Istoria României România frumoasă Today's Memory

29 Martie în istoria românilor

Foto: România a devenit membru oficial al NATO


1599 – Cardinalul Andrei Bathory a devenit principe al Transilvaniei

Sigismund Bathory (1572–1613) a domnit peste Transilvania de patru ori și a abdicat de la tron de trei ori, în iunie 1594, în martie 1598 și în 29 martie 1599, în favoarea vărului său Andrei Báthory. Nu trecură însă alte câteva luni și Sigismund, dovedind încă odată cât era de schimbăcios și de ușuratec [bine spunea despre el Mihai Viteazul că ”nu știe nici ce face, nici ce vrea”] părăsi pentru a două oară tronul, făcând sa fie ales, în locu-i, vărul său cardinalul Andrei Bathory” (Constantin N. Giurescu, Istoria Românilor). Când unchiul său, căpitanul de Oradea, Ștefan Bocskai, l-a asigurat de sprijinul său, Sigismund a reluat principatul…

Andrei Báthory (1563–1599) a fost din 1589 arhiepiscop de Varmia, apoi, în anul 1599, principe al Transilvaniei și suzeran al Țării Românești

1677 – Scaunul mitropolitan al Modovei a fost mutat oficial de la Suceava la Iași

La solicitarea turcilor care-l aduseseră pe tron în a doua sa domnie, Alexandru Lăpușneanu a mutat capitala Moldovei de la Suceava la Iași. Scaunul mitropolitan a rămas încă un veac în vechea capitală. Printr-un hrisov din 29 martie 1677, domnitorul Antonie Ruset (1675–1678) a hotărât mutarea reședinței Mitropoliei Moldovei de la Suceava la Iași, întrucât, potrivit practicii bizantine, scaunul mitropolitan sau patriarhal trebuie să fie în aceeași localitate cu administrația domnească. Domnitorul a construit chilii încăpătoare în jurul Bisericii Sf. Nicolae Domnesc din Iași, în care s-a mutat mitropolitul Dosoftei Bărilă (1671–1674, 1675–1686), unul dintre cei mai mari cărturari români ai vremii

1815 – S-a născut Costache Caragiale

29 martie 1815, București – 13 februarie 1877, București

Actor, dramaturg și profesor de artă dramatică, primul director al Teatrului Național din București, unchiul lui I.L. Caragiale, căruia i-a dat lecții de declamație și mimică. A fost elevul lui Costache Aristia și și-a pus întreaga artă în slujba idealurilor progresiste, democratice ale revoluției din 1848. Și-a făcut debutul la București în 1835, iar 3 ani mai târziu a organizat primul teatru dramatic în Iași, primul Teatru Național din România. În următorii 15 ani, Costache Caragiale a colaborat cu cele mai importante teatre naționale ale vremii din Botoșani, Craiova, Iași unde a promovat piesele de teatru ale celor mai talentați dramaturgi romani printre care Vasile Alecsandri și Costache Negruzzi. În 1850 s-a întors în București și doi ani mai târziu a devenit cel dintâi director al Teatrului Mare (Național). Dintre lucrările sale: Leonil sau Ce produce disprețul, O soaré la mahala sau Amestecul de dorinți, Învierea morților, Prologul pentru inaugurarea noului teatru din București, Teatrul Național în Țara Românească

Costache Caragiale – Îngâmfata plăpamăreasă sau Cucoană sunt Teatru radiofonic

1821 – Mihail Suțu, domnul Moldovei, a renunțat la tron

Mihail Grigore Suțu sau Mihail Suțu al II-lea (1784 – 12 iunie 1864) a fost domn în Moldova între 12/24 iunie 1819–29 martie/10 aprilie 1821. Încă de la urcarea pe tron, Mihail Șuțu, ultimul domn fanariot, a aderat la Eterie, iar când Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei a intrat în Iași, i-a pus la dispoziție toate resursele vistieriei. În momentul începerii mișcării Eteriei, Șuțu, a anunțat hotărîrea de a se retrage temporar din Moldova, lăsînd o căimăcămie care să se ocupe de treburile curente și mai ales să asigure Poarta Otomană de supunerea Moldovei. A plecat la 30 martie la Chișinău, iar de acolo în Europa, unde a militat și a strâns fonduri pentru Eterie. În Austria a fost arestat de Metternich și deținut la Brunn (Brno), apoi închis timp de 4 ani la Göritz

1830 – Au început lucrările Comisiei de delimitare a granițelor dunărene între Principatele Române și Imperiul Otoman

Conform Tratatului de pace ruso-turc de la Adrianopol, fostele raiale Brăila, Giurgiu, Turnu, împreună cu 30 de insule din Dunăre au fost efectiv reanexate Țării Românești, iar Lacul Brateș a revenit Moldovei

1848 – Petițiunea–proclamațiune a fost supusă aprobării domnului Mihail Sturza

Cu toate că memoriul lor nu cuprindea decât reforme moderate, mai mult de ordin administrativ și cultural, în conformitate cu Regulamentul Organic, domnitorul l-a folosit ca pretext pentru arestarea capilor mișcării. Mihail Sturdza, a refuzat să accepte punctele referitoare la dizolvarea Adunării Obștești și înființarea Gărzii Cetățenești ale Petiției–program din 27 martie. Seara, din ordinul său, a fost înăbușită mișcarea revoluționară cu forța armată, operându-se numeroase arestări. Alexandru Ioan Cuza, Lascăr Rosetti, Răducanu Rosetti, Mitică Rosetti, Grigore Romalo, Manolache Costache Epureanu, Alexandru Moruzi, Zaharia Moldovanu, Alexandru Miclescu, Nicolae Catargiu, Vasile Canta și Dimitrie Filipescu au fost trimiși sub stare de arest la Galați, pentru a fi exilați în Turcia. Șase dintre cei 13 au reușit să scape la Brăila, de unde au trecut în Transilvania, apoi în Bucovina

1857 – S-a născut Grigore Manolescu

29 martie 1857, București – 14 iulie 1892, Paris

Actor, unul din star-urile teatrului românesc de la sfârșitul veacului al 19-lea, rămas celebru, între altele, ca primul Hamlet român. Născut într-o familie de boieri, descendenți ai familiei Bolintineanu, la 14 ani a fost izgonit de tatăl său din casa părintească, după ce a hotărât să aleagă cariera actoricească. Elev al lui Ștefan Vellescu la Conservatorul de muzică și declamație din București, a jucat de la 16 ani alături de Matei Millo. A debutat în comedia Poetul romantic pe scena Sălii Dacia, în fostul Han al lui Manuc. După absolvire, a jucat pe scena teatrului din Iași, apoi a Societății dramatice din București. În 1879 a plecat la Paris, ca bursier, împreună cu partenera sa de scenă și viitoarea soție, Aristizza Romanescu. S-a perfecționat cu profesorul Arsène Louis Delaunay și cu vedete ale Comediei Franceze, ca Jean Mounet-Sully, Sarah Bernhardt și Edmond Got. Din 1880 a jucat la Teatrul Național din București, unde, din 1882 a devenit director de scenă. A jucat din nou la Iași, a plecat în primul turneu la Viena al trupei Teatrului Național din București, jucând în Hamlet și Romeo și Julieta pe scena Karltheater-ului. Originalitatea interpretării, ajutată de un fizic avantajos, i-au permis realizarea de roluri variate în piese din repertoriul clasic național și universal: Despot Vodă, Ovidiu de Vasile Alecsandri, Răzvan și Vidra de B.P. Hasdeu, Năpasta și O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale, Don Carlos de Friedrich Schiller, Ruy Blas de Victor Hugo, Discipolul diavolului de George Bernard Shaw, Romeo și Julieta și Hamlet de Shakespeare

1878 – S-a născut Elena Farago

Elena Paximade; 29 martie 1878, Bârlad – 4 ianuarie 1954, Craiova

Poetă, a scris poezii pentru copii. Orfană, cu doi frați mai mici, a trebuit să muncească, a plecat la București, la un frate mai mare. S-a angajat guvernantă la familia lui Ion Luca Caragiale, unde a luat contact cu literatura clasicilor. Tot aici l-a cunoscut pe Francisc Farago, cel care avea să-i devină soț. A debutat în 1898 cu un reportaj, pe care îl semnează Fatma. În 1902 a publicat prima poezie în ziarul România muncitoare. În 1906 a publicat primul său volum de poezii, Versuri, la îndemnul lui Nicolae Iorga. Din 1907 s-a stabilit la Craiova, unde o vor găsi evenimentele sângeroase ale acestui an, iar din cauza afilierii ei la mișcarea țărănească a fost arestată și eliberată numai la intervențiile lui Iorga. A fost distinsă cu Premiul „Adamachi” al Academiei Române pentru volumele Șoapte din umbră (1908) și Traduceri libere (1908), iar apoi pentru volumele Șoaptele amurgului, Din traista lui Moș Crăciun, apărute în 1920. În 1921 a fost numită director al Fundației „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, fundație pe care o va conduce timp de 30 de ani, iar în 1922 a fondat revista literară Năzuința. Cărți de versuri pentru copii: Cățelușul șchiop, Gândăcelul, Cloșca, Sfatul degetelor, Motanul pedepsit

1881 – La Teatrul Național din București, a avut loc premiera piesei Sânziana și Pepelea de Vasile Alecsandri

Feerie de inspirație folclorică în cinci acte, publicată în Convorbiri literare abia în 1883

Vasile Alecsandri – Sânziana și Pepelea Teatru radiofonic

1889 – S-a format Guvernul Lascăr Catargiu (3)

Consiliu de miniștri al Partidului Liberal-Conservator, prezidat de Lascăr Catargiu, care a guvernat în perioada 29 martie 1889–3 noiembrie 1889. Diferendele politice din interiorul arcului guvernamental au blocat activitatea Guvernului junimist Theodor Rosetti (2), care a fost silit să demisioneze. În timpul mandatului Guvernului Lascăr Catargiu (3) s-a înființat Școala Superioară de Război. Conflictele politice dintre grupările conservatoare au accentuat criza guvernamentală

1903 – Legea băncilor populare sătești și a Casei lor centrale

Prima lege a cooperației a apărut la 28 martie 1903 și a fost publicată în Monitorul Oficial din 29 martie. Prin această lege s-a creat prima instituție centrală cooperatistă, numită Casa Centrală a Băncilor Populare instituție cu funcții multiple, organizată inițial numai pentru băncile populare. A influențat apariția a noi forme de asociație cooperativă. Concret, în acest moment, s-a produs apropierea între cooperativele de credit și cele de meseriași; în contextul în care și sistemul bancar era limitat (capitalul, în proporție ridicată, străin, dobânzile, la nivel cămătăresc și alte inconveniente), cele două forme de cooperative s-au sprijinit, cele de credit oferind surse financiare mai accesibile producătorilor. Au apărut și alte tipuri de cooperative (obști de arendare, obști de cumpărare, cooperative forestiere, cooperative de producție diversă, cooperative de consum, etc.). Prin modificările ulterioare, și-a extins aria asupra tuturor categoriilor de organizații cooperatiste

1908 – S-a născut Virgil Carianopol

29 martie 1908, Caracal – 6 aprilie 1984, București

Poet. A urmat o școală militară de artificieri din București (1924–1930), apoi, între 1934–1938 a audiat cursurile Facultății de Litere și Filosofie din București. A lucrat ca salariat civil în diferite servicii ale armatei. Între anii 1956–1963 a făcut închisoare politică la Aiud și Periprava. A colaborat la revista Viața literară. A fost afiliat la un moment dat grupului avangardist de la unu, apoi s-a reprofilat după 1936 pe tradiționalism, iar versurile sale postbelice au fost etichetate oarecum neoclasice. În plus, a mai fost afiliat și imagismului. Astfel, opera sa include versuri avangardiste: Un ocean, o frunte în exil, lirică neoclasică, tradiționalistă: Flori de spini, Elegii și elegii și care exaltă sentimentul național: Ștergar Românesc, precum și memorialistică: Scriitori care au devenit amintiri

1912 – S-a născut Caius Iacob

29 martie 1912, Arad – 6 februarie 1992, București

Matematician, profesor universitar, membru (din 1941) al Academiei de Științe din România, membru al Academiei Române (din 1963), al Societății matematice franceze. Și-a făcut studiile universitare la Facultatea de Matematică a Universității din București (1928–1931), devenind licențiat la 19 ani; a susținut doctoratul la Facultatea de Științe a Universității din Paris, cu teza Sur la determination des fonctions harmoniques conjuguees par certaines conditions aux limites. Applications a l’hydrodynamique sub conducerea profesorului Henri Villat. Și-a dedicat viața învățământului superior și cercetării științifice, parcurgând toate treptele universitare, începând cu cea de asistent la Școala Politehnică din Timișoara și terminând cu cea de profesor la Facultatea de Matematică a Universității București. A adus contribuții în domeniile mecanicii fluidelor și analizei matematice, preocupându-se în special de mișcările plane ale fluidelor incompresibile, de mișcările la mari viteze subsonice și supersonice, de soluțiile aproximative în dinamica gazelor, precum și de problema de limită din teoria potențialului. În 1940 a primit Premiul pentru mecanică „Henri de Parville” al Academiei de Științe din Paris. A fost președintele Secției Matematice a Academiei Române începând din 1980 și până la sfârșitul vieții sale. La inițiativa sa, în 1991 a fost înființat Institutul de Matematică Aplicată al Academiei Române, care în anul 2001 a fuzionat cu Centrul de Statistică Matematică al Academiei Române, devenind actualul Institut de Statistică Matematică și Matematică Aplicată „Gh. Mihoc – Caius Iacob”. Opere principale: Introducere matematică în mecanica fluidelor, Mecanica teoretică, Dicționar de matematici generale

1923 – A intrat în vigoare Constituțiunea României

Promulgată prin decret regal la 28 martie 1923, a fost una dintre cele mai avansate și democratice constituții din Europa acelui timp.

Art. 7 din noua Constituție a acordat din oficiu cetățenie deplină tuturor evreilor aflați pe teritoriul României. Precizează: „Deosebirea de credințe religioase și confesiuni, de origina etnică și de limbă, nu constitue în România o piedică spre a dobândi drepturile civile și politice și a le exercita. Numai naturalizarea aseamănă pe străin cu Românul pentru exercitarea drepturilor politice”. Liga Apărării Național-Creștine s-a împotrivit acestei măsuri și a îndemnat studențimea la manifestări de protest. Au avut loc ciocniri cu poliția. În aceste mișcări studențești un rol important l-a avut Corneliu Zelea Codreanu, pe atunci membru LANC, ulterior fondator al Mișcării Legionare

1926 – S-a înființat la București Institutul de Studii Bizantine

În anul 1924, Nicolae Iorga, recunoscut azi în lume ca unul dintre cei mai de seamă bizantiniști, a ținut în București primul Congres Internațional al Studiilor Bizantine, la care au luat parte cei mai importanți experți în domeniu. Rodnicele interferențe româno-grecești au influențat înființarea de către străluciții noștri savanți N. Iorga, V. Pârvan și Gh. Murgoci a Institutului pentru Studiul Europei Sud-Orientale, a Institutului de Studii Bizantine și a Institutului de Studii și Cercetări Balcanice. Înființat la București în 29 martie 1926, Institutul de Studii Bizantine avea cu scopul de a contribui la dezvoltarea cercetărilor privind istoria relațiilor româno-bizantine și a influenței civilizației bizantine asupra istoriei României

1927 – A încetat din viață Iuliu Coroianu (n. 1847, Craidorolț, Satu Mare – d. 29 martie 1927, Cluj)

Jurist român din Transilvania, frate al Clarei Maniu, autorul textului Memorandumului

1929 – A încetat din viață Elena Caragiani–Stoienescu (13 mai, 1887, Tecuci – 29 martie 1929, București)

Prima femeie aviator din România, posesoare a brevetului de pilot aviator cu numărul 1591, eliberat de Federația Aeronautică Internațională în Franța

1938 – A încetat din viață Constantin Isopescu–Grecul (2 februarie 1871, Cernăuți, Bucovina,Austro-Ungaria – 29 martie 1938, Cernăuți, Regatul României)

Jurist, politician, jurnalist și industriaș, implicat activ în lupta pentru făurirea statului național unitar român

1940 – Discurs asupra raporturilor cu România al Comisarul poporului la Externe, Viaceslav Molotov

Susținut în Sovietul Suprem al URSS. Afirmând că URSS nu are cu România un pact de neagresiune (ceea ce era cu totul neadevărat, întrucît tratatele de la Londra nu fuseseră denunțate), spunea că „Dintre statele vecine din sud pe care eu le-am menționat, România este cea cu care noi nu avem un pact de neagresiune. Acest fapt se datorează existenței unei dispute nerezolvate, și anume problema Basarabiei, a cărei ocupare de către România, Uniunea Sovietică nu a recunoscut-o niciodată, deși noi nu am ridicat niciodată problema recâștigării Basarabiei prin mijloace militare. De aceea nu există nici un temei pentru înrăutățirea relațiilor sovieto-române. Este adevărat că, de mult timp, noi nu avem un ministru plenipotențiar în România, iar îndatoririle acestuia au fost îndeplinite de un însărcinat cu afaceri. Faptul acesta s-a datorat unor împrejurări specifice din trecutul apropiat

1940 – S-a născut Octavian Nemescu

29 martie 1940, Pașcani, Iași

Compozitor și muzicolog contemporan. A studiat la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București (1956–1963), având profesori pe Mihail Jora, Paul Constantinescu, Alexandru Pașcanu și Anatol Vieru. În 1972 a luat parte la cursurile de vară din Darmstadt. A predat Analiză muzicală și contrapunct la Universitatea din Brașov, a fost profesor de Contrapunct, armonie și Istorie a muzicii la Academia de arte „George Enescu”, profesor la Universitatea Națională de Muzică din București. Din opera sa muzicală: Sonate für Klarinette und Klavier, Four Dimensions in Time – IV, Gradeatia für Tonband, Finalis-septima für Klarinette, Fagott, Violine, Cello, Klavier und Schlagzeug, String Quartet for Midnight, PostSymphony No. 3.

1941 – S-a născut Constanța Buzea

29 martie 1941, București – 31 august 2012, București

Poetă. A urmat cursurile Facultății de Filologie, Universitatea din București, obținând licența în 1970. A debutat în revista Tânărul scriitor în anul 1957. Primul volum i-a apărut în anul 1963. A fost o prolifică autoare de versuri: Norii, Sala nervilor, Pasteluri, Limanul orei, Ultima Thule, Pelerinaj, Roua plural, Netrăitele, etc. În ultimii ani s-a consacrat poeziei de inspirație mistică. De asemenea, a semnat numeroase culegeri de poezie pentru copii: Cărticica de doi ani, Cărticica de patru ani, Zgomotocicleta. Jurnalul său din anii 1969–1971 a apărut sub titlul Creștetul Ghețarului. A fost redactor la revistele Amfiteatru și România literară, la cea din urmă a semnat rubrica de corespondență Post-restant. I s-au decernat trofee literare importante, precum Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul Academiei Române și Premiul Național „Mihai Eminescu” (2001)

1941 – S-a născut Violeta Andrei

29 martie 1941, Brașov

Actriță de teatru și film. Absolventă a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, a debutat la Teatrul Giulești (actualul Teatru Odeon), apoi a jucat pe scena Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” din capitală. A interpretat zeci de roluri, printre care Roxana din Cyrano de Bergerac de Edmond Rostand, Ana Petrovna din Ivanov de Cehov, Ilona din Joc de pisici de Orkeny Istvan, Laura din Menajeria de sticla de Tennessee Williams, Dana din Ancheta asupra unui tânăr care nu a făcut nimic de Adrian Dohotaru, Elmira din Tartuffe de Moliere, Madeleine Bejart din Cabala bigoților de Mihail Bulgakov, etc. A debutat pe ecrane cu filmul Golgota (1966, regia Mircea Drăgan) și a jucat apoi în peste 60 de filme românești, dar și în filme străine. La televiziune a jucat în seriale ca Mușatinii, Saltimbacii, Neînfricații, Un august in flăcări, Amantul marii doamne Dracula, Lumini și umbre. A înregistrat zeci de cântece la radio, are un disc numit Muzică din film – Violeta Andrei, a cântat pentru coloana muzicala a filmelor Veronica, Veronica se întoarce

Regăsire (1977)

1942 – S-a născut Valer Dellakeza

29 martie 1942, Craiova

Actor cu o bogată activitate în teatru, film și televiziune. Este actor al Teatrului Național Craiova, dar și al Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu. A interpretat, în aproape cinci decenii de activitate, roluri celebre, caractere ale dramaturgilor literaturii române: I.L. Caragiale, Marin Sorescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, D.R. Popescu și universale: William Shakespeare, Carlo Goldoni, Eugen Ionescu, Maxim Gorki, A.P. Cehov. A colaborat cu regizori celebri ai scenei românești printre care Silviu Purcărete, Vlad Mugur și Tompa Gabor. Este unul din numele mari ale teatrului craiovean și național, primind numeroase premii și aprecieri critice în țară și străinătate. În anul 2000 a primit Premiul UNITER pentru rolul Truffaldino din piesa Slugă la doi stăpâni de Carlo Goldoni, în regia lui Vlad Mugur, și tot cu aceasta ocazie a fost declarat Cel mai bun actor al anului de către Asociația Internațională a Criticilor de Teatru din România. Din 2004 a fost numit Societar de onoare al Teatrului Național Craiova

Unchiul Vanea de A.P.Cehov Teatrul Național Craiova, Regia M. Cornișteanu

1945 – Decretul–lege nr. 996 privind purificarea administrației publice

Semnat de ministrul comunist de Justiție, Lucrețiu Pătrășcanu. Pe baza acestuia, a început epurarea funcționarilor regimurilor anterioare instalării la 6 martie 1945 a guvernului procomunist condus de dr. Petru Groza și au fost epurați toți acei care „au activat, sub orice formă, în scopul instaurării sau menținerii regimurilor dictatoriale în România

1947 – S-a născut Viorel Sergovici

29 martie 1947, Vlădești, Argeș – 27 iulie 2012, București

Operator și regizor. A fost absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” (promoția 1969). A lucrat la Televiziunea Română, unde a realizat numeroase filme documentare și de ficțiune. A primit Premiul ACIN în 1981 pentru Săteasca, și în 1987 pentru La început a fost cântecul și premiul UCIN în 1992 pentru Domnișoara Cristina. În anul 1993, pentru filmul Domnișoara Christina a primit două Premii ale Asociației Profesioniștilor de Televiziune din România (APTR) la categoria Imagine film de ficțiune și la categoria Film de ficțiune

Șarpele (Film TV, 1996)

1949 – S-a născut Călin Ioachimescu

29 martie 1949

Compozitor, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România din 1978. S-a format la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, având profesori muzicieni de renume ai secolului 20 – Ștefan Niculescu, Aurel Stroe, Anatol Vieru, Adrian Rațiu, Nicolae Beloiu, Tudor Ciortea. Și-a completat pregătirea componistică la Darmstadt în perioada 1980–1984, a urmat și un stagiu de informatică muzicală pentru compozitori, la IRCAM din Paris, beneficiind de o bursă de documentare din partea statului francez. A pus bazele unui studio de muzică electronică pe care l-a condus până în anul 2010. A obținut numeroase premii de compoziție, lucrările sale fiind interpretate în concerte și festivaluri atât în România, cât și în străinătate

Călin Ioachimescu – Tetrachords, Quartett for flute, violin, cello & piano

1954 – S-a născut Augustin Zegrean

29 martie 1954, Sânmartin, Cluj

Jurist și politician. A absolvit cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca în anul 1980. A fost avocat în Baroul Bistrița-Năsăud, senator, vicepreședintele Comisiei Juridice a Senatului și membru al comisiei de redactare a Constituției României, deputat, judecător al Curții Constituționale. În 2010 a fost ales președinte al Curții Constituționale a României

1961 – S-a născut Florin Segărceanu

29 martie 1961, București

Fost jucător de tenis de câmp de performanță și antrenor. A început tenisul la 4 ani și a jucat primul concurs la 7 ani. A fost cel mai bun produs al tenisului românesc după cuplul Ilie Năstase/Ion Țiriac. A jucat turnee ATP din 1980 până în 1992 și și-a păstrat poziția în primii 100 de jucători ai lumii pentru o perioadă de peste 5 ani. Cel mai bun clasament la simplu: 69 ATP. Cel mai bun clasament la dublu: 49 ATP. Din 1995 a devenit căpitan nejucător și antrenor al echipei de Cupa Davis, iar din 1996 până în prezent, echipa României este o prezență continuă în grupa mondială (primele 16 echipe din lume)

1962 – S-a născut Dan Bittman

29 martie 1962, București

Cântăreț, compozitor, actor și prezentator de televiziune român, lider al formației Holograf din 1985. Prima sa apariție pe scenă, care a fost alături de formația Blitz, o trupă formată de liceeni (1981), după care a cântat cu trupele Domino, Incognito, Iris. În 1994 a reprezentat România în cadrul concursului muzical Eurovision, unde a acumulat 14 puncte, ocupând la final locul 21. A moderat emisiunea-concurs Bravo Bravissimo și emisiunea Dănutz SRL, difuzate de TVR 1

Și îngerii au demonii lor

1963 – A încetat din viață Traian Săvulescu (2 februarie 1889, Râmnicu Sărat – 29 martie 1963, București)

Biolog, fondator al Școlii românești de fitopatologie, membru titular și președinte al Academiei Române

1964 – România și Argentina au ridicat legațiile la nivel de ambasadă

Relațiile diplomatice dintre cele două state au fost stabilite în 1931, la nivel de legație. Întrerupte în 1944, au fost reluate la 1 octombrie 1946, la 29 martie 1964, relațiile diplomatice fiind ridicate la rang de ambasadă

1965 – S-a născut Eugen Ilina

29 martie 1965 Bals, Olt

Pictor, sculptor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din București din 1998. A absolvit Școala Militară de maiștri de Marină „Amiral Murgescu” în anul 1986, fiind îndrumător al Cercului de Pictură la Cercul Militar Tulcea. A urmat Facultatea de Istorie, Universitatea din București (2004–2009) și a făcut cursuri de gravură cu Marcel Chirnoagă, de sculptură cu Ioan Duman și de pictură cu Eugen Bratfanov. A participat la numeroase expoxiții de grup și a avut o serie de expoziții personale: 1995 – Tulcea; 1996, 1997, 1999 – București, Constanța; 2003 – Galeria Artelor, Cercul Militar Național, București.   Biografie ilustrată

1966 – A încetat din viață Iosif Paschill (Josef Paschill, 17 septembrie 1877, București – 29 martie 1966, București)

Compozitor, pianist, organist, dirijor de cor și pedagog român de naționalitate germană, unul din fondatorii muzicii de orgă în România

1971 – A încetat din viață Perpessicius (Dimitrie Panaitescu; 21 octombrie 1891, Brăila – 29 martie 1971, București)

Istoric și critic literar, folclorist, eseist și poet, cercetător și editor al operei eminesciene, membru titular al Academiei Române

1973 – S-a născut Cristian Panait

29 martie 1973, Târgoviște – 10 aprilie 2002, București

Procuror a cărui sinucidere, la vârsta de 29 de ani, a fost intens mediatizată, din cauza suspiciunilor referitoare la presiunile la care ar fi fost supus. Ministerul Public a precizat că sinuciderea lui Panait, prin defenestrare de la etajul doi al unui imobil, a fost cauzată de un „complex de factori psihostresori”. Ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung a redat rezultatul investigațiilor jurnalistei Ela Simona Fica, potrivit căreia înaintea sinuciderii lui Panait a existat o divergență între acesta și fostul procuror Victor Ponta, care devenise de curând șef al corpului de control în cabinetul Năstase. Ponta ar fi fost interesat ca Panait, la vremea aceea doctorand al Rodicăi Stănoiu, ministrul justiției din cabinetul Năstase, să-l găsească vinovat pe Alexandru Lele. Un film de ficțiune, De ce eu?, a fost inspirat de experiența profesională a lui Cristian Panait

1974 – S-a născut Iulian Filipescu

29 martie 1974, Slatina

Fost fotbalist. A jucat pe post de fundaș centralla Steaua București, Galatasaray Istanbul, Betis Sevilla, FC Zürich, MSV Duisburg. Pentru echipa națională a României a jucat în 52 de meciuri. În martie 2008 a fost decorat cu Ordinul Meritul Sportiv clasa a III-a

1988 – Premiul pentru Cea mai bună interpretare masculină la Festivalul Filmului de Autor de la San Remo

A fost acordat actorului Victor Rebengiuc, pentru rolul din Moromeții, ecranizare după romanul omonim al lui Marin Preda, în regia lui Stere Gulea

Victor Rebengiuc în Moromeții

1988 – S-a născut Andrei Ionescu

29 martie 1988, Craiova

Fotbalist care a jucat pe post dem ijlocaș ofensiv pentru CSM Râmnicu Vâlcea, Steaua București, Ferencváros, FC Eindhoven, FC Voluntari, în prezent la Aizawl FC. A jucat la echipele naționale de tineret

1997 – A încetat din viață Ioanichie Olteanu (13 septembrie 1923, Vaidei–Ogra – 29 martie 1997)

Traducător, poet și publicist, redactor la Tribuna, Secolul XX

2004 – România a devenit membru oficial al NATO

Șapte țări din Europa de Est: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia devin membre oficiale ale NATO. Premierul României și reprezentanții celorlate șase țări au depus instrumentele de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord, la Washington

2005 – Echipa feminină de tenis de masă a României a câștigat, pentru a treia oară, titlul european

A câștigat finala Campionatului European de la Aarhus, Danemarca, după victoria cu 3–2 în fața Croației

2011 – A încetat din viață Alin Constanțiu (12 august 1939 – 29 martie 2011)

Muzician, clarinetist de jazz, supranumit „regele swingului la clarinet”, „Benny Goodman al României

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #CostacheCaragiale #GrigoreManolescu #ElenaFarago #SânzianașiPepelea #VirgilCarianopol #CaiusIacob #InstitutuldeStudiiBizantine #OctavianNemescu #ConstanțaBuzea #VioletaAndrei #ValerDellakeza #ViorelSergovici #CălinIoachimescu #AugustinZegrean #FlorinSegărceanu #DanBittman #EugenIlina #CristianPanait #IulianFilipescu #AndreiIonescu #RomâniamembruoficialNATO

0 comentarii la „29 Martie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: