Istoria României România frumoasă Today's Memory

7 Aprilie în istoria românilor

Foto: Amza Pelea (7 aprilie 1931 – 12 decembrie 1983)


1701 – Declarația mitropolitului unit Atanasie Anghel

Atanasie Anghel mitropolit ortodox al Bălgradului (Alba Iulia) a fost primul episcop român unit, oficial. În 1698, a convocat sinodul de unire de la Alba Iulia, dând publicității o Carte de mărturie. Actul unirii cu Biserica Catolică a fost semnat de Atanasie Anghel și de toți membrii Sinodului de la Alba Iulia (38 de protopopi districtuali și de 2.270 de preoți), fiind pecetluit cu sigiliul Mitropoliei Bălgradului. Actul a fost întărit în 1700, tot la Alba Iulia. Pe 7 aprilie 1701, Atanasie Anghel a făcut o declarație prin care nu-l mai recunoștea pe arhiepiscopul Bucureștiului ca superiorul său

1765 – S-a născut Johann Christian Baumgarten

7 aprilie 1765, Luckau, Niederlausitz – 29 decembrie 1843, Sighișoara

Medic și botanist german stabilit în Transilvania. A fost autor al primului conspect critic al florei din Transilvania și al unui valoros ierbar, păstrat parțial până astăzi, la Cluj. În toamna anului 1794 s-a hotărât să ramână pentru totdeauna în Transilvania, respingând mai multe oferte de a deveni profesor la Universitatea din Leipzig. La Sighișoara a fost profesor de fizică la Școala din Deal, dar cel mai mult a fost apreciat pentru calitățile sale de medic, care l-au făcut cunoscut chiar și peste granițele comitatului Târnava Mare, fiind căutat de nobilmea din părțile mai îndepărtate ale țării. Deoarece era bine plătit de nobilime, își putea permite să trateze săracii fără onorariu și plătea chiar el însuși medicamentele celor ce nu și le puteau permite

1863 – A început Conferința națională de la Sibiu

Între 7/19–11/23 aprilie 1863, a avut loc la Sibiu o Conferință la care a participat un mare număr de reprezentanți ai laicilor și clericilor, în egală măsură ortodocși și uniți, la care fost dezbătute și adoptate revendicările națiunii, care urmau să fie înaintate împăratului: recunoașterea legislativă a egalității națiunii române și confesiunilor sale, introducerea limbii române în viața publică, autonomia Transilvaniei și reanexarea Partium-ului, o nouă împărțire administrativ teritorială, reprezentarea românilor în dietă și în aparatul de conducere proporțional cu obligațiile lor față de stat, înființarea unui tribunal suprem, reprezentarea echitabilă a românilor în dregătoriile cardinale, recunoatșerea dreptului lor de coproprietari ai averilor naționale săsești, dotarea bisericilor și școlilor românești, instituirea unei universități comune transilvănene și a unei bănci ipotecare pentru populația rurală. A fost desemnată o delegație de zece persoane, puse sub conducerea episcopului Șaguna, care să prezinte împăratului Franz Joseph I, la Viena hotărârile conferinței

Ziua Oficiului Român pentru Imigrări

1881 – A intrat în vigoare Legea asupra streinilor

Prima reglementare în materie de migrație, din istoria statului modern român, publicată în Monitorul Oficial nr. 6/7 aprilie 1881. Prevedea sancțiuni pentru străinii care amenințau siguranța națională sau liniștea publică

 

1881 – Guvernul SUA a recunoscut independența de stat a României

Statele Unite au recunoscut existența Regatului României pe 7 aprilie 1881, când însărcinatul cu afaceri Eugene Schuyler a avut o audiență cu regele Carol și a anunțat că Statele Unite au recunoscut noul regat. Pe 3 aprilie, secretarul de stat american James G. Blaine îl autorizase pe Schuyler să recunoască România după ce Marile Puteri ale Europei făcuseră același lucru

1881 – S-a născut Nyárády Erasmus Julius

7 aprilie 1881, Nirașteu/Ungheni, Mureș – 10 iunie 1966, Budapesta

Botanist maghiar din România, membru corespondent (din 1935) al Academiei de Științe din România, membru titular (din 1948) al Academiei Române. A studiat la Școala Normală din Cluj, unde și‑a dezvoltat pasiunea pentru botanică. Studiile superioare le-a făcut la Institutul Pedagogic din Budapesta, absolvit în 1904. Ca student, a participat la excursii botanice din Munții Tatra și pe coasta Adriaticii, dedicându-se cercetării plantelor, apreciat drep cel mai bun botanist al institutului. După absolvire, a fost profesor la gimnaziul din Kežmarok, la poalele Munților Tatra, rezultatele cercetărilor sale (1904–1911) fiind concretizate în 15 lucrări științifice și începutul unui herbar propriu. S-a transferat la gimnaziul din Tg. Mureș, unde a predat timp de 11 ani. A continuat cercetările floristice, publicând în anul 1914 cartea Flora de primăvară și vară din împrejurimile orașului Tg. Mureș. În 1922, a fost solicitat de Alexandru Borza, să ocupe postul de conservator (custode) al colecțiilor botanice din Institutul Botanic Cluj, iar la propunerea botanistului Iuliu Prodan a fost invitat la catedra de botanică de la Academia de Înalte Studii Agronomice din Cluj. A lucrat în paralel la cele două instituții, ani de-a rândul, formându-se o colaborare fructuoasă între cei patru mari botaniști, care au creat „școala botanică Clujană”: Al. Borza, J. Prodan, I. Grințescu și E.J. Nyárády. Sub conducerea lui, Muzeul botanic din Cluj a devenit cel mai mare și mai bine cotat herbar din România, cu plantele cele mai bine determinate

1889 – Legea privind vânzarea către țărani de pământ din moșiile statului

A permis vânzarea unei suprafețe de peste o jumătate de milion de hectare

1913 – A apărut săptămânalul Glasul Basarabiei

A ieșit la Chișinău, gubernia rusească Basarabia, în perioada 7 aprilie 1913–16 august 1917. Redactor-editor a fost preotul ieșean Gr.D. Constantinescu, profesor de limba română la Școala Eparhială de fete din Chișinău. În primul număr, Glasul Basarabiei a publicat un articol-program, în care colegiul redacțional a schițat în linii mari tabloul realității dure și vitrege în care lâncezea românul basarabean și a formulat eventuale metode și posibilități de ieșire din acel impas disperat

1921 – S-a înființat ambasada României la Helsinki

Primul Ambasador al României la Helsinki a fost Démetrè Plesnilă. Pe 7 aprilie 1921, el și-a prezentat scrisorile de acreditare Președintelui Finlandei, K.J. Ståhlberg

1925 – S-a născut Oltea Ionescu

7 Aprilie 1925, Caransebeș – 28 august 1993, București

Pictoriță, designer costume, regizor artistic. A absolvit Școala de Arte decorative din București. A creat costume pentru filmele: Ultimul cartuș, 100 de lei, Tatăl risipitor, Zile fierbinți, Trei zile și trei nopți, Osânda, Orgolii, Pe malul stâng al Dunării albastre

Tatăl risipitor (1974)

1931 – S-a născut Amza Pellea

7 aprilie 1931, Băilești, Dolj – 12 decembrie 1983, București

Actor de teatru și film. A absolvit în 1956 Institutul de Cinematografie din București, clasa Actorie. Un reprezentant al Promoției de aur a teatrului românesc, Amza Pellea a jucat la Teatrul Național din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul „Nottara”, Teatrul de Comedie și Teatrul Național din București, unde s-a impus ca unul dintre actorii cei mai dotați ai scenei românești. Pe scena craioveană a realizat, în perioada stagiaturii, nu mai puțin de 14 roluri, între care Jack Worthing în Ce înseamnă să fii onest de Oscar Wilde, Vlădica Ilarion în Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu, Bepe în Gâlcevile din Chioggia de Carlo Goldoni, Horatio în Hamlet de Shakespeare, Colonelul Dobre în Ecaterina Teodoroiu de Nicolae Tăutu, etc. A fost creatorul și interpretul personajului Nea Mărin, care i-a relevat atât de bine disponibilitățile pentru comedie. A fost actorul care a interpretat unele dintre cele mai strălucite figuri ale istoriei românilor, precum Decebal sau Mihai Viteazul. A câștigat în 1977 premiul de interpretare masculină, cel mai bun actor, la Festivalul Internațional de Film de la Moscova, pentru rolul său excepțional (Manolache Preda) din filmul Osânda, o ecranizare de Sergiu Nicolaescu după Velerim și Veler Doamne de Victor Ion Popa. A fost director al Teatrului Național Craiova și profesor la IATC. Din filmografie: Tudor, Neamul Șoimăreștilor, Dacii, Mihai Viteazul, Porțile albastre ale orașului, Tată de duminică, Accident, Nea Mărin miliardar

Imposibila iubire (1983)

1933 – S-a născut Nestor Ratesh

Nathan Stessel; 7 aprilie 1933, Moinești, Bacău

Jurnalist și scriitor american originar din România. A urmat Facultatea de Filosofie la Universitatea din București. A fost redactor la Agerpres și, din 1973, în departamentul românesc al postului de Radio Europa Liberă (în redacțiile din Washington și München), fiind de două ori directorul departamentului românesc, la München și Praga., apoi consilier pentru politici editoriale ale directorului general la Europa Liberă. După pensionare a fost un an consultant principal al președintelui posturilor de radio Radio Europa Liberă/Libertatea

1934 – Ultima lege de conversiune a datoriilor agricole

Legea nr. 33/7 aprilie 1934 pentru lichidarea datoriilor agricole și urbane, publicată în Monitorul Oficial nr. 83/7 aprilie 1934, preciza: „Datoriile debitorilor se reduc cu 50 la suta din cuantumul lor stabilit. Datoriile astfel reduse, se vor plati în 34 rate trimestriale, care vor cuprinde și o dobînda de 3 la suta pe an, plătibile la fiecare 15 Mai și 15 Noemvrie ale fiecărui an, scadenta primei rate fiind la 15 Noemvrie 1934

1941 – A încetat din viață Lazăr Edeleanu (1 septembrie 1862, București – 7 aprilie 1941, București)

Chimist, a descoperit și sintezat „benzedrina” (numită mai târziu, amfetamină)

1945 – S-a născut Mircea Daneliuc

7 aprilie 1943, Hotin, Basarabia/Ucraina

Actor, dramaturg, prozator și cineast. A urmat Facultatea de Filologie, la secția de Limbǎ Francezǎ a Universitǎții din Iași și, mai târziu, Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, Secția de Regie Film, pe care a absolvit-o în 1969. A debutat cu filmul Cursa (1975), pentru care a primit premiul de debut din partea ACIN si care a participat la festivaluri internaționale de film la Belgrad, New Delhi, Cairo, Moscova, Barcelona. Au urmat: Ediție specială (1977; premiul ACIN pentru regie), Proba de microfon (1988, Marele Premiu ACIN), Vânǎtoarea de Vulpi, Croaziera, Glissando (1984; Marele Premiu ACIN), Iacob (1988; Marele Premiu ACIN), A 11-a poruncă (1991; Marele Premiu UCIN), Tusea și junghiul (1992; Premiul special al juriului la UCIN), Patul conjugal (1993; Marele Premiu UCIN), Această lehamite, Senatorul Melcilor, Sistem nervos (2005; premiul Anno Uno in Italia), Legiunea străină, Marilena, Cele ce plutesc, etc. A scris scenariile pentru 19 dintre filmele pe care le-a regizat și a jucat ca actor în câteva dintre ele. Printre cărțile sale se numără Pisica ruptă (premiul ASPRO, Cea mai buna carte a anului 1997), Marilena și câteva voluptăți, Apa din cizme, Strigoii fără țară, Petru și Pavel, Ora Lanti (premiul de proză al revistei Ateneu), Spălări pe cap

Sistemul nervos / The nervous system (2005)

1947 – S-a născut Petru Poantă

7 aprilie 1947, Cerișor–Lelese, Hunedoara – 7 septembrie 2013, Cluj-Napoca

Critic literar și eseist. Licențiat al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1970), a făcut parte din gruparea Echinox, fiind membru fondator al revistei. După terminarea facultății, a fost redactor la revista Steaua, consilier-șef al Inspectoratului pentru Cultură al județului Cluj, director la Centrul Creației Populare, director al Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Cluj. A debutat în revista Tribuna (1966) cu o traducere din Georg Trakl, iar cu cronică literară în Echinox (1968). A debutat aditorial cu volumul Modalități lirice contemporane în 1974, bine primit de critica literară. Din scrierile sale: Radiografii (vol. I, II), George Coșbuc, poetul, Cercul literar de la Sibiu. Introducere în fenomenul originar, etc.

1951 – S-a născut Ana Bantoș

7 aprilie 1951, Chișinău, URSS/Moldova

Critic și istoric literar din Republica Moldova. A studiat la Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău, pe care a absolvit-o în 1973 și a obținut în 1998 un doctorat în filologie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, sub coordonarea academicianului Constantin Ciopraga. Este realizatoare de emisiuni la Radio România Chișinău, cu o contribuție importantă în promovarea culturii, limbii și spiritualității românești în Moldova. Aâ publicat peste 200 de studii și articole, printre cele mai relevante publicații fiind Reabilitatea autenticului, Deschidere spre universalism. Este căsătorită cu editorul Alexandru Bantoș

1952 – S-a născut Nichita Danilov

7 aprilie 1952, Climăuți–Mușenița, Suceava

Poet, scriitor, publicist și politician, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit cursurile Facultății de Științe Economice și pe cele ale Școlii Postliceale de Arhitectură, ambele din Iași. A lucrat în Iași ca economist, corector, profesor, muzeograf, editor, redactor la Convorbiri literare, redactor șef la Kitej-Grad, șef departament cultură la Monitorul de Iași, director la Teatrul de copii și tineret Luceafărul, secretar literar la Teatrul Național, director al Casei de Cultură „Mihai Ursachi”. Debutul său literar a avut loc în anul 1979 în paginile revistei Dialog. Poeziile sale au fost traduse și publicate în diverse reviste de gen din SUA, Anglia, Cehia, Slovacia, Franța, Spania, Letonia, Ungaria, Estonia, etc. sub semnătura unor traducători de prestigiu. Din volumele sale: Fântâni carteziene (1980; Premiul Uniunii Scriitorilor), Arlechini la marginea câmpului (1985; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), Poezii (1987; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), Deasupra lucrurilor, neantul (1990; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași; Premiul revistei Cronica, Premiul revistei Poesis), Nouă variațiuni pentru orgă (1999; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova), etc.

1953 – S-a născut Daniel Corbu

7 aprilie 1953, Târgu Neamț

Poet și eseist. A studiat la Facultatea de Limba și Literatura română a Universității București, secția Română-Franceză. Începînd cu 1984, a inițiat și organizat prin Casa de cultură din Tîrgu Neamț, unde era instructor de teatru și poezie, Colocviile Naționale de Poezie de la Târgu Neamț. Este directorul fondator al revistei de experiment literar Feed Back și organizează, începând cu 2006, Festivalul Internațional de Neoavangardă, iar din 2009, Festivalul Internațional de Poezie „Grigore Vieru” (9 ediții). A tradus pentru reviste literare, precum și în volume, din prestigioși scriitori ai lumii: E.M. Cioran, Roland Barthes, Alphonse Daudet, Prospere Mérimée, Paul Valéry, Edmond Jabès, Henri Michaux, Odysseas Elytis, Jorge Luis Borges, Jacques Le Goff ș.a.

1954 – S-a născut Ion Aldea-Teodorovici

7 aprilie 1954, Leova, R. Moldova – 30 octombrie 1992, Coșereni, Ialomița

Compozitor și cântăreț din Republica Moldova. A studiat clarinetul la Școala de Muzică „Eugeniu Coca” din Chișinău și saxofonul la Școala medie de muzică din Tiraspol. A fost membru în formația de muzică ușoară Contemporanul, condusă de Mihai Dolgan, fiind instrumentist, compozitor și solist. În 1981 a devenit student la Facultatea de compoziție și pedagogie a Conservatorului „G. Musicescu” din Chișinău, pe care l-a absolvit în 1988. Tot atunci s-a căsătorit cu Doina Marin, duetul Doina și Ion fiind lansat la o seară de creație a poetului Grigore Vieru. Între 1982–1992, cuplul Aldea-Teodorovici, fiind respins la Radio și Televiziune, a făcut turnee în satele Moldovei. A înființat formația Telefon, apoi DIATE, a lucrat la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, a scris muzică simfonică, de cameră, cântece pentru copii, pentru filme, pentru spectacole dramatice, muzică sacră. În 1989 i s-a conferit titlul onorific Artist Emerit din Moldova. Împreună cu soția sa, a militat pentru re-unirea Basarabiei cu România, pentru revenirea la limba română și grafia latină. Soții Aldea-Teodorovici sunt primii care în anii ’90 au cântat despre limba română și Eminescu

Doina și Ion Aldea Teodorovici – Eminescu

1954 – S-a născut Gheorghe Tecuci

7 aprilie 1954, București

Inginer informatician, membru titular (din 1993) al Academiei Române. A studiat la Facultatea de Automatică din cadrul Institutului Politehnic București (1974–1979; șef de promoție pe țară). În 1988 a obținut două titluri de doctor – în iulie, diploma de doctor în Informatică, la Universitatea Paris-Sud, iar în decembrie, titlul de doctor inginer în Calculatoare, la Institutul Politehnic din București (IPB). A lucrat la Institutul de Cercetări în Informatică din București, efectuând cercetări în domeniul inteligenței artificiale (1979–1990), iar verile la Laboratorul de Cercetări în Informatică al Universității Paris-Sud. Din 1990, s-a alăturat ”George Mason” University (Fairfax, Virginia, SUA), unde, în doar șase ani, a parcurs toate gradele profesorale: Assistant Professor, Associate Professor, Professor, din 1996. Aici a fondat, în 1995, Learning Agents Laboratory (din 2004, Learning Agents Center), pe care îl conduce și în prezent. A fost director al Centrului de Cercetări Avansate în Învățarea Automată, Prelucrarea Limbajului Natural și Modelarea Conceptuală al Academiei Române (1994–1999). A publicat peste 200 de lucrări științifice, contribuind la dezvoltarea unor direcții de cercetare noi în inteligența artificială, precum: învățarea multistrategică (Multistrategy Learning, Morgan Kaufmann, în colaborare); integrarea învățării automate și a achiziției de cunoștințe (Machine Learning and Knowledge Acquisition: Integrated Approaches, în colaborare) și agenții instruibili (Building Intelligent Agents: An Apprenticeship Multistrategy Learning Theory, Methodology, Tool and Case Studies)

1955 – Acordul între RP Română și RPF Iugoslavia privind problemele hidrotehnice de pe sistemele hidrotehnice și cursurile de apă de pe frontieră sau întretăiate de frontieră de stat

A fost semnat la București și a fost ratificat prin Decretul nr. 242/17 iunie 1955

1959 – S-a născut George Ovidiu Marciuc

7 aprilie 1959, Rădăuți, Suceava – 30 ianuarie 2017, Bacău

Pictor și grafician, profesor. A fost absolvent al Academiei de Arte Frumoase din București, promoția 1984. A fost profesor la Colegiul Național de Artă „George Apostu” din Bacău.   Galerie

 

1967 – A încetat din viață George Giuglea (29 ianuarie 1884, Satulung, Brașov – 7 aprilie 1967, București)

Lingvist specializat în lexicologie, etimologie și toponimie, membru corespondent al Academiei Române

1968 – A încetat din viață George Ciprian (5 iunie 1883, Buzău – 7 aprilie 1968, București)

Dramaturg, actor și om de teatru, considerat un precursor al teatrului absurd

1973 – A încetat din viață H. Dj. Siruni (Hagop Djololian Siruni; 6/18 aprilie 1890, Adabazar, Imperiul Otoman – 7 aprilie 1973, București)

Jurnalist, istoric, armenolog și orientalist, poet și traducător, român de origine armeană

1984 – S-a născut Nimeni Altu’

Adrian Voicu; 7 aprilie 1984

Cântăreț de rap. În clasa a patra a scris primul său text rap, pe care i l-a recitat mamei sale. Doi ani mai târziu avea piese întregi scrise și activa într-o trupă rap alături de câțiva prieteni din școala generală. În anul 1999 a format alături de 1OARECARE trupa ULTIMA FAZĂ. Cu banii pentru manuale școlare au plătit primele ore la studio BOX pentru a lucra la primul album. Nimeni Altu ‘ a continuat solo din 2001

nvmnd X Nimeni Altu’ – Poteca

1990 – Prima Conferință Națională a FSN

A avut loc la București în perioada 7–8 aprilie. Ion Iliescu a fost ales președinte al partidului și a fost desemnat drept candidat al formațiunii la alegerile prezidențiale. Considerând că noua putere după revoluția din decembrie mima democrația și nu se făcuse decât rotație a fostei nomenclaturi, decizia conferinței a declanșat fenomenul Piața Universității

1990 – S-a născut Sorana Cîrstea

7 aprilie 1990, București

Jucătoare de tenis. În august 2009, era cel mai bine clasată tenismenă română, pe locul 23 în clasamentul WTA, după ce a ajuns în sferturile turneului de la Roland Garros și Los Angeles. În august 2013, după finala de la Toronto, pierdută în favoarea Serenei Williams (poziția 1 WTA-general), a ajuns pe locul 21 în clasamentul WTA general și locul 17 în clasamentul WTA anual. Este în prezent antrenată de Marius Comănescu și Andrei Cociașu

1990 – A încetat din viață Sterian Munteanu (6 august 1918, Sâmpetru, Brașov – 7 aprilie 1990, București)

Silvicultor, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române

1992 – S-a născut Andreea Acatrinei

7 aprilie 1992, Brașov

Gimnastă de talie mondială, medaliată cu bronz cu echipa lotului de gimnastică feminină a României la Jocurile Olimpice din anul 2008

1994 – A încetat din viață Ștefan Dobay (26 septembrie 1909, Dumbrăvița, Timiș – 7 aprilie 1994, Târgu Mureș)

Jucător internațional de fotbal și antrenor, nume de legendă a fotbalului românesc

1999 – Regizorul Andrei Șerban a primit Premiul de Excelență în Cultura Românească

Fundația Națională pentru Știință și Artă, împreună cu Academia Română, a acordat regizorului Andrei Șerban, Premiul de Excelență în Cultura Românească

 

Ziua Libertății Moldovei

2009 – Protestele de la Chișinău

6–8 aprilie

Dacă în prima zi, Revolta de la Chișinău s-a manifestat pașnic, în 7 aprilie protestul a devenit violent. Peste 30 de mii de persoane, susținători ai opoziției au ieșit pe străzile Chișinăului, ca să conteste victoria comuniștilor la alegeri, scandând „Vrem alegeri repetate” și „Jos comuniștii”. Unii manifestanți au pătruns în clădirea Parlamentului și în cea a Președinției și le-au incendiat, au aruncat în stradă o parte din mobilier și i-au dat foc. Poliția a intervenit cu tunuri de apă și gaze lacrimogene. În timpul demonstrațiilor, unii dintre manifestanți au agitat steaguri românești și au arborat drapelul României și al Uniunii Europene pe clădirile Parlamentului și Președinției. În consecință, Președintele Parlamentului, Marian Lupu, a acuzat o tentativă de lovitură de stat, sugerând că ar fi orchestrată de anumite organizații din România. Liderii partidelor de opoziție s-au delimitat de violențe, dar președintele Voronin a continuat să acuze organizatorii de tentativă de lovitură de stat, susținând că are dovezi ferme că în mulțime s-ar afla și grupări fasciste de origine română. Totodată, nicio pagină a presei on-line din Republica Moldova nu a putut fi accesată, iar rețeaua de telefonie mobilă a fost blocată în centrul Chișinăului. În cursul nopții de 7/8 aprilie, poliția a făcut uz de arme cu gloanțe oarbe și a arestat 193 de studenți sub acuzația de instigare la violențe. Proteste de solidaritate față de manifestanții din Chișinău au avut loc în Cimișlia, Bălți, Ungheni ș.a., în schimb în unele orașe (mai ales în regiunea autonomă Găgăuzia) au fost condamnate acțiunile protestatarilor din 7 aprilie. În România au avut loc proteste în semn de solidaritate cu manifestanții din Republica Moldova în București, Iași, Timișoara, Cluj Napoca, Brașov, Constanța, Suceava, Galați, Hunedoara, Valea Jiului și nu numai. Manifestații au avut loc și în fața ambasadei Republicii Moldova din Washington, precum și în Boston în SUA și Londra în Regatul Unit

2017 – A încetat din viață Nicolae-Șerban Tanașoca (3 octombrie 1941, București – 7 aprilie 2017, București)

Filolog și istoric de origine aromână, specialist în filologia clasică, în studiul civilizației bizantine și al culturilor din Balcani

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #DeclarațiamitropolituluiunitAtanasieAnghel #JohannChristianBaumgarten #ConferințanaționalădelaSibiu #Legeaasuprastreinilor #NyárádyErasmusJulius #GlasulBasarabiei #OlteaIonescu #AmzaPellea #NestorRatesh #MirceaDaneliuc #PetruPoantă #AnaBantoș #NichitaDanilov #DanielCorbu #IonAldeaTeodorovici #GheorgheTecuci #GeorgeOvidiuMarciuc #NimeniAltu’ #SoranaCîrstea #AndreeaAcatrinei #RevoltadelaChișinău

0 comentarii la „7 Aprilie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: