Istoria României România frumoasă Today's Memory

31 Martie în istoria românilor

Foto: Nichita Stănescu (31 martie 1933 – 13 decembrie 1983)


1241 – Tătarii au pătruns în Transilvania și au ocupat Cetatea Rodna

Marele han tătar Batu a hotărât ocuparea Transilvaniei și a trimis două coloane, conduse de generalii Kadan și Buri, care au plecat din Podolia, au intrat în Moldova de nord și în Transilvania prin trecătoarea Cârlibaba (Pasul Tătarilor), de la Pasul Rotunda, coloana s-a bifurcat, o parte a trecut în Maramureș, iar cealaltă a urmat cursul râului Someș, spre aval. Localnicii, avertizați probabil de ciobanii care sălășluiau cu turmele prin munți, s-au retras din sate în cetatea Rodnei, veche fortificație militară condusă de sași. În fața pericolului, sașii, împreună cu valahii, au ieșit în întâmpinarea tătarilor, ocupând poziții de apărare pe valea care asigura accesul spre Rodna. Valea îngustă, delimitată de munții abrupți, nu permitea desfășurarea cavaleriei tătare, așa că primul atac a fost respins. Generalii Kadan și Buri au recurs la tradiționala stratagemă tătară: s-au retras, lăsând impresia că își acceptă înfrângerea. Crezând că au obținut victoria totală, rodnenii au neglijat apărarea cetății și au început să petreacă Paștele. Pe fondul unei victorii ușor obținute și a consumului mare de vin, localnicii au redus vigilența și au intrat în panică la declanșarea celui de-al doilea atac, așa că tătarii au trecut ușor de apărători, au pătruns în cetate și au nimicit aproape toată populația. Cronicile afirmă că în acea zi ar fi murit de sabia tătară un numar de 4.000 de oameni. Pristaldul sașilor s-a predat și a fost obligat, împreună cu cei 600 de sași rămași în viață, să devină călăuzele tătarilor pe drumul spre Bistrița

1437 – A izbucnit Răscoala țărănească de la Bobâlna

Cea mai importantă răscoală din Regatul Ungariei, înainte de Războiul țărănesc condus de Gheorghe Doja, îndreptată împotriva episcopiei catolice și a oficialităților din Transilvania. Generată de abuzurile episcopului Gheorghe Lépeș, care a cerut nobililor maghiari și țăranilor români să plătească zeciuiala, care nu mai fusese strânsă din 1434, într-o singură tranșă. Țăranii au încercat să ajungă la o înțelegere cu voievodul Ladislau al IV-lea Csaki și cu împăratul Sigismund de Luxemburg, însă fără succes. Bazată pe situația tot mai grea a țăranilor, mișcarea a cuprins toată iobăgimea: români, secui, maghiari și sași, acestora adăugându-se orășeni săraci, lucrători de la ocnele din Dej, Sic sau Cojocna, dar și o parte a micii nobilimi. A izbucnit în nordul Transilvaniei, dar s-a răspândit cu repeziciune spre comitatele Sătmar și Szabolcs. În iunie, pe dealul Bobâlna s-a adunat o oaste de țărani, care a construit o tabără. Au cerut înființarea și recunoașterea unei stări proprii, care să se numească Universitas Hungarorum et Valachorum (Starea ungurilor și a românilor). Ei erau conduși de un nobil sărac, Antal Nagy de Buda, și de cinci căpitani: trei țărani unguri, un țăran român (pe nume Ioan Oláh din Vireag) și un bürger (burghez) din Cluj

1556 – Un incendiu de mari proporții a distrus orașul Sibiu aproape în totalitate

I-au căzut pradă 556 de case și a ucis 81 de oameni. A doua zi, a avut loc răscoala sibienilor, care a dus la uciderea judelui regesc Johannes Roth, pe care îl socoteau promotor și responsabil de incendiu

1685 – A încetat din viață Gheorghe Duca (cca. 1620 – 31 martie 1685)

Domn al Moldovei de patru ori (noiembrie 1665–21/31 mai 1666; decembrie 1668–decembrie 1671; ianuarie – 10/20 august 1672; noiembrie 1678–noiembrie 1683) și o dată al Țării Românești (6/16 decembrie 1673–28 noiembrie/8 decembrie 1678). A fost căsătorit cu Anastasia, fiica Dafinei, soția lui Eustatie Dabija. Domniile sale au fost caracterizate de impunerea unor dări mari și grele, care au generat revolte numeroase. A ctitorit biserica Cetățuia, în a cărei plan se regăsește structura și elevația monumentului Trei Ierarhi din Iași. Din 1681, turcii l-au numit și hatman al Ucrainei

 

1841 – S-a născut Iosif Vulcan

31 martie 1841, Holod, Bihor – 8 septembrie 1907, Oradea

Publicist și scriitor, animator cultural, membru titular (din 1891) al Academiei Române. La sfatul tatălui său, s-a înscris la facultatea de drept a Universității din Budapesta. Cariera de avocat nu l-a satisfăcut însă, deorece îndrăgea literatura. Primele sale încercări literare au apărut în publicația Federațiunea, patronată de Alexandru Roman. În 1865 a întemeiat revista Familia, al cărei program era de a răspândi cultura românească în Transilvania. Aici a publicat prima poezie, De-aș avea semnată de Mihail Eminovici. Încântat de poezia primită, își permite însă o modificare, și anume, românizarea numelui tânărului poet, transformându-l din Eminovici în Eminescu. Din acest motiv, Iosif Vulcan este considerat nașul literar al celui mai mare poet român. A scris poezii: Lira mea, piese de teatru: Ștefan Vodă cel Tânăr, Gărgăunii Dragostei, Mireasă pentru Mireasă, o importantă lucrare istorică: Panteonul Roman, nuvele, romane și traduceri

1863 – A încetat din viață Iuliu Barasch (17 iulie 1815, Brody, Galiția – 31 martie 1863, București)

Medic, filozof, pedagog și animator al culturii și științei român, evreu maskil originar din Galiția, fondatorul iluminismului evreiesc în România

1876 – Căderea Guvernului Lascăr Catargiu (2)

Consiliu de miniștri conservator prezidat de Lascăr Catargiu, care s-a aflat la guvernare în perioada 11 martie 1871–30 martie 1876. A adoptat: măsuri de creștere a fiscalității pentru ameliorarea finanțelor publice; Legea de organizare a Armatei din 1872; Legea învoielilor agricole din 1872; Convenția comercială cu Austro-Ungaria. Problemele legate de insolvabilitatea concesiunii Strousberg, care se tărăgăna și incapacitatea de a adopta o poziție clară în problema orientală (care se deschisese odată cu răscoalele antiotomane ale Bosniei și Herțegovinei) au determinat un vot de blam în Senat. Cabinetul și-a depus mandatul pentru organizarea unor noi alegeri legislative

1891 – S-a născut Ion Pillat

31 martie 1891, București – 17 aprilie 1945, București

Poet tradiționalist, antologist, editor, traducător și publicist, membru corespondent (din 1936) al Academiei Române. În 1910, s-a înscris la Universitata de la Sorbona unde a studiat în principal, Literele, Istoria și Geografia, dar a făcut în paralel și Dreptul. Titu Maiorescu i-a publicat în 1911, primele poezii în Convorbiri literare. Împreună cu Horia Furtună a înființat colecția Cărți albe, în care urmau să fie editați poeții epocii; volumul de debut al colecției a fost Flori sacre de Alexandru Macedonski. În 1912 și-a editat la Paris volumul de poeme în proză Cel din urmă sfânt, iar în București, în același an, primul volum de versuri, Visări păgâne. În 1916 a editat volumul Plumb al lui George Bacovia și a preluat conducerea revistei Flacăra, împreună cu Adrian Maniu și Horia Furtună. A participat la conferința de pace de la Paris ca unul din secretarii lui Alexandru Vaida-Voievod, președintele delegației ardelene. În ziua semnării tratatului, a publicat într-o ediție restrânsă volumul Grădina dintre ziduri. La început a creat sub semnul parnasianismului și simbolismului, dar mai târziu, al tradiționalismului, văzând în creația folclorică cea mai elocventă expresie a sufletului românesc. A fost laureat al Premiului Național pentru literatură

1893 – A început Congresul de constituire a PSDMR

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea socialismul era un curent politic mai degrabă necunoscut în România. Până în 1881, socialismul românesc a reprezentat o colecție eclectică de idei, accentuat radicale și chiar anarhiste, multe venind din Rusia. Constituirea Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România, PSDMR a beneficiat de un context favorabil: apariția unui proletariat industrial incipient și răscoalele din 1888; conservatorii au preluat guvernarea în 1888, astfel că liberalii au cultivat o anumită alianță cu socialiștii, aducînd lideri socialiști precum Ioan Nădejde și Vasile Morțun în Parlament și încurajând ambițiile politice socialiste. Congresul a avut loc la București în perioada 31 martie–3 aprilie; PSDMR fost primul partid politic muncitoresc din România. Congrese ale PSDMR au urmat în 1894, 1897, 1898 și 1899

1897 – S-a format Guvernul Dimitrie A. Sturdza (2)

Consiliu de miniștri liberal, prezidat de Dimitrie A. Sturdza, care a guvernat între 31 martie 1897–30 martie 1899. Spiru Haret a ocupat portofoliul Instrucțiunii Publice, în timpul mandatului său fiind promovate cele trei legi ale învățământului: Legea învățământului primar și normal-primar din 1896, Legea asupra învățământului secundar și superior din 1898 și Legea învățământului profesional din 1899. Cabinetul s-a confruntat cu criza politică generată de problema subvenționării instituțiilor de învățământ românești din Ardeal

1897 – S-a născut Marietta Rareș

31 martie 1897, București – 4 februarie 1994, București

Actriță de teatru și film. A fost absolventă a Conservatorului de Artă Dramatică din București (promoția 1918). A jucat în filme ca: Ecaterina Teodoroiu (1931), În sat la noi, La ‘Moara cu noroc’, Gaudeamus igitur, Puterea și adevărul, Cianura și picătura de ploaie, La capatul liniei, etc.

Femeia din Ursa Mare (1982)

1899 – A fost adoptată Legea asupra învățământului profesional

Legea a fost elaborată și propusă Parlamentului de către Spiru Haret, ministru al Instrucțiunii Publice, ca parte a reformei învățământului

1905 – S-a născut Anton Dumitriu

31 martie 1905, Brăila – 8 ianuarie 1992, București

Filosof, matematician și logician. A urmat Facultatea de Științe a Universității din București; în 1929 a obținut licența în Matematici. A fost, pe rând, profesor de matematică la o școală din Brăila, la Liceul „Mihai Eminescu” din București, asistent la cursul de geometrie descriptivă de la Școala Politehnică din București. Între timp a audiat cursuri de filosofie și în 1938 a susținut doctoratul în filosofie cu teza Bazele filosofice ale științei. A devenit asistent la cursul de Logică de la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității București, parcurgând succesiv funcțiile de conferențiar și profesor titular al catedrei de Logică. Timp de cinci ani a fost directorul publicației universitare Caiete de Filozofie iar între 1944–1946, directorul săptămânalului Democrația. A publicat atât în reviste românești: Revista de Filosofie, Revista Fundațiilor Regale, etc. cât și străine: The Journal of History of Philosophy, Scientia, Notre Dame Journal of Formal Logic, Il Contributo, etc.

1913 A fost înființată prin lege Societatea Națională de Agricultură

Asociație profesională care s-a transformat ulterior într-o instituție cu caracter academic numită Academia de Agricultură din România

1915 – S-a născut Gheorghe Pavelescu

18/31 martie 1915, Pianu, Alba – 17 octombrie 2008, Sibiu

Etnolog și folclorist, filosof al culturii, sociolog rural, autor a peste 200 de studii despre arta tradițională, folclor, magie populară și etnomedicină. A urmat studiile universitare la Cluj și București, fiind licențiat în Filozofie (specializarea Sociologie rurală, filozofie și estetică literară) al Universității din Cluj (1940). La nici 30 de ani a devenit doctor în trei domenii diferite, sub conducerea unor somități ale culturii românești: doctor în Sociologie și estetică (1942) cu Dimitrie Gusti, doctor în Filozofia culturii (1942) cu Lucian Blaga, și doctor în Etnografie și folclor (1945) cu Romulus Vuia. Toate titlurile poartă calificativul Magna cum laude. A ocupat de timpuriu posturi universitare, a fost director al Secției de Artă Populară a Muzeului Național de Artă și Arheologie din București, apoi director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Pentru o perioadă de 20 de ani, din motive politice, și-a desfășurat activitatea în învățământul de cultură generală, predând la școlile din Sebeșul de Jos, Săliște și Cisnădie. Din 1972 a revenit în mediul universitar, fiind profesor la Facultatea de Filologie și Istorie din Sibiu. În 1980 s-a pensionat, dar în 1992 și-a reluat activitatea didactică la Facultatea de Litere și Istorie din Sibiu. Din opera sa: Cercetări asupra magiei la românii din Munții Apuseni, Balade populare din sudul Transilvaniei, Lucian Blaga și Sibiul, Studii de etnografie și folclor, Lucian Blaga. Evocări și interpretări

1917 – S-a născut Mircea Ionescu-Quintus

18/31 martie 1917, Herson, Republica Rusă – 15 septembrie 2017, București

Jurist, politician liberal, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor. A fost licențiat Magna cum laude al Facultății de Drept a Universității din București în anul 1938 și apoi a profesat ca avocat în capitală, fiind specialist în drept și procedură penală. A fost președinte al Partidului Național Liberal între 1993–2001, senator ales în județul Prahova pe listele PNL, a deținut de asemenea funcția de ministru al justiției în guvernul Stolojan, primul guvern pluripartit de după 1989. A publicat mai multe volume de epigrame

1919 – A apărut săptămânalul Universul literar

Supliment al cotidianului Universul, a apărut la București între 31 martie 1919–13 iulie 1931; februarie 1938–20 decembrie 1944; 21 ianuarie – 3 iunie 1945. A avut directori, succesiv: Virgil N. Dărăscu (1919–1920), Stelian Popescu (1919–1920), Al. Ciorănescu (1945) și redactori: Perpessicius (1925–1927), Camil Petrescu (1927–1929), Traian Chelariu (1943–1944)

1921 – A încetat din viață Ionel G. Brătianu (19 ianuarie 1885, Craiova – 31 martie 1921, Sinaia)

Compozitor și muzicolog, autorul binecunoscutelor cântece patriotice Pui de lei și Imnul eroilor

1927 – S-a născut Helmut Plattner

31 martie 1927, Sibiu – 29 decembrie 2012, Berlin

Organist, dirijor, compozitor și profesor universitar. În anul 1954 a înființat clasa de orgă a Conservatorului din București pe care l-a condus 20 ani. A plecat în Germania în anul 1974, unde a continuat activitatea didactică. După 1990 a venit de mai multe ori în România, unde a susținut diferite recitaluri și concerte de orgă, inclusiv la Catedrala Sf. Iosif. A avut un rol decisiv în organizarea primelor două festivaluri internaționale de orgă din București, și a susținut cursuri de măiestrie artistică (Master class) cu tineri organiști și cu studenții claselor de orgă ale Universităților din București, Cluj, Timișoara, Brașov.

Johann Sebastian Bach – Prelude and fugue in E minor, BWV 548 – Helmut Plattner, 1967

1929 – S-a născut Arnold Hauser

31 martie 1929, Brașov – 31 decembrie 1988, București

Scriitor român de origine germană, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A învățat meseria de lăcătuș, pe care a practicat-o până în 1951. Între 1951–1960 a fost redactor tehnic la ziarul Neuer Weg și a urmat liceul la seral. A fost membru PMR, din 1965, PCR. S-a căsătorit cu Hedi Hauser. A fost redactor șef adjunct, apoi redactor șef la revista Neue Literatur, până la moartea sa. Aici a debutat cu texte de proză scurtă. Scrierile sale au un pronunțat caracter autobiografic. Opera sa cuprinde povestiri, schițe și un roman. Totodată, a publicat texte politice: Devotament și fermitate, în volumul Omagiu dedicat lui Nicolae Ceaușescu la aniversarea a 55 de ani, sau Vollkommene Dankbarkeit (Mulțumire deplină) în antologia Ehrung des Präsidenten Ceaușescu. Schriftsteller und Kulturschaffende melden sich zu Wort (Omagiu Președintelui Ceaușescu. Scriitori și oameni de cultură au cuvântulA primit Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din România (1974).

1933 – S-a născut Nichita Stănescu

31 martie 1933, Ploiești – 13 decembrie 1983, București

Poet, scriitor și eseist al generației ’60, laureat al Premiului Herder (1975), membru post-mortem (din 1990) al Academiei Române. Între 1952–1957 a urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității din București. A fost considerat de critica literară și de publicul larg drept unul dintre cei mai importanți scriitori de limbă română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”. A aparținut, temporal și formal, neo-modernismului românesc din anii ’60–’70, fiind considerat de către unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabilă, făcând parte din categoria foarte rară a inovatorilor lingvistici și poetici. În martie 1957 a debutat simultan în revistele Tribuna din Cluj și în Gazeta literară cu trei poezii, iar în 1960 a debutat editorial cu volumul Sensul iubirii. A publicat volumul O viziune a sentimentelor (1964), cu care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor. A primit din nou Premiul Uniunii Scriitorilor, pentru Necuvintele (1969). În 1977, scriitorul suedez Arthur Lundkvist l-a propus Academiei Suedeze pentru includerea pe lista candidaților la Premiul Nobel. Alte opere: Roșu vertical, Un pământ numit România, Cartea de recitire, Clar de inimă, Epica Magna, Opere imperfecte, Noduri și semne, Strigarea numelui

necuvintele Recită Nichita Stanescu

1938 – Carol al II-lea a dizolvat partidele politice

Prin exercitarea puterilor excepționale care-i fuseseră acordate de Constituția de la 10 februarie, Carol al II-lea a emis un decret care preciza la articolul 1: „toate asociațiunile, grupările sau partidele actualmente în ființă și care s-au constituit în vederea propagării ideilor politice sau realizării lor, sunt și rămân dizolvate”. În aceeași zi s-a constituit instituția Consiliul de Coroană, ca organ de stat cu caracter permanent, alcătuit din membri consilieri regali numiți de rege, cu rang de miniștri de stat. A fost lichidat total regimul parlamentar. Pentru a umple golul lăsat de eliminarea partidelor politice, a fost creat un partid unic numit Frontul Renașterii Naționale (FRN)

1938 – S-a născut Gheorghe (Ghiță) Mocanu

31 martie 1938, Vâlcele–Târgu Ocna, Bacău – 28 august 1993, Onești

Pictor, profesor de desen, inițiatorul și mentorul cercului de desen Ion Diaconescu din Onești. Între anii 1959–1961, ca instructor artistic la Casa de Cultură Târgu Ocna, a avut prilejul să cunoască tradiția folclorică a zonei, fiindu-i un permanent reper în destinul artistic și pedagogic. În 1965 a absolvit Facultatea de Arte Plastice din cadrul Institutului Pedagogic București și a devenit profesor de desen la Școala nr. 5 din Onești. În paralel, a condus clasa de grafică din Onești a Școlii Populare de Artă Bacău. Încă din primul an de profesorat s-a implicat în viața cultural-artistică a zonei, participând la expoziții de grup și remarcându-se prin expoziții personale cu o periodicitate cvasianuală. Ca artist plastic, a cultivat peisajul și natura statică (în special flori), năzuind să reflecte căldura și lumina locurilor natale. De-a lungul carierei s-a implicat, împreună cu elevii pe care îi îndruma, în proiecte UNICEF și UNESCO, în urma cărora cercul de desen a dobândit o binemeritată notorietate internațională. A avut 30 de expoziții personale în Onești, Bacău, Slănic-Moldova, Piatra Neamț, Satu Mare, București, Karlsrhue (Germania), Fontanellato (Italia) și Maclean (Austria) unde a fost distins cu premiul I la secțiunea acuarelă și premiul II la pictură în ulei.   Biografie ilustrată

1939 – A încetat din viață Ion Theodorescu-Sion (2 ianuarie 1882, Ianca, Brăila – 31 martie 1939, București)

Pictor, desenator, membru fondator al Asociației Arta Română din Iași

1939 – A încetat din viață Bob Bulgaru (Gheorghe Bulgaru; 2 mai 1907, Mălăiești, Vaslui – 31 martie 1939, București)

Pictor și grafician, editorul revistei Lumea nouă

1948 – S-a născut Adrian Enescu

31 martie 1948, București – 19 august 2016

Muzician și compozitor, cunoscut în special pentru activitatea sa în domeniul muzicii de film, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. A fost printre primii artiști de muzică electronică din România, începând cu anii ’70. A compus muzică foarte diversă stilistic, de la muzica Electro Acoustica la muzică simfonică și jazz. Prima apariție pe disc a fost în 1975, cînd a semnat muzica/orchestrația și a definit stilul grupului Stereo condus de Crina Mardare printr-un LP și un single. A semnat muzica/orchestrația și a definit stilul cântareței Loredana Groza prin albumele Bună seara, iubite, Un buchet de trandafiri și Diva inamorata, a colaborat cu Silvia Dumitrescu la albumul Cred în tine, a compus piese pentru Dida Drăgan: Stau pe o margine de lună, Angela Similea: Ninsorile de flori, Azi. A colaborat cu prestigioase instituții muzicale din lume, a scris muzică de balet pentru Liliana Cosi Company, Italia (1980, 1983, 1986, 1987, 2002), Art Center Canberra Australia, muzica pentru trupa de balet Art.Dance.Company, Canberra, Australia, muzică de teatru: King Lear, Uncle Vania, Adrian Brower în Belgia și Olanda, iar în Japonia: Iuliu Cezar, Macbeth, Titus Andronicus. Este recunoscut ca unul dintre cei mai valoroși compozitori de muzică de teatru și film, colaborând, în teatru, cu Alexandru Darie, sau în film cu Mircea Veroiu, Dan Pița și alții. A fost căsătorit cu actrița Adina Popescu

Sfârșitul nopții muzică de film

1949 – S-a născut Tamara Crețulescu

31 martie 1949, București

Actriță de teatru și film, profesor universitar. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică în 1971 fiind șefă de promoție. Încă din facultate și-a făcut debutul pe scenă, jucând la Teatrul de Comedie în piese precum Alcor si Mona după Steaua fără nume a lui Mihail Sebastian, în regia Sandei Manu sau Cher Antoine de Jean Anouilh. După facultate a fost repartizată la Teatrul Național din București unde a făcut mai multe roluri memorabile. Are peste 40 de ani de carieră la activ și printre partiturile pentru care publicul o îndrăgește se află Un fluture pe lampă de Paul Everac, Dona Diana, Jocul Ielelor, Danton de Camil Petrescu, Apus de soare de Barbu Ștefănescu Delavrancea, Richard al III-lea, A douăsprezecea noapte de William Shakespeare, Fata din Andros a lui Terențiu, O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale sau Exilații de James Joyce. În 1977 a primit Premiul de creație TNB pentru rolul Elise din piesa Acord de Paul Everac. A jucat în primul serial de televiziune produs de HBO în România, În derivă. A apărut în filme: Astă seară dansăm în familie, Ciprian Porumbescu, Ora zero, Din prea multă dragoste, Vacanța cea mare, Ce lume veselă, Logodnicii din America. Este profesor asociat la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică

Din prea multa dragoste

1952 – S-a născut Nelly Miricioiu

31 martie 1952, Adjud

Soprană de operă britanică de origine română, cu o extremă versatilitate, de la bel canto la verism. A studiat la Conservatorul din Iași, clasa Tiberiu Popovici, unde a și debutat în rolul Regina nopții din Flautul fermecat de Mozart. În 1972, deși cea mai tânără participantă la concursul „Francisco Vinas”, a obținut marele premiu, iar în 1975 a câștigat prima ediție a concursului „Maria Callas” la Atena. Între 1975–1978, a cântat la Opera din Brașov în Boema, Carmen, Liliacul. Consacrarea internațională adevărată a apărut odată cu debutul pe scena Scottish Opera, în 1981, în Violetta din La traviata, urmat de Manon Lescaut și Tosca. Anul următor, a debutat pe scena Royal Opera House din Londra în Nedda din Paiațe, jucând ulterior în Faust, Povestirile lui Hoffmann și Les Huguenots. A urmat rolul titular din Lucia di Lammermoor, pe scena operei La Scala din Milano. Devenind o voce confirmată, soprana română a apărut pe scenele celor mai importante teatre lirice din Europa: Amsterdam, Bruxelles, Roma, Hamburg, Geneva, München, Viena, Salzburg, Paris, Madrid, Barcelona, etc., fiind constant aclamată înrolurile titulare din La Traviata, La Bohėme, Madama Butterfly, La Fiamma, Adriana Lecouvreur și Francesca da Rimini. A aparut de asemenea pe scenele lirice din Statele Unite ale Americii la: Washington, DC, Philadelphia, Dallas și San Francisco, făcîndu-și debutul la Metropolitan Opera din New York ca Mimi (La boheme) în 1989. A jucat și în America de Sud, la opera din Santiago de Chile și la Teatro Colon în Buenos Aires. A colaborat cu dirijori și directori de scenă prestigioși și cu soliști de primă mărime ai scenei lirice ca Luciano Pavarotti, Jose Carreras, Placido Domingo, Jose Cura, Giuseppe Taddei sau Roberto Alagna, etc.

Giacomo Puccini – La Boheme Si, mi chiamano Mimi (Belgia, 1990)

1953 – S-a născut Éva Kiss

31 martie 1953, București

Cântăreață română de etnie maghiară. A debutat în emisiunea televizată Dialog distanță prezentată de Ion Besoiu (1967). A urmat o perioadă în care a primit premiul I la diferite concursuri muzicale de amatori. A participat la emisiunea Steaua fără nume, la Festivalul de la Mamaia cu melodiile O ramură spre cer de Radu Șerban și Cântec de Horia Moculescu (1973). A fost angajată la Teatrul satiric muzical Constantin Tănase. A participat la Festivalul Internațional Orfeul de Aur 1979 din Bulgaria unde a obținut premiul pentru cea mai bună interpretare. În 1990 s-a stabilit în Danemarca. Împreună cu soțul său, Radu Constantin, au împreună un studio de imprimări unde au editat trei compact-discuri care s-au vândut în Danemarca și care s-au bucurat de aprecieri

Eva Kiss – Nu te pot uita

1954 – S-a născut Aurel Vlad

31 martie 1954, Galați

Sculptor, desenator și gravor, profesor universitar, personalitate de prim rang a artei românesti contemporane, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1990. A urmat, între anii 1980–1984, Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” București, Secția Sculptură, clasa profesor Geta Caragiu-Gheorghiță și prof. Marin Iliescu. A fost Conferențiar universitar doctor la Facultatea de Arte Plastice, Universitatea Națională de Arte București (2005–2008), iar din 2008 este decan al aceleiași facultăți. A participat la numeroase expoziții naționale și internaționale de grup (București, Iași, Arad, Roma, Veneția, Strasbourg, Munchen, Osaka, Ankara, Moscova, etc.), simpozioane de sculptură, cu multe expoziții personale în București, Târgu Jiu, Miercurea Ciuc, Timișoara, Bacău, Veneția, Klosterneuburg (Austria), Munchen, etc. A realizat lucrări de artă monumentală: Zidul roșu (metal, Câmpulung Muscel), Cortegiul Sacrificaților (bronz, Memorialul Sighet), Izvorul vieții și Coloana Mariei (piatră, Beratzhausen, Germania), Joaca cu îngerul (bronz, Concordia – Orașul Copiilor, Ploiești), etc.   Biografie ilustrată

1959 – S-a născut Cristina Felea

31 martie 1959, Cluj

Traducătoare de limba engleză. A absolvit în 1982 Facultatea de litere la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. A debutat în 1979 cu proză în revista Echinox, revistă de cultură a studenților. A tradus, printre altele, Henry Miller: Primăvara neagră (Black Spring), Jack Kerouac: Pe drum (On the road), și Peter Beagle: Un loc plăcut și numai al lor (A fine and private place)

1961 – S-a născut Adrian Pleșca „Artanu”

31 martie 1961

Solist al trupelor Timpuri Noi și Partizan, membru în Corul academic Radio. A studiat vioara la grădiniță, pianul în clasele I–VII și contrabasul în clasa a VIII-a. A urmat cursurile Facultății de Metalurgie din cadrul Universității Politehnice din București și a lucrat la Combinatul Siderurgic Călărași. În octombrie 1982 a început să cânte cu formația Timpuri Noi, pe care a fondat-o împreună cu prietenul său din copilărie, Răzvan Moldovan și a devenit cunoscut drept Artanu’. După 1990, trupa a ajuns celebră cu piese ca Stere sau Tanța. Din august 1990, cântă în Corul Radio. În cei aproape 30 de ani de Timpuri Noi, Artanu’ a făcut o pauză de cinci ani, (2001–2006), când a înființat trupa Partizan, care avea să dea lovitura cu piesa Fata mea. În 2004, trupa Partizan s-a destrămat iar Artanu a reînființat trupa Timpuri Noi, pe care a părăsit-o în 2009, reînfințând formația Partizan în 2011

Umbrela

1965 – A încetat din viață Ticu Archip (4 ianuarie 1891, Târgoviște – 31 martie 1965, București)

Prozatoare, autoare de opere dramatice și traducătoare, asistentă universitară la Facultatea de Matematică

1969 – A încetat din viață Ilie Matei (20 mai 1895, Cernicari, Galați – 31 martie 1969, Iași)

Chimist, profesor la Facultatea de Chimie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași, membru corespondent al Academiei Române

1970 – S-a născut Damian Drăghici

31 martie, 1970, București

Muzician, poliinstrumentist, compozitor, producător muzical. Provenit dintr-o familie de lăutari, început să învețe să cânte la nai la vârsta de 10 ani, după ce cântase la diferite instrumente de la vârsta de 3 ani. La 15 ani cânta și înregistra deja cu Orchestra de muzică populară Radio din București.

Damian Draghici – Gypsy Rock (Live la Sala Palatului)

A fugit din România la 18 ani, prin Iugoslavia, ajungând în Grecia. A cântat o vreme pe străzi și în cluburi, a fost descoperit de subsidiara olandeză a firmei Sony Music, care i-a oferit șansa să înregistreze și o bursă integrală la colegiul de muzică Berklee din Boston. Neavând niciun profesor de nai la Berklee, a studiat cu profesorul de saxofon George Garzone. A locuit la Los Angeles, unde a înregistrat 20 de albume și a participat ca invitat pe albumul Silver Solstice al formației Paul Winter Consort, care a câștigat un premiu Grammy în 2006 (fiind singurul muzician român care a câștigat un Grammy).

Cântă (la nai, țambal, contrabas, tobe, pian) muzică lăutărească veche, transpusă pe ritmuri moderne, cu influențe de jazz, pop, rock. A fondat formația Damian and Brothers

Am cântat pentru vecinii mei 🎶 Recital la nai din balconul apartamentului, în criza coronavirus

1971 – A încetat din viață Marius Bunescu (14 mai 1881, Caracal – 31 martie 1971, București)

Pictor, organizator al Muzeului Național de Artă, directorul Muzeului Anastase Simu

1973 – S-a născut Cătălin Țăranu

31 martie 1973, Gura Humorului

Jucător profesionist de go din România. A învâțat go la vârsta de 16 ani de la Cristian Cobeli, profesor de matematică din Vatra Dornei, atingând gradul 4 dan în doar doi ani. A fost invitat în Japonia de către Saijo Masataka în 1995, a devenit membru al filialei Nagoya a asociației Nihon Ki-In (una din cele două asociații de go profesionist din Japonia) devenind insei (student care încearcă să devină profesionist). După doi ani reușit la examenul de profesionist, fiind primul european care a trecut acest examen și și-a căpătat titlul de jucător profesionist după regulile valabile pentru jucătorii japonezi. Ulterior i-au trebuit doar 4 ani să ajungă la gradul 5 dan. A câștigat în 1995 și 1998 faza europeană Ing Cup, în 1997 cupa Fujitsu. A fost campion european în 2008, plasându-se pe locul doi în 2005, 2009, 2011

1974 – S-a născut Mimi Brănescu

31 martie 1974, Lehliu, Călărași

Dramaturg și actor de film, scenă și voce. Și-a început și cariera de tânăr dramaturg cu piesa Bigudiuri, care a avut premiera în anul 2004 la Teatrul Nottara din București. A mai scris și alte piese, dintre care Flori, fete, filme sau băieți (Teatrul Act, București), Dumnezeul de a doua zi (Teatrul de Comedie, București), Dacă ăla e cu aia, ai’a lui cu cine-o fi? (Teatrul Tineretului din Piatra Neamț). A jucat roluri memorabile în filme: Un cartuș de Kent și un pachet de cafea, Moartea domnului Lăzărescu, Alexandra, Întâlniri încrucișate, Marți, după Crăciun, Portretul luptătorului la tinerețe, Pozitia Copilului, Sieranevada

Un cartuș de Kent și un pachet de cafea (2004)

1982 – S-a născut Bogdan Popoiag

31 martie 1982

Compozitor de muzică electronică, fondatorul proiectului muzical UNU’, printre primele proiecte ale muzicii electronice din România, avându-i ca membrii pe Bogdan Popoiag și Dan Griober. În 2005 Bogdan Popoiag sub licența propriului label, lansează pe piața muzicală un alt proiect numit N-EATGROOVE, așa se naște maxi single-ul Scream, rezultat dintr-o colaborare cu Rocca (solistul trupei Firma), single care urma să ajungă pe primul loc în MTV Dance Floor Chart. S-a remarcat cu foarte multe productii si remixuri de top pentru artisti autohtoni si internationali: Les Elephants Bizarres, Gojira, Parazitii, Zale, O-zone, Akcent, Voltaj, Endless Zone, Sistem, Arsenium, Pacha Man, Corina, Anna Lesko, Cobzality, etc.

UNU’ – Mai Sus !!! Dub Remix

1983 – A încetat din viață Florentin Delmar (Florian Milea; 8 aprilie 1917, Focșani – 31 martie 1983)

Compozitor de muzică ușoară

1995 – Accidentul aviatic de la Balotești

Zborul internațional programat 371 al TAROM, care a decolat de pe aeroportul București Otopeni cu destinația Bruxelles s-a prăbușit lângă localitatea Balotești. Zborul a fost operat cu un aparat Airbus A310-324, fabricat în 1987. La scurt timp după decolarea de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă, a căzut. Accidentul s-a soldat cu 60 de morți (11 membri ai echipajului și 49 de pasageri). Cauze oficiale: defecțiune la motoare (tracțiunea asimetrică a motoarelor), posibila incapacitate (medicală) a pilotului comandant survenită în timpul zborului și comenzile insuficiente efectuate de către copilot în condițiile apariției primilor doi factori

1997 – A încetat din viață Gheorghe Tomozei (4 ianuarie 1891, Târgoviște – 31 martie 1965, București)

Poet, prozator și publicist

2000 – A încetat din viață Alexandru Cumpătă (13 februarie 1922, Sulița, Botoșani – 31 martie 2000, București)

Pictor

2002 – Declarația-Apel a participanților la Forumul NATO 2002 de la Snagov

A reunit reprezentanți ai partidelor politice, sindicatelor, mediilor academice, culturale, ai cultelor și alți reprezentanți ai societății civile

2003 – A încetat din viață Mariana Marin (10 februarie 1956, București – 31 martie 2003)

Poetă din generația literară ’80 (Generația în blugi)

2009 – A încetat din viață Marga Barbu (Margareta-Yvonne Butuc; 24 februarie 1929, Ocna Șugatag, Maramureș – 31 martie 2009, București)

Actriță de teatru și film, a jucat la Teatrul Nottara și a avut o carieră impresionantă în cinematografie

2010 – A încetat din viață Ana Novac (Zimra Harsányi; 21 iunie 1929, Dej, județul Someș/Cluj România – 31 martie 2010, Paris, Franța)

Scriitoare, evreică din Transilvania, supraviețuitoare a Holocaustului, care s-a stabilit în Franța

2012 – A încetat din viață Ion Lucian (22 aprilie 1924, București – 31 martie 2012, București)

Actor de comedie în teatru și film, epigramist, director al teatrului Excelsior, societar de onoare al Teatrului Național București

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #RăscoalațărăneascăBobâlna #IosifVulcan #IonPillat #MariettaRareș #AntonDumitriu #GheorghePavelescu #MirceaIonescuQuintus #Universulliterar #HelmutPlattner #ArnoldHauser #NichitaStănescu #GhițăMocanu #AdrianEnescu #TamaraCrețulescu #NellyMiricioiu #ÉvaKiss #AurelVlad #CristinaFelea #AdrianPleșcaArtanu #DamianDrăghici #CătălinȚăranu #MimiBrănescu #BogdanPopoiag #AccidentulaviaticBalotești

0 comentarii la „31 Martie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: