrat ca învățător, s-a înrolat la cavalerie, cu toate că nu se împăca de fel cu disciplina militară, a intrat slujbaș la Oficiul de poduri și șosele din Bistrița sau ca impiegat la un tribunal; cum provincia i s-a părut prea constrângătoare pentru aspirațiile pe care le nutrea, s-a decis să descindă în București. Prozele lui au trezit imediat interesul – în primul rând al lui Camil Petrescu – iar pamfletele, de o violență ieșită din comun, l-au făcut temut, dar i-au adus și necazuri. A publicat în coloanele diferitelor publicații: Universul literar, Universul, Viața literară, Bilete de papagal, Ultima oră, Gazeta literară, Adevărul literar și artistic, Excelsior, Dimineața, Azi, Cuvântul liber, Familia, Revista Fundațiilor Regale, a fost redactor la Universul literar, Azi, Lumea românească, a condus periodicele Vitrina literară, Pumnul, București, Fapta. Scrieri: Eu sau frate-meu?!…, Celula nr. 13, De-a curmezișul, Bolșevicul, Rogojina

1911 – S-a născut George Drumur

George Pavelescu; 14 martie 1911, Horecea–Mănăstirii, Cernăuți, Ducatul Bucovinei/Ucraina – 7 iunie 1992, Timișoara

Scriitor, publicist, muzicolog și traducător. A fost licențiat al Institutului Regal de Științe Administrative al României, Școala superioară de documentare și de științe administrative, al Conservatorului de muzică și artă dramatică din Cernăuți și absolvent al Facultății de matematică-fizică din Timișoara. A fost secretar de redacție al revistei Iconar , prim-redactor al revistei Bucovina literară, redactor șef al publicației Deșteptarea, director al editurii Bucovina literară, președintele Cercului Bucovina literară, toate din Cernăuți. A fost funcționar la Mitropolia Bucovinei și la Fundațiile culturale române, director al Căminului cultural „Egumenul Artemon” din Horecea-Mănăstirii, profesor la diverse școli din Cernăuți, Brezoi, Vâlcea, secretar casier la Conservatorul de Muzică din Timișoara, șef de serviciu, apoi prim secretar la Institutul de Artă din Timișoara, secretar literar-muzical la Opera de Stat din Timișoara. A debutat în 1931 cu două poezii în revista Junimea literară din Cernăuți, urmate de volumele: Solstiții, Suflete în azur, Vatra cu stele, Însemnele anilor, Neodihna cuvintelor

1914 – S-a născut Visarion Aștileanu

14 martie 1914, Cluj – 6 august 1984, Arad

Preot român unit, secretar al episcopului Iuliu Hossu, apoi paroh romano-catolic și ulterior episcop ortodox al Episcopiei Aradului, deținut politic. A studiat la Academia Teologică Unită din Cluj (1933–1935), continuând cu studii de Filosofie și Teologie în Colegiul De Propaganda Fide din Roma, unde a fost trimis de episcopul Iuliu Hossu. La Roma a obținut licența (1941) și doctoratul (1942). Între anii 1952–1955 a fost deținut politic ca preot greco-catolic, sub acuzația de a fi organizat rezistența unită în Episcopia de Cluj–Gherla. După eliberarea sa, ca urmare a amnistiei din 5 octombrie 1955, a funcționat ca paroh romano-catolic la Biserica Sfinții Apostoli Petru și Paul din Răducăneni, în actualul județ Iași. În 1958 a trecut la Biserica Ortodoxă Română, unde a funcționat mai întâi ca inspector patriarhal, apoi ca episcop vicar patriarhal

1919 – S-a născut Alexandru Paleologu

14 martie 1919, București – 2 septembrie 2005, București

Scriitor, eseist, critic literar, diplomat și om politic. A studiat la Universitatea București, unde a fost licențiat al Facultății de Drept. În 1944, a devenit referent la Comisia Română de Aplicare a Armistițiului, iar între 1946–1948 a fost atașat de legație la Ministerul Afacerilor Externe al României, dar a fost dat afară din diplomație de către Ana Pauker. În 1959 a fost arestat în lotul Noica-Pillat, alături de alți 22 de intelectuali de prestigiu, anchetați și condamnați la pedepse de la 6 ani până la 25 de ani de muncă silnică. Paleologu a fost condamnat la 14 ani de muncă silnică, cu confiscarea averii și 7 ani degradare civică, pentru motivul „uneltire contra regimului comunist” și grațiat în 1964. După revoluția română din 1989, a fost numit Ambasador al României în Franța, începând cu 31 decembrie 1989, și demis în iunie 1990 din cauză că simpatiza cu „golanii” din Piața Universității (numindu-se chiar „ambasadorul golanilor”), cât și din cauza vederilor sale monarhiste. A fost membru al Partidului Alianței Civice, fiind ales senator. A publicat cărți de eseuri și critică literară: Spiritul și litera: încercări de pseudocritică, Bunul-simț ca paradox, Alchimia existenței, Minunatele amintiri ale unui ambasador al golanilor, Interlocuțiuni, Moștenirea creștină a Europei, Amicus Plato sau… Despărțirea de Noica. În 2000 a primit Premiul de Excelență în Cultură Română

1920 – S-a născut Pavel Bellu

14 martie 1920, Vrăniuț, Caraș-Severin – 9 ianuarie 1988, Cluj Napoca

Poet, prozator și eseist. A urmat Facultatea de Filosofie și Litere (1945–1948), în 1975, și-a susținut examenul de doctorat cu teza Tragicul senin. A lucrat ca profesor de psihologie, logică și literatură română în licee clujene, secretar literar la Teatrul Național din Cluj, economist, director al filialei Fondului Plastic din Cluj. A făcut parte din redacțiile revistelor Luceafărul (Timișoara), Tinerețea, Generația de mâine (Oravița) și a colaborat la Colț de țară, Fruncea, Făclia, Vestul, Vremea, Universul literar, România de mâine, Orizont, Steaua, Tribuna. A debutat la 16 ani, cu poezia Un trandafir, în revista școlară Luceafărul (Timișoara), iar editorial cu volumul de versuri Candelabre albastre, în 1936. Alte scrieri: Flori de piatră, Elogiul simplității, Blaga în marea trecere, Arhitectura gândului, Focul rece, Lebăda solară

1924 – S-a născut Marcian Bleahu

14 martie 1924, Brașov – 30 iulie 2019

Geolog, speolog, geograf, alpinist, explorator, scriitor și politician. A absolvit, în 1949, Facultatea de Științe (Secțiile de Științele naturii și Geografie) din cadrul Universității București, în 1974 a obținut doctoratul cu o teză despre geologia și morfologia carstului și a peșterilor, la Universitatea din Cluj. Cunoscut pentru contribuțiile științifice la dezvoltarea teoriilor tectonicii globale (cu aplicații în studiul geologiei Carpaților), pentru pionieratul și dezvoltarea speologiei dar și pentru popularizarea științei și a ecologiei în România, Marcian Bleahu a fost una dintre cele mai importante personalități științifice din a doua jumătate a secolului XX din România. A scris 41 de cărți și 126 de lucrări științifice de specialitate, peste 400 de articole cu diferite subiecte. A fost conferențiar cu peste 500 de apariții publice, inclusiv la radio și televiziune, un pionier al utilizării multimedia în cadrul conferințelor

1928 – S-a născut Petre Mihăescu

14 martie 1928, București – 17 august 2011, București

Compozitor, solist și dirijor, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din Romania (din 1971). A învățat la Academia Regală de Muzică cu profesorii Mihail Jora, Ion Ungureanu. Directorul celebrului Friederichstadt Palast din Germania l-a numit „Kopf electronic” (cap electonic) pentru măiestria cu care își conducea colectivul artistic. De-a lungul timpului, a compus peste 100 de piese, majoritatea fiind catalogate ca șlagăre ale vremii. O viață compozitor, dirijor și director la Teatrul „Constantin Tănase”, a fost de asemenea și un bun instrumentist excelând la saxofon și clarinet. A fost căsătorit pentru scurt timp cu cântăreața Lucky Marinescu, apoi cu Ioana Mihăescu, timp de 50 de ani, cu care a avut o fiică, Milena Mihăescu și un nepot, Matei Bucur Mihăescu care îi calcă pe urme în muzică

Țara mea cu ochi frumoși • Corina Chiriac

1929 – S-a născut Iurie Darie

Darie Maximciuc; 14 martie 1929, Vadul Rașcov, Soroca/Șoldănești, Republica Moldova – 9 noiembrie 2012, București

Actor de scenă, film, radio, televiziune și voce. Dotat cu talent la desen, dar având și reale însușiri pentru scenă, a dat examen atât la Institutul de Arte Plastice, cât și la cel de Artă Teatrală și Cinematografică, reușind la ambele, dar alegându-l pe cel din urmă, pe care l-a absolvit în 1952. În cinematografie a debutat în 1953, în Nepoții gornistului, în regia lui Dinu Negreanu, iar în 1969, a fost ales de regizorul Mircea Drăgan pentru a juca în seria Brigada Diverse. A interpretat roluri memorabile în peste 40 de producții cinematografice, printre care Băieții noștri, S-a furat o bombă, Vacanță la mare, Dragoste la zero grade, Atunci i-am codamnat pe toți la moarte, Frații Jderi, În fiecare zi mi-e dor de tine, Oglinda, Punctul zero, Triunghiul morții. Un moment important din cariera sa a fost perioada Teatrului de Comedie, unde a jucat în spectacole de referință: Troilus și Cressida, Umbra, Pălăria, Patru pe o canapea și valetul și multe altele. A fost decorat în 2002 cu Ordinul național Serviciul Credincios

Dragoste la zero grade

1930 – S-a născut Alexandru Pesamosca

14 martie 1930, Constanța – 1 septembrie 2011, București

Cunoscut chirurg pediatru. A absolvit Facultatea de Medicină Generală la București în anul 1954 și a fost repartizat la Niculești-Jianu/Dudești, Brăila, unde a profesat timp de 3 ani. A fost apoi transferat, chirurg pediatru la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu” și Budimex (actualmente „Marie Curie”). Timp de jumătate de secol, a făcut un număr mare de operații (circa 45.000 după propriile declarații), salvând de la infirmitate pe viață sau de la moarte mii de copii, inclusiv pe cei considerați fără speranță și inoperabili de către ceilalți medici. A operat și în străinătate (China, Franța, Italia, Republica Moldova, etc), dobândind prestigiu internațional în domeniul chirurgiei pediatrice încă dinainte de 1989. A locuit din 1999, de când a rămas văduv, într-o cămăruță din Spitalul „Marie Sklodovska-Curie” din București. În ultimii ani nu a mai operat, ci doar a dat instrucțiuni medicilor chirurgi care veneau să-i ceară ajutorul.

1931 – S-a născut Aurel Giurumia

14 martie 1931, Cernăuți – 30 martie 2004, București

Actor de teatru și film. A absolvit în 1954 Institutul de Teatru din Cluj. A jucat întâi la Teatrul Național Cluj, unde a interpretat, roluri în peste 50 de piese, majoritatea în regia lui Victor Ion Popa și Constantin Anatol, după care, din 1968, la Teatrul de Comedie din București, unde a jucat până în 1989. Aici a interpretat roluri de neuitat, în Cher Antoine de Jean Anouilh, Mutter Courage de Bertolt Brecht, Jocul dragostei și al întâmplării de Marivaux, Livada de vișini de A.P. Cehov, Concurs de frumusețe de Tudor Popescu. Ultimul său rol la Comedie a fost Chenneviette din Scaiul de Feydeau, în 1989. Sinceritatea interpretării, umorul inconfundabil, directețea replicii și farmecul bonom l-au făcut să realizeze roluri memorabile în lung-metraje și seriale tv, în Alo?… ati gresit numarul!, Doi băieți ca pâinea caldă, Pirații din Pacific, Gloria nu cântă, Eu, tu și Ovidiu, Totul despre fotbal, Saltimbancii, Vara sentimentală, Mușatinii, Toate pânzele sus

Totul despre fotbal

1938 – S-a născut Ada Pistiner

14 martie 1938, Iași

Regizoare de film documentar. Absolventă a Facultății de Filologie din cadrul Universității București (promoția 1960) și a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” (promoția 1968). A facut filme documentare: Alb negru, Muzeul Storck, Filmați la noi, Protecția cui?, Stratul cel mai adânc al orașului și un singur film de lung metraj, Stop cadru la masă

Stop cadru la masă (1979)

1940 – S-a născut Luminița Cazacu

14 martie 1940, București – 28 februarie 2011, Franța

Regizoare și scenografă de film de animație la Animafilm. A absolvit Facultatea de Arte Plastice și Institutul de Arte Frumoase, Secția Muzeologie. În 1971, a obținut premiul Leul de argint la Festivalul de film de la Veneția pentru filmul de debut Bună dimineața, Poveste, iar în 1984, la Tomar (Portugalia), premiul special al juriului la Festivalul internațional de film pentru copii. De asemenea, a obținut și numeroase premii naționale, printre care Premiul UCR pentru film de lungmetraj de animație pentru Călătoriile lui Pin-Pin. A făcut parte din diverse jurii și a fost redactor la reviste pentru copii, revista Mihaela a lui Nell Cobar fiind una dintre ele, a realizat cărți de colorat, a pictat. Filme: După-amiezele Penelopei, Condiția Penelopei, Penelopa si Scufita Rosie, Aventurile lui Pin-Pin

Călătoriile lui Pin-Pin

1942 – S-a născut Mihai Dolgan

14 martie 1942, Vladimirești, Sângerei – 16 martie 2008, Chișinău

Compozitor și interpret de muzică ușoară din Republica Moldova. În 1949 a fost deportat cu părinții în Siberia, unde a fost încarcerat în GULAG. Revenit în țară, a lucrat ca acordeonist la Casa de cultură din Sângerei. A fost fondatorul formației legendare Noroc (1967). A lucrat la diverse filarmonici din Rusia. Din 1974 a fost conducătorul formației Contemporanul, unde s-au lansat majoritatea talentelor – interpreți vocali și instrumentali din Moldova

Noroc (Contemporanul) – Toamnele

1945 – Armata română a început luptele pentru eliberarea orașului Banska Bystrica (Cehoslovacia)

Trupele Armatei 4, după lupte grele de zi și de noapte și cu pierderi importante, în strânsă legătură cu trupele aliate, au cucerit zona industrială dintre Brezno și Banská Bystrica. Cu toată apărarea îndârjită a inamicului, zeci de fabrici și mult material brut pentru industria grea au rămas în mâinile trupelor noastre. Această fază a operației a fost terminată prin cucerirea de către armatele aliate, în strânsă legătură cu trupele Armatei 4, a importantului oraș și nod de comunicații Banská Bystrica” (Generalul Nicolae Dăscălescu, comandantul Armatei 4 române). Luptele au fost încheiate la 25 martie

1945 – A încetat din viață Ion A. Rădulescu-Pogoneanu (14 august 1870, Pogoanele, Buzău – 14 martie 1945, București)

Pedagog, profesor la Universitatea din București și membru corespondent al Academiei Române

1946 – S-a născut Carmen Galin

14 martie 1946, Iași – 13 martie 2020

Actriță de teatru și film. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică în 1967, ca șefă de promoție, fiind studenta profesorilor Sanda Manu, Ion Cojar, Dinu Negreanu și Mihai Mereuță. A fost căsătorită cu regizorul Dan Pița. A jucat pe scenă la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, Teatrul Național din Cluj-Napoca, Teatrul Mic, Teatrului Național din București, retrăgându-se din activitate și din viața publică în anul 1995. A fost asistent universitar la IATC (1981–1997). S-a dedicat apoi acțiunilor umanitare. A jucat memorabil în filme ca: Drum în penumbră, Ilustrate cu flori de câmp, Premiera, Mere roșii, Iarna bobocilor, Ora zero, Bietul Ioanide, Saltimbancii, Ana și „hoțul”, Faleze de nisip, Trenul din zori nu mai oprește aici. A fost distinsă cu Premiul pentru interpretare feminină al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolurile din filmele Saltimbancii și Ana și hoțul, Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, Categoria D, „Arta Spectacolului” (2004)

Faleze de nisip

1955 – S-a născut Marta Petreu

Rodica Marta Crișan; 14 martie 1955, Jucu de Jos, Cluj

Profesoară, poetă, eseistă și editoare. A obținut un doctorat în filosofie la Universitatea din București, cu teza Valențele estetice ale anamorfozei logice (1992). S-a format în ambianța intelectuală a mișcării literare Echinox de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, unde a fost profesoară de istoria filosofiei românești. Este redactor-șef (din 1990) al revistei Apostrof, publicație mensuală editată de Uniunea Scriitorilor din România și de Fundația Culturală Apostrof. A scris romanul Acasă, pe Câmpia Armaghedonului și poezie: Aduceți verbele, Loc psihic, Cartea mîniei, Apocalipsa după Marta, Scara lui Iacob. A publicat numeroase eseuri, lucrări de istoria filosofiei, etc.

1962 – La Geneva au început lucrările Conferinței Comitetului celor 18 pentru dezarmare

Creat la 20 decembrie1961, ca urmare a Rezoluției celei de-a XVI-a sesiuni a Adunării Generale a ONU din 1983. La lucrări a participat și România

1965 – A încetat din viață Dimitrie Leonida (23 mai 1883, Fălticeni – 14 martie 1965)

Inginer, specialist în energetică, profesor universitar, om de știință, unul dintre pionierii electrificării României, organizator al primului muzeu tehnic din țară

1966 – Premiera filmului Răscoala în regia lui Mircea Mureșan

Film dramatic românesc regizat de Mircea Mureșan, ecranizare după romanul lui Liviu Rebreanu cu același nume. În rolurile principale: Ilarion Ciobanu, Emil Botta și Nicolae Secăreanu. Filmul a câștigat premiul Opera Prima la Festivalul Internațional de Film de la Cannes și Premiile pentru regie, muzică și interpretare masculină (Ilarion Ciobanu) la Festivalul național al filmului de la Mamaia (1966)

Răscoala (1965)

1972 – A încetat din viață Ion Enescu (23 august 1884, Porcești, Roman/Moldoveni, Neamț – 14 martie 1972, Iași)

Medic, profesor universitar, unul dintre întemeietorii cardiologiei românești

1989 – A încetat din viață Dumitru Florea-Rariște (21 mai 1914 – 14 martie 1989)

Poet, traducător, critic literar și profesor

1990 – S-a constituit Societatea Română de Criminologie și Criminalistică

Are un rol important în cunoașterea fenomenului criminalității din țara noastră, prin elaborarea unor studii specifice de diagnoză și prognoză. În același an, Societatea Română de Criminologie și Criminalistică a devenit membru al Societății Internaționale de Criminologie

1992 – Osemintele lui Nicolae Titulescu au fost reînhumate la Brașov

La Biserica Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului a avut loc ceremonia reînhumării rămășițelor pământești ale lui Nicolae Titulescu, respectându-se dorința testamentară a marelui om politic și diplomat român (decedat în Franța) de a fi îngropat la Brașov

1995 – A încetat din viață Gheorghe Hrimiuc-Toporaș (1 ianuarie 1947, Darabani, Botoșani – 14 martie 1995, Iași)

Istoric literar, profesor și cercetător, a făcut parte din colectivul care a redactat Dicționarul literaturii române: 1900–1950

1998 – A încetat din viață Boris Deșliu (16 aprilie 1917 – 14 martie 1998)

Avocat, poet, eseist și prozator, discipol al profesorilor Nae Ionescu, Tudor Vianu, Mircea Vulcănescu

1999 – A încetat din viață George Richard Ursul (11 octombrie 1937, Hamilton, Canada – 14 martie 1999)

Istoric canadian de origine românească, fiu al unei familii de preoți români ortodocși din Bucovina, care a emigrat în SUA la începutul secolului. A fost vice-consul onorific al României în SUA

2012 – A încetat din viață Șerban Constantin Rădulescu-Zoner (29 mai 1929, Piatra Neamț – 14 martie 2012, Moroeni, Dâmbovița)

Istoric, om politic, fost deținut politic al regimului comunist, deputat, președintele Alianței Civice

2016 – A încetat din viață Eva Lendvay (24 aprilie 1935, Brașov – 14 martie 2016, București)

Traducătoare, jurnalistă, poetă, cronicar de artă

2017 – A încetat din viață Ileana Ciuculete (20 septembrie 1952, Gubaucea, Vela, Dolj – 14 martie 2017, București)

Interpretă de muzică populară din zona Olteniei

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #AlăutaRomânească #AlexandruMacedonski #Legeaînvoieliloragricole #CeciliaCuțescuStorck #RomâniadeclaratăRegat #GrigoreTabacaru #FerdinandprincipealRomâniei #PalatulFundațieiUniversitareCarolI #IonPavel #ȘtefanConstantinescu #MirceaDamian #GeorgeDrumur #VisarionAștileanu #AlexandruPaleologu #PavelBellu #MarcianBleahu #PetreMihăescu #IurieDarie #AlexandruPesamosca #AurelGiurumia #AdaPistiner #LuminițaCazacu #MihaiDolgan #CarmenGalin #MartaPetreu #PremieraRăscoala

0 comentarii la „14 Martie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: