Istoria României România frumoasă Today's Memory

26 Martie în istoria românilor

uploads - Junimea

Foto: Junimea


1786 – A început domnia lui Nicolae Mavrogheni în Țara Românească

Nicolae Mavrogheni (1735 – 30 septembrie 1790) a fost un domnitor fanariot din Țara Românească, între 26 martie/6 aprilie 1786 – septembrie 1790). Originar din insula Paros, Mavrogheni a ajuns domn cu ajutorul lui Gazi Hasan pașa, comandantul flotei otomane al cărei dragoman a fost. Numirea sa n-a fost deloc bine văzută nici de boieri, nici de norod; de aici un șir întreg de pamflete, piese de teatru sau versuri menite a ridiculiza politica și măsurile acestuia. A contribuit la dezvoltarea alimentării cu apă printr-un sistem de conducte. A construit o biserică la capătul Podului Mogoșoaiei, care a dăinuit până astăzi. A rămas în istoria Bucureștiului prin excentricitatea de a polei coarnele cerbilor de la trăsură cu aur. A sfârșit spânzurat sau decapitat din ordinul lui Hassan Pașa pentru insubordonarea față de Imperiul Otoman.

1859 – A început Conferinţa de la Paris a reprezentanţilor Puterilor Garante

În cadrul Conferinţei de la Paris (26 martie/7 aprilie–25 august/6 septembrie), alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite a fost recunoscută de jure la 1/13 aprilie 1859 de Franţa, Rusia, Marea Britanie, Prusia şi Regatul Sardiniei. Austria şi Imperiul Otoman au recunoscut evenimentul la 25 august/6 septembrie 1859. Recunoaşterea dublei alegeri de către Puterile garante şi Imperiul Otoman au consacrat uniunea personală a celor două Principate, prima etapă spre realizarea deplină a Unirii

1863 – A luat ființă Societatea Junimea

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Gheorghe Racoviță, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu. La 26 martie 1863, Titu Maiorescu îi scria surorii lui: „ […] Am izbutit, în fine, să adun în jurul meu, într-o unitate, cele mai viabile elemente din Iași: Rosetti, Carp, Pogor, acum și Negruzzi […]; alcătuim o societate bazată pe principii de încetățenit”. Junimea nu a luat naștere printr-un act formal și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite, n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice, un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării. Constituită de un grup de tineri reîntorși de la studii din străinătate, și-a început activitatea prin organizarea unei serii de prelegeri populare. Printr-o formulă masonică, junimiștii, când vorbeau despre acest subiect, spuneau: „Originea Junimii se pierde în negura timpului”. Junimea a publicat, începând din 1867, revista Convorbiri literare, sub conducerea lui Iacob Negruzzi. Această publicație se va bucura de cel mai înalt prestigiu în istoria literaturii române. Ea a impus, încă de la apariție, o direcție nouă, modernă, întregii noastre culturi, definindu-se prin spiritul ei etic și sentimentul valorii estetice. Încă de la începuturile ei, mișcată de conștiința primelor nevoi ale culturii românești în acel moment, Junimea a abordat problema ortografiei românești, foarte acută în epoca trecerii de la întrebuințarea alfabetului chirilic la cel latin.

1869 – S-a născut Gustav Kisch

26 martie 1869, Bistrița – 1 iunie 1938, Cluj

Teolog evanghelic sas, filolog, membru de onoare (din 1933) al Academiei Române și întemeietorul Școlii Germaniștilor Bistrițeni (Nösner Germanistenschule). A studiat filologie și teologie la Cluj, Budapesta, Berlin, Tübingen, Leipzig și Zürich. A fost preocupat de locul de origine a sașilor, pe care a încercat să-l determine pe baza limbii vorbite de ei. În acest scop, în perioada 1888–1904 a călătorit de cinci ori în Luxemburg. A fost profesor la Gimnaziul Evanghelic C.A. din Bistrița, iar în perioada 1911–1920 preot paroh al Bisericii Evanghelice C.A. din Bistrița, șeful catedrei de limbă și literatură germană a Universității din Cluj

1894 – S-a născut Viorica Ursuleac

26 martie 1894, Cernăuți, Bucovina, Austro-Ungaria – 22 octombrie 1985, Ehrwald, Tirol

Soprană. După ce și-a terminat studiile la Viena, a debutat în 1922 pe scena operei din Zagreb în rolul Charlotte din Werther de Massenet. A apărut apoi la Volksoper din Viena, Opera din Frankfurt, Berlin Staatsoper, și Opera din München. S-a căsătorit cu dirijorul austriac Clemens Krauss la Frankfurt. A fost soprana favorită a lui Richard Strauss și a cântat în premierele a patru dintre operele sale: Arabella (1933), Friedenstag (1938), Capriccio (1942) și repetiția publică cu costume la Die Liebe der Danae. A cântat la Festivalul de la Salzburg, Covent Garden, Royal Opera, Teatro alla Scala. În America a cântat la Teatro Colón din Buenos Aires. În repertoriul ei s-au regăsit și Nunta lui Figaro, Don Giovanni, Fidelio, Olandezul zburător, Simon Boccanegra, Bal mascat, Forța destinului, Don Carlos, Tosca, La fanciulla del West, Turandot, Der Rosenkavalier, Ariadne auf Naxos, Die ägyptische Helena, etc. Primadona a primit distincția austriacă Kammersängerin (1934) și distincția prusacă Kammersängerin (1935). A fost numită profesoară la Salzburg Mozarteum în 1964

Richard Strauss – Arabella Mein Elemer! das hat so einen sonderbaren Klang • Live performance, 9 August 1942, Festpielhaus, Salzburg, Chor und Orchester der Wiener Staatsoper, Conductor Clemens Krauss

1895 – A apărut revista umoristică și satirică Moș Teacă

Jurnal țivil și cazon editat de Anton Bacalbașa, creatorul personajului literar cu același nume, care a apărut la București, cu întreruperi, între 26 martie 1895–18 martie 1901

1907 – Răscoala țărănească din 1907

Din corespondența telegrafică a zilei de 13/26 martie 1907:

Comandantul companiei de jandarmi din Turnu-Severin, căpitanul Hergot, raporta telegrafic Inspectoratului General al Jandarmeriei din București următoarele: „Răzvratirile au început în județ, s-au distrus astă noapte și incendiat proprietăți. Am plecat la fața locului”.

Dirigintele Poștei din Râmnicu Sărat, Medreanu, a telegrafiat directorului general al Telegrafelor și Poștelor din București: „Mai multe posturi comunale telefonice sunt închise, secretarii comunali fugiți, personalul de linii trimis în unele părți, pus pe goană și amenințat cu moartea. Cităm întreruperile Popești, Urechești, Cioraești, Obilești, Romniceni, Bolau, Bălăceanu, Galbenu, Slobozia-Galbenu, Jirlău, Nisipurile, Niculești, unde revoltații au sustras și arhiva; în comunele Slobozia, Mihălceni, Pardoși și Chiojdeni devastările continuă, manipulantul Oficiului Dimitrești arată că sunt amenințate cu prădarea și incendierea atât oficiul cât și fabrica de cherestea Iremur

1913 – A încetat din viaţă Panait Cerna (Panait Stanciof; 25 septembrie 1881, Cerna, Tulcea – 26 martie 1913, Leipzig)

Poet intimist, romantic minor sau tradiționalist

1923 – Adunarea Națională Constituantă a votat Constituţia României Mari

Elaborat în 1923, proiectul Constituției a fost supus dezbaterii parlamentare și votat de Adunarea Constituantă în 26 martie; în ședința din 27 martie, a fost votat și de Senat. După ce a fost adoptată de Parlament, a fost sancționată și promulgată de Regele Ferdinand I la data de 28 martie 1923 și publicată în Monitorul Oficial No. 282/29 martie 1923, dată la care a intrat în vigoare

1923 – S-a născut Valentin Lipatti

26 martie 1923, București – 25 martie 1999

Cărturar de elită, diplomat, și-a legat numele de Conferinţa de la Helsinki pentru securitate şi cooperare în Europa, reprezentant permanent, din partea României, la UNESCO. Fratele lui Dinu Lipatti.

Valenti Lipatti, Anna Lipatti și Dinu Lipatti, București, 1942

Descendent al unei familii cu stare, și-a făcut studiile la Paris și București și, după o carieră didactică universitară și una scriitoricească, ambele prodigioase, în 1964 a intrat în diplomație, în timpul regimului comunist. El părăsise condiția boierească a familiei sale, conacul, moșia și casa de târgoveți din București pentru a trai într-un univers paralel cu al familiei rămase în Elveția. Pentru mulți, a fost o alegere ciudată. Odată intrat în diplomație, lui Valentin nu-i mai trebuia decât o simplă ocazie pentru a-și valorifica talentul înnăscut de negociator… Lângă Titulescu, cel care a dominat Societatea Națiunilor prin impunerea forței dreptului, alături de Gafencu, cel care l-a înfruntat pe Molotov la Kremlin, Valentin Lipatti este românul care a contribuit esențial la impunerea principiilor de cooperare între statele europene în condițiile Războiului Rece. „Când vorbește Lipatti, delegații ascultă“ scria în Time Marsh Clark

1925 – S-a constituit Asociaţia Prietenii Radiofoniei

Începuturile radiofoniei în România se menționează în anul 1905, odată cu instalarea primului post radiotelegrafic la Constanţa de către Servicul Maritim Român. În 1914, a fost pus în funcţiune, în Turnul lui Ţepeş de la Filaret, primul post radiotelegrafic cu ajutorul căruia s-au putut realiza legături cu străinătatea (Atena, Roma, Paris) de către inginerul Emil Giurgea și prof. ing. Nicolae Vasilescu-Karpen, care a construit la Băneasa o staţie de telefonie fără fir (TFF). Din iniţiativa Societăţii Române de Fizică, s-a constituit Asociaţia Prietenii Radiofoniei, care îşi propunea, între altele, organizarea de cursuri de radioamatori, editarea unei reviste de specialitate şi înfiinţarea unui post naţional de emisie care să transmită în toate colţurile ţării „muzica, cugetul şi cuvântul românesc”. Îşi avea sediul în incinta Institutului Electrotehnic Universitar. Preşedinte al asociaţiei era prof. dr. Dragomir Hurmuzescu iar printre colaboratorii săi se regăsesc dr. ing. Emil Petraşcu, matematicianul Octav Onicescu, Victor Slăvescu, Cristian Musceleanu. În cadrul asociaţiei, „se ţineau săptămânal conferinţe cu caracter radiofonic şi în provincie se făcea cât mai multă propagandă, pentru înfiinţarea de filiale ale asociaţiei”, după cum scria Emil Petraşcu în articolul Începuturile radiofoniei româneşti

1926 – Tratatul de garanţie româno-polon

Cercurile politico-militare de la Varșovia și București au urmărit extinderea erga omnes a Tratatului de alianță româno–polonă din 1921, fiind semnată o nouă convenție care stipula la articolul 1 că „România și Polonia se angajează să respecte reciproc și să mențină împotriva oricărei agresiuni externe integritatea lor teritorială și independența politică prezentă”. Articolul 5 al convenției militare stabilea ca minimum de forțe de acțiune, atât pentru România cât și pentru Polonia, câte 7 divizii de infanterie, 2 divizii de cavalerie și forțele de aviație corespunzătoare. Conform prevederilor aranjamentelor politico-militare, anual, delegații militare româno-polone s-au întrunit, pe rând, la București sau Varșovia, stabilindu-se forțele materiale și umane pe care urma să le pună la dispoziție fiecare stat, în caz de conflict

1926 – S-a constituit Federația Română de Box

Primele mărturii despre o activitate pugilistică organizată datează din 1905, iar prima organizaţie care a diriguit acest sport a luat fiinţă pe 21 iunie 1912, sub denumirea de Comisia centrală de box din cadrul Federaţiei Societăţilor Sportive din România. Boxul profesionist înfiinţează în anul 1925 Federaţiunea profesionistă de box, dar ea va fi oficializată numai la 26 martie 1926, sub denumirea de Federaţia Română de box–profesionist, sub preşedinţia lui Nicolae Niculescu-Ianca. În acelaşi an, a fost confirmată şi afilierea la International Boxing Union (IBU) şi la Asociaţia Europeană de Box Profesionist (APPE)

1927 – S-a născut Eugenia Cernea

26 martie 1927, Bucureşti

Etnomuzicolog. Studiile muzicale le-a urmat la Conservatorul din Bucureşti (1947–1950), perfecţionându-se la Conservatorul „N.A. Rimski-Korsakov” din Leningrad (1950–1955). A fost dirijoare de coruri de amatori în Bucureşti, asistentă, cercetător ştiinţific şi cercetător ştiinţific principal la Institutul de etnologie şi dialectologie din Bucureşti, inspector în Ministerul Culturii, redactor la Revista de folclor. A scris studii, articole şi recenzii în Muzica, Studii de muzicologie, Revista de folclor, Cântarea României, Anuarul Institutului de cercetări etnologice şi dialectologice, Munca, Dobrogea nouă (Constanţa), etc. A susţinut emisiuni radiofonice, comunicări ştiinţifice în ţară şi peste hotare (URSS şi Ungaria)

1931 – S-a născut Mircea Ivănescu

26 martie 1931, București – 21 iulie 2011, Sibiu

Scriitor, poet, eseist și traducător. A absolvit în 1954 Facultatea de Filologie (secția Franceză) a Universității din București. A fost, pe rând, redactor la Agerpres, la revista Lumea, la Editura pentru Literatură Universală și la revista Transilvania din Sibiu. A debutat în 1968 cu un volum de Versuri, urmat de multe alte volume de poezii, a scris poeme despre personajul Mopete, numele acestuia fiind o anagramă a cuvintelor poet și poem. A tradus din James Joyce, William Faulkner, Robert Musil, Jostein Gaarder, F. Scott Fitzgerald și o serie de povestiri, jurnale și corespondență ale lui Franz Kafka, dar și din poezia americană (Ezra Pound, William Carlos Williams, Wallace Stevens, T.S. Eliot, Sylvia Plath etc.), cu care de altfel poeziile sale sunt înrudite

1931 – S-a născut Mircea George Cornea

26 martie 1931, București – 14 aprilie 2017, București

Operator de film, scenarist și regizor. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în anul 1955. A lucrat o perioadă la departamentul imagine, la studiourile cinematografice Buftea. Între 1957–1975 a fost operator de filmare la zeci de producții romanești. A avut o bogată activitate didactică și universitară la Academia de Arte Luceafarul, Universitatea Hyperion, secția de Fotografie, imagine de televiziune și film. A obținut mai multe premii: premii UNIATEC pentru imagine la Barcelona, pentru Dragoste la zero grade; la Milano pentru Neamul Șoimăreștilor și la Moscova pentru Mihai Viteazul. A obținut două premii ACIN: Premiul pentru imagine (1971), pentru filmele Mihai Viteazul și Asediul și o Diplomă de onoare (1987) pentru filmul Vulcanul stins, precum și Portocala de argint pentru regia filmului Patima

Vulcanul stins (1986)

1932 – S-a născut Ion Nicodim

26 martie 1932, Constanța – 15 martie 2007, Paris, Franța

Pictor, sculptor și decorator. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, secția Artă monumentală, în 1956. În primii ani după studenție, Ion Nicodim a realizat un număr de opere monumentale, tapiserii, mozaicuri, ceramici, consacrându-se îndeosebi picturii. S-a instalat la Roma, în 1965, la Accademia di Romania, unde i s-au deschis noi orizonturi. Prima sa expoziție personală la galeria Il Bilico, l-a așezat alături de artiști deja renumiți, ca Sam Francis, Jean Fautrier, Julius Bissier și Joan Miró. În 1968, crezând în scurta tentativă de deschidere spre Occident a regimului comunist, artistul a revenit în țară. Speranța a fost însă înșelătoare, întrucât țara a fost din nou izolată de lumea artistică internațională. Deși autoritățile i-au recunoscut talentul, tapiseria sa Cântare omului fiind oferită de guvernul român, în 1970, sediului ONU de la New York, acestea n-au încetat să-i păcălească libertatea de creație și să-l priveze de orice deplasare în străinătate. Nu a reușit să treacă frontierele României decât în 1977, invitat fiind de Cité internationale des arts de Paris, pentru o ședere de mai mulți ani, și aceasta în pofida invitației făcute de ONU, în 1976, când l-a numit Planetary Citizen, alături de personalități din lumea întreagă: Martin Luther King, Darius Milhaud, Pablo Casals, Arthur Miller, Yehudi Menuhin, Leopold Stokowski, Abatele Pierre, etc. S-a remarcat prin peisaje: Punct pescăresc, Lacul, portrete, lucrări decorative în mozaic: Școala și tapiserii: Cântare omului, Ziua și noaptea. A pictat, în întregime, o biserică din Slobozia. A ilustrat o carte cu texte de Emil Cioran. După căderea regimului lui Ceaușescu, a realizat o lucrare monumentală din bronz, cu o intensă putere dramatică, dedicată Victimelor anonime, care a fost instalată în Piața Revoluției din București, chiar la începutul anilor 1990. Biografie ilustrată

1936 – S-a născut Mihai Păstrăguș

26 martie 1936, Buhalniţa, Iaşi

Estetician, eseist, critic de artă, profesor universitar de filosofie şi estetică la Universitatea Tehnică din Iaşi. A urmat Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Facultatea de Filosofie (1961–1966). A devenit Doctor în filosofie – specialitatea Axiologie, în 1979 la Universitatea Bucureşti. A debutat în Cronica (1967). A colaborat la: Cronica, Ateneu, Filosofska Istrazivanja, Noi Tracii, etc. Este membru al Asociaţiei Internaţionale de Estetică. A participat la numeroase congrese internaționale, la Michigan (USA), Darmstadt (Germania), Dubrovnik (Jugoslavia), Kracow (Polonia). Scrieri: Estetica în Amfiteatru, Aesthetics & Axiology, Epoci, curente şi personalităţi în istoria filosofiei europene

1937 – S-a născut Cristian Țopescu

26 martie 1937, București, România – 15 mai 2018, București

Comentator sportiv și politician. A fost licențiat al Institutului de Educație Fizică și Sport (1970). Între anii 1953–1964 a practicat hipismul la Clubul Sportiv Steaua București, obţinând, (1960, 1962) titlurile de campion naţional la sărituri peste obstacole. În paralel cu viaţa sportivă, a făcut o pasiune pentru reportajul de radio şi televiziune, fiind angajat pe postul de reporter sportiv la Televiziunea Română în 1964. A participat, din această postură, la nenumărate competiţii sportive interne şi internaţionale, nu mai puţin de șase ediții ale Jocurilor Olimpice de vară, patru Olimpiade de Iarnă, având peste 5.000 de transmisiuni în direct de la diferite competiţii sportive. A fost redactor-șef al Redacției Sport a TVR, iar între anii 1997–1999 a deţinut chiar funcţia de director general adjunct al TVR, a fost director al cotidianului Prosport, reporter sportiv la Radio Europa FM, comentator sportiv la postul Eurosport. A scris și publicat: Fair Play, Steaua, performanță și prestigiu, ambele în colaborare

1946 – A încetat din viaţă Alexandru Zirra (14 iulie 1883, Roman – 26 martie 1946, Sibiu)

Compozitor și profesor, director la Conservatorul din Iași și la Institutul de Muzică și Teatru din Cernăuți

1946 – A încetat din viaţă Arthur Verona (Arthur Petre Anton Bartolomeu Francisc Maria Verona; 24 august/5 septembrie 1867, Brăila, România – 26 martie 1946, București)

Pictor, membru fondator al Societăţii Tinerimea Artistică, societate care a avut iniţiativa participării artiştilor români la expoziţii internaţionale

1949 – S-a născut Margareta, Principesă a României

26 martie 1949, Lausanne, Elveția

Prima fiică a regelui Mihai al României și a soției sale, principesa Ana de Bourbon-Parma. După absolvirea Universității din Edinburgh, unde a obținut, în 1974, licența (M.A.) în Sociologie, Știinte Politice și Drept Public Internațional, a lucrat într-un număr de universități britanice, specializându-se în sociologie medicală și politici de sănătate publică, ulterior participând într-un program de cercetare coordonat de Organizația Mondială a Sănătății. S-a căsătorit pe 21 septembrie 1996 la Lausanne cu Radu Duda. În 2017, după moartea tatălui său, a preluat conducerea Casei regale a României și este pretendentă la tronul desființat al României, cu titlul de Custodele Coroanei Române și calificativul de Majestate. Născută în exil, după abdicarea forțată a tatălui ei, și-a petrecut prima parte a vieții în Marea Britanie și în Elveția. La fel ca și cele patru surori mai mici ale sale, Margareta a fost botezată creștin-ortodoxă. A profesat în cadrul mai multor organisme ale ONU. Ulterior a renunțat la această carieră pentru a se dedica activității caritabile în România, unde a putut intra imediat după Revoluția Română din 1989 (în comparație cu tatăl ei, care a întâmpinat greutăți din partea autorităților până în 1997)

1951 – S-a născut Costică Ștefănescu

26 martie 1951, București – 20 august 2013, București

Jucător de fotbal, care a evoluat pe postul de fundaș central la Steaua București, Universitatea Craiova, FC Brașov și pentru echipa națională de fotbal a României. În martie 2008 a fost decorat cu Ordinul Meritul Sportiv clasa a III-a, pentru participarea la Campionatul European din 1984 și pentru întreaga activitate. După retragere a început o carieră bogată de antrenorat

1957 – S-a născut Irina Margareta Nistor

26 martie 1957, București

Critic de film. A absolvit în 1980, Facultatea de Filologie a Universității din București, secția Franceză-Engleză, cu lucrarea de diplomă Cocteau și Poezia cinematografică. A lucrat ca redactor și apoi ca realizator la Televiziune, unde a subtitrat peste 500 de pelicule, programe și piese de teatru și a realizat emisiunile: Video-Ghid, Serialul Serialelor, Ecranul, Spot cinematografic și Cine-lexicon. A filmat, la fața locului, festivalurile de la Karlovy-Vary, Reims, Stockholm și Montreux. În paralel a dublat, pe video-casete, peste 5.000 de filme din engleză, franceză, italiană și spaniolă. A fost vreme de 3 ani director de programe la postul american prin cablu RomSat. Este decorată cu Medalia Carol I.

1958 – A încetat din viaţă Florian Ştefănescu-Goangă (5 aprilie 1881, Curtea de Argeș – 26 martie 1958, București)

Psiholog, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române

1965 – S-a născut Violeta Beclea-Szekely

26 martie 1965, Dolheștii Mari, Suceava

Atletă de talie mondială, în prezent retrasă din activitatea sportivă de performanță, medaliată cu argint în proba de 1.500 m la Jocurile Olimpice de la Sydney din anul 2000, campioană europeană de sală și de două ori medaliată cu bronz în aceeași competiție și de asemenea este de cinci ori vicecampioană mondială. A alergat în probele de 800 m, 1.500 m, 3.000 m dar și cros, probă la care este campioană balcanică

1971 – S-a născut Liviu Ciobotariu

26 martie 1971, Giurgiu

Fost fotbalist și antrenor. În cariera de fotbalist a jucat în postul de fundaș central pentru mai multe cluburi și pentru echipa națională de fotbal a României, reprezentându-și țara la Campionatul Mondial de Fotbal 1998. A debutat ca antrenor principal în 2006, la Progresul București, apoi a semnat cu CS Otopeni, Pandurii Târgu Jiu, Dinamo București. În martie 2008 a fost decorat cu Ordinul Meritul Sportiv clasa a III-a, pentru rezultatele obținute la campionatele europene și mondiale din perioada 1990–2000, dar și pentru întreaga activitate

1974 – S-a născut Irina Spîrlea

26 martie 1974, București

Fostă jucătoare de tenis. În anul 1990 a trecut la profesionism, câștigând patru turnee de single și șase de dublu. La 13 octombrie 1997 a atins punctul de vârf al carierei sportive, ajungând pe locul 7 în clasamentul WTA. În 1996, a devenit prima jucătoare din istoria tenisului care a fost descalificată pentru că a înjurat arbitrii. S-a retras din activitatea competițională după ediția din anul 2000 a turneului de Mare Slam de la Wimbledon

1978 – S-a născut Uzzi

Adrian Alin Demeter; 26 martie 1978, București

Hip-hop-er. Și-a început cariera de MC prin anii ’92–’93 în trupa Demonii, una dintre puținele trupe care cântau gangsta rap în limba română la acea vreme. A părăsit mai târziu trupa pentru a se alătura în 1994 lui Caddy și Tataee, formând București UnderGround Mafia (BUG Mafia)

Uzzi – Best solo Mix

1977 – A încetat din viaţă Justinian Marina (22 februarie 1901, Suiești, Vâlcea – 26 martie 1977, București)

Al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1948–1977). A fost patriarhul care a acceptat colaborarea dintre Biserica Ortodoxă și autoritățile comuniste

1987 – A încetat din viaţă Henrieta Delavrancea-Gibory (19 octombrie 1897, București – 26 martie 1987, București)

Una dintre primele arhitecte din București, fiica scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea, a avut o contribuție importantă la formarea școlii de arhitectură modernă românească

1990 – A luat ființă Serviciul Român de Informații (SRI)

Unul dintre serviciile secrete române, alături de Serviciul de Informații Externe. Este o autoritate care se ocupă cu culegerea și valorificarea informațiilor exclusiv pe teritoriul României

1998 – A încetat din viaţă Ștefan Bălan (1 ianuarie 1913, Brăila – 26 martie 1991, București)

Profesor universitar, inginer doctor docent, a participat la proiectarea şi construcţia unor importante edificii din Bucureşti, membru titular al Academiei Române

1999 – A încetat din viaţă Dorin Teodorescu (15 iulie 1943, Timișoara – 26 martie 1999, București)

Tenor, profesor de canto al Universității de Muzică din București și director al Teatrului de Operetă din București

 2002 – Întâlnirea Primăvara noilor aliaţi de la Bucureşti

Au participat premierii celor 10 ţări care aspirau la obţinerea statutului de membru NATO şi au reafirmat solidaritatea ţărilor candidate la aderare

2002 – A încetat din viaţă Dumitru Corbea (6 septembrie 1910, Sârbi–Vlăsinești, județul Dorohoi/Botoșani – 26 martie 2002)

Scriitor, membru PCR din ilegalitate, membru în comitetul de direcție al revistei Luceafărul

2003 – Ambasadorii statelor membre NATO au semnat Protocoalele de aderare la NATO pentru România

În cadrul unei ceremonii desfășurate la Bruxelles, cele șapte state invitate să adere la NATO au fost admise. După semnarea Protocoalelor, pentru acomodarea cu modul de lucru al NATO, statele invitate au fost implicate treptat în activitățile Alianței, prin participarea, ca observatori, la lucrările majorității structurilor aliate

2011 – A încetat din viaţă Ioan Grigorescu (20 octombrie 1930, Ploiești – 26 martie 2011, Ploiești)

Prozator și publicist, scenarist, realizator de film documentar și de ficțiune, reporter, realizatorul uneia dintre cele mai longevive emisiuni de televiziune, Spectacolul lumii

2007 – A avut loc la Palatul Bragadiru din Bucureşti Prima ediție a Premiilor Gopo

Gală dedicată industriei de film din România. Premiile cinematografice suntoferite de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc. Anual, sunt recompensate cele mai importante realizări cinematografice naționale din cursul anului precedent. Numele festivalului este un omagiu la aniversarea celor 50 ani de la câștigarea premiului Palme d’Or pentru „Cel mai bun scurt metraj de animație” de către cineastul român Ion Popescu-Gopo. Filmul A fost sau n-a fost?, scenariu și regie Corneliu Porumboiu, a fost câșigătorul celor mai multe premii ale ediției

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #NicolaeMavrogheni #Junimea #GustavKisch #VioricaUrsuleac #MoșTeacă #ValentinLipatti #AsociaţiaPrieteniiRadiofoniei #Tratatuldegaranţieromânopolon #FederațiaRomânădeBox #EugeniaCernea #MirceaIvănescu #MirceaGeorgeCornea #IonNicodim #CristianȚopescu #MargaretaPrincipesăaRomâniei #CosticăȘtefănescu #IrinaMargaretaNistor #VioletaBecleaSzekely #LiviuCiobotariu #IrinaSpîrlea #Uzzi #ServiciulRomândeInformații #ProtocoaleledeaderarelaNATO #PrimaedițieaPremiilorGopo

2 comentarii la „26 Martie în istoria românilor

  1. Un articol istoric interesant ce contine informatii utile despre personalitati ale Romaniei, multumesc pentru informatiile prezentate!

    • Bunicuţa Virtuală

      Mulțumesc mult pentru aprecieri!
      Fac asta în fiecare zi… cu mare plăcere!

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: