Istoria României România frumoasă Today's Memory

10 Aprilie în istoria românilor

Foto: În 1913 s-a deschis calea ferată electrică Arad–Ghioroc–Pâncota, trenul purând numele Săgeata verde


1849 – Primele tratative dintre conducătorii Revoluției pașoptiste români și maghiari

La sfârșitul lunii martie 1849, combatanții români din Munții Apuseni erau complet înconjurați în munți de trupele ungare. La sfârșitul 10 aprilie 1849, deputatul maghiar Ioan Dragoș a fost trimis de Kossuth pentru a-i convinge pe români să depună armele, pentru că, prin rezistența lor, țineau blocate prea multe trupe maghiare, necesare în alte părți ale Transilvaniei, pentru a se opune trupelor austro-ruse, care pregăteau contraofensiva, din Moldova și Muntenia. După tratative care au durat câteva zile, la începutul lunii mai, încă nu se ajunsese la un rezultat concret, în afară de un armistițiu convenit pe durata discuțiilor. În acest moment, se pare că independent de misiunea lui Dragoș, maiorul maghiar Hatvani a intrat în Abrud cu trupele sale, încălcând termenii armistițiului

1881 – A fost instalat Guvernul Dimitrie C. Brătianu

Consiliu de miniștri liberal, prezidat de Dimitrie C. Brătianu, fratele lui Ion C. Brătianu, de la care a preluat guvernarea în perioada 10 aprilie 1881–8 iunie 1881, pentru a-i permite lui Ion C. Brătianu să organizeze ceremonia de încoronare a lui Carol I și a soției sale, Elisabeta, ca suverani ai României. A participat la încheierea Pactului de familie

1884 – A apărut la Iași Revista socială

Prima publicație teoretică socialistă/marxistă din România, a apărut lunar până în august 1887, cu întreruperi. Printre colaboratorii de seamă ai revistei s-au numărat Ion Nădejde și C. Dobrogeanu Gherea

1893 – S-a născut Constantin Leancă

10 aprilie 1893, Cuhnești, Bălți, Gubernia Basarabia – 1942, lagăr de muncă forțată sovietic

Om politic. În 1915 a participat la Primul Război Mondial în armata imperială rusă, pe frontul de est. Din 1917, după revoluția din februarie, când a fost abolită monarhia în Rusia, a revenit în Basarabia și a devenit președinte al Zemstvei județene din Bălți. A fost unul dintre autorii unei scrisori trimise Sfatului Țării de la Chișinău în care era revendicată Unirea Basarabiei cu România (1918). În perioada Interbelică a fost membru al Partidului Țărănesc din Basarabia, apoi al Partidului Național Țărănesc din momentul creării acestuia, prin fuziunea, în 1926, a Partidului Țărănesc (Ion Mihalache) și a Partidului Național din Transilvania (Iuliu Maniu). A fost ales deputat din partea Basarabiei de 7 ori, prima dată în 1919 și ultima dată în 1939. La 28 iunie 1940, când Armata Roșie a ocupat Basarabia, era deputat în Lgislativul de la București și se afla la Bălți. Sovieticii l-au declarat „element periculos” și l-au condamnă la ani grei de gulag. S-a stins din viață în timpul detenției

1898 – S-a născut Stejar Ionescu

10 aprilie 1898, Corbu, Râmnicu Sărat/Măxineni, Brăila – 29 iunie 1928, Slănic Moldova

Avocat, publicist și romancier. A urmat Facultatea de Drept a Universității din Iași, absolvită în 1919, dar scurta carieră de avocat a fost abandonata în favoarea activității redacționale, ziaristică. A debutat în proză cu schița Frământările domnului Popoiu, publicată în revista Însemnări literare (1919). A publicat reportaje, recenzii, cronici dramatice în ziarul ieșean Opinia și în revistele Viața Românească și Adevărul literar și artistic. Singurul său volum de proză este Domnul de la Murano (1928). A murit la scurt timp într-un accident de mașină

1902 – S-a născut Dragoș Cotlarciuc

28 martie/10 aprilie 1902, Cernăuți – 1973

Diplomat. A urmat Facultatea de Drept a Universității din Cernăuți, cursuri post universitare la Universitatea Sorbona din Paris, obținând ulterior titlul de Doctor în Științe Politice al Universității din Cluj. A intrat în diplomația română în 1927, în urma unui concurs. În cei 20 de ani de carieră a avut pe rând gradele diplomatice de atașat de legație, secretar de legație, consilier de legație, prim consilier de legație, în toate foile calificative anuale fiind apreciat excepțional pentru calitățile profesionale, conduita și activitatea profesională. A îndeplinit misiuni permanente la Legația României din Tirana, Consulatul General al României de la Köln, Legația României la Sofia și Legația României la Budapesta. A fost șef de misiune pe durata mandatului de consul general la Köln și însărcinat cu afaceri ad interim la Sofia și Budapesta. Însărcinatul cu afaceri român ad interim de la Budapesta, Dragoș Cotlarciuc, în colaborare cu consulul elvețian de la Budapesta, Carl Lutz, au salvat evrei originari din Transilvania de Nord, eliberându-le pașapoarte românești și punându-i sub protecția diplomatică elvețiană. În noiembrie 1947 a fost „comprimat” din diplomația română, în cadrul procesului de comunizare a României. Dosarul de urmărire a sa, deschis de Securitate, redă în limbajul de lemn destinul trist al unui om și diplomat excepțional în „raiul” comunist: „defetist notoriu și anti-sovietic înverșunat”. A fost urmărit intens de Securitate, între 1949–1961, când dosarul de urmărire a fost închis fără a se putea proba vreuna din învinuirile pe care regimul opresiv i le atribuia. A trăit o vreme din vânzările unui mic magazin de consignație, și-a câștigat existența ca normator pe diverse șantiere de construcții până în 1959, când s-a pensionat

1912 – S-a născut Cleopa Ilie

10 aprilie 1912, Sulița, Botoșani – 2 decembrie 1998, Mănăstirea Sihăstria

Arhimandrit și stareț la Mănăstirea Sihăstria, fiind un renumit trăitor al credinței ortodoxe. În decembrie 1929 s-a alăturat obștii schitului Sihăstria, alături de fratele mai mare, Vasile. În 1932 cei doi au fost primiți în obștea schitului, Ilie fiind uns în monahism în 1937, cu numele călugăresc Cleopa. A fost numit locțiitor de egumen, apoi ierodiacon, ieromonah și egumen al Schitului Sihăstria. În 1947, Schitul Sihăstria a fost ridicat la rang de mănăstire, iar protosinghelul Ilie Cleopa a fost hirotesit arhimandrit. Urmărit de Siguranță, s-a retras în pădurile din jurul Mănăstirii Sihăstria, iar în 1949 a fost numit stareț al Mănăstirii Slatina Suceava, unde s-a transferat alături de 30 de călugări din obștea Mănăstirii Sihăstria, ca urmare a deciziei Patriarhului Justinian Marina. Între 1952–1954, urmărit de Securitate, de data asta, s-a retras în Munții Stănișoarei, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc. După doi ani, a revenit în mănăstire, din dispoziția Patriarhului Justinian. Dintre scrierile sale: Despre credința ortodoxă, Valoarea sufletului, Despre vise și vedenii, culegeri de predici, numeroase articole în diferite reviste și ziare

1913 – S-a deschis calea ferată electrică Arad–Ghioroc–Pâncota, cu linia secundară Ghioroc–Radna

Numită și Arad–Podgoria, era o fostă cale ferată privată, prima linie ferată electrificată de pe teritoriul actual al României. Pe o distanță de 58,318 km, a legat orașul Arad de localitățile Ghioroc, Pâncota, din zona viticolă a Munților Zarandului, de podgoriile Aradului și Radna pe Valea Mureșului. Construcția a început la 11 decembrie 1905, la 10 noiembrie 1906 a avut loc prima probă cu o garnitură care funcționa pe benzină, cu o zi înainte de sosirea unei comisii de inspecție tehnică a lucrărilor desfășurate la cale. Darea în exploatare a liniei a avut loc la 30 noiembrie 1906. În 1910 s-a hotărât electrificarea căii ferate, proces încheiat în 1913; în 4 aprilie, s-a făcut inspecția tehnică a lucrărilor de electrificare de către Comisia Superioară a Ministerului Comerțului din Ungaria, linia deschizându-se în 10 aprilie 1913. Până în anul 1965, a fost singura linie îngustă electrificată și singura cale ferată îngustă. Trenul care circula pe aceasta rută era denumit de locuitorii Aradului Săgeata Verde

1914 – S-a născut Maria Banuș

10 aprilie 1914, București – 14 iulie 1999, București

Poetă, traducătoare și eseistă. A urmat cursurile Facultății de Drept și apoi pe cele ale Facultății de Litere din cadrul Universității din București. A debutat, în anul 1928, în revista Bilete de papagal, a lui Tudor Arghezi, cu poezia La 14 ani. În perioada interbelică, a colaborat la revista Azi, a lui Zaharia Stancu, precum și la alte publicații, cu poezii având un caracter aproape exlusiv erotic, din care a și alcătuit primul său volum, Țara fetelor apărut în anul 1937, întâmpinat cordial de critică. Din 1939, s-a apropiat de mișcarea muncitorească, activând în organizațiile comuniste create sub egida Partidului Comunist și treptat în versurile sale încep să se facă simțite preocupări de natură socială. Versurile sale din anii ’45–’50 devin proletcultiste, a fost primită în Societatea Scriitorilor Români și nu a protestat la excluderea unor scriitori, considerați „elemente necorespunzătoare” (Tudor Arghezi, de exemplu). Volume publicate: Fiilor mei, Ziua cea mare, Despre pământ, Se-arată lumea, Prin orașul cu minuni, Tocmai ieșeam din arenă, Himera, Orologii cu figuri

1922 – A început Conferința economică internațională de la Genova

Conferință economică și politică convocată în Genova, Italia în 10 aprilie–19 mai 1922. Au participat reprezentanții ai 34 de țări, între care și România, care trebuiau să discute problemele financiare apărute după sfârșitul Primului Război Mondial. Printre obiectivele conferinței s-a aflat formularea unei strategii de reconstrucție a Europei Centrale și Răsăritene și a unei poziții a statelor capitaliste europene fața de noul stat bolșevic rus

1922 – Nicolae C. Paulescu a obținut brevetul de invenție sub titlul Pancreina și procedeul fabricației ei

Brevetul nr. 8322 a fost eliberat de Oficiul Român de Brevete pentru cercetările care au dus la descoperirea insulinei. În 1921 Paulescu a reușit să obțină un extras apos de pancreas, hormon denumit de el „pancreină’”, cu câteva luni înainte de a fi descoperită de către Frederick Banting și Charles Best

1922 – S-a născut Florin Comișel

10 aprilie 1922, Ploiești – 7 octombrie 1985, Ploiești

Compozitor, pianist și dirijor de cor și orchestră, culegător de folclor muzical românesc, profesor de armonie și dirijat la Conservator. Între anii 1939–1948 a studiat la Conservatorul de Muzică din București, unde i-a avut profesori pe Marțian Negrea, Constantin Brăiloiu și Ion Ghiga. A fost încadrat cercetător științific la Arhiva de Folclor a Societății Compozitorilor Români și apoi la Institutul de Folclor din București. A fost dirijor la diverse ansambluri și instituții artistice, printre care Ansamblul Rapsodia Română. A compus 16 operete, dintre care: Culegătorul de stele, Soarele Londrei, Leonard; lucrări simfonice: Suita pentru clarinet și o orchestră, Dans muntenesc; corale: Codrule, frunză galbină, Cine bate potecuța, În țara mea, Cântecul luminii; colinde

Florin Comișel – Culegătorii de stele • Orchestra Radiodifuziuni Române, Dirijor Carol Litvin, Tenor Nicolae Țăranu

1927 – Tariful vamal de import (Manoilescu)

A fost adoptat un nou tarif vamal, net protecționist, pentru apărarea unor produse ale industriei românești. Era minimal pentru țările care aplicau taxe preferențiale produselor românești, pentru celelalte țări taxele vamale ajungeau până la 50% din valoarea în vamă

1930 – S-a născut Modest Iftinchi

10 aprilie 1930, Constanța – 22 septembrie 2003

Violonist și profesor de vioară, autor de manuale și metodist la Universitatea Națională de Muzică din București. A studiat la Conservatorul din Iași și a continuat la Conservatorul din București, cu Alexandru Teodorescu și Garabet Avakian. Cu o formație violonistică solidă, a desfășurat o carieră concertistică susținută, atât în țară cât și în străinătate. A interpretat sonate de Mozart, Handel, Bach, Beethoven, Brahms, Franck, dar și lucrări de mare virtuozitate de Saint-Saens, Pablo Sarasate, Paganini, Wieniawski, etc. A fost profesor la Liceul de Muzică „George Enescu” și mai apoi ca profesor titular, șef de catedră, la Catedra de vioară a Conservatorului de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București

1932 – S-a constituit Partidul Național Agrar

Partid de extremă-dreapta în România interbelică, a fost întemeiat de către Octavian Goga, prin desprindere din Partidul Poporului al mareșalului Averescu. Nu a reușit să se afirme în viața politică românească, iar la 14 iulie 1935, prin fuziunea cu Liga Apărării Naționale Creștine a lui A.C. Cuza și formarea Partidului Național Creștin, PNA și-a încheiat existența

1936 – S-a născut Horia Gane

10 aprilie 1936, Scăieni, Prahova – 6 iulie 2004

Poet și prozator. Fiind evrei, familia a fost deportată în Transnistria (1941–1945). A făcut o calificare în meseria de textilist, lucrând 2 ani la fabrica de postav din Buhuși. A urmat apoi o facultate muncitorească și Facultatea de Limba și Literatura Română la Universitatea București. A fost bibliotecar la Oltenița, Urziceni, corector la revista Ateneu din Bacău, iar din 1976 s-a stabilit în București, funcționar la Federația Comunităților Evreiești. A colaborat la Luceafărul, Ateneu, România literară, Cronica, Viața Românească, Tribuna etc. A debutat publicistic în Scrisul bănățean (1956) și debutul editorial, cu volumul de versuri Lumina întârziată a fost în 1967, urmat de romanul Dimineața noului venit și de volumele de poezii Plante gânditoare, Melior și Puntea de hârtie

1937 – Principele Nicolae a fost decăzut din rangul de membru al familiei regale

În urma deciziei Consiliului de Coroană, Regele Carol al II-lea a emis un decret regal de excludere a fratelui său din familia regală, ca urmare a căsătoriei morganatice cu Ioana Dumitrescu-Doleti. Totodată, s-a decis ca fostul prinț să poarte numele Nicolae Brana și să plece în exil. La 10 iulie 1942, regele Mihai I a luat decizia de a-i oferi din nou dreptul fostului prinț Nicolae de a face parte din familia regală

1939 – S-a născut Doina Levința

10 aprilie 1939, București

Scenografă, pictoriță de costume și renumită creatoare de modă. A fost furnizor oficial al Casei Regale din România. A susținut prezentări ale brandului care îi poartă numele la Monte Carlo, Paris, apoi Washington, New York, Londra, Praga, Geneva, Madrid, Japonia, China, Berlin, Bruxelles, Chicago. A creat costume pentru filmele: Adio, dragă Nela!, Dincolo de nisipuri, Nu filmăm să ne amuzăm, Profetul, aurul și ardelenii, Ultima noapte de dragoste, Orient Express, Restul e tăcere, Closer to the Moon

Orient Express (2004)

1943 – A încetat din viață Ion Popescu-Pasărea (6 august 1871, Pasărea, Ilfov – 10 aprilie 1943, București)

Compozitor de muzică psaltică și profesor de seminar; a publicat colecții și culegeri de cântece, muzică bisericească psaltică, lucrări didactice, studii de muzicologie, etc.

1947 – S-a născut Mirela Roznoveanu

10 aprilie 1947, Tulcea

Critic literar, eseist, romancier, poet, jurnalist. În 1970, s-a licențiat în Filologie la Universitatea din București, cu o lucrare de gramatică istorică și a obținut un Master in Science, cu magna cum laude, în 1996 de la Pratt Institute, School of Information Science, New York. A fost redactor de reviste, cercetător de origine română în dreptul internațional, străin și comparat. Din 1991 trăiește în New York City, SUA. A fost distinsă cu Ordinul Național Serviciul Credincios în rang de Ofițer (2000)

1951 – S-a născut Mircea Scarlat

10 aprilie 1951 Cervenia, Teleorman – 18 decembrie 1987, București

Critic literar. A studiat la Universitatea din București (1971–1975), fiind licențiat în Filologie, specialitatea Română-Franceză. A fost profesor de limba franceză la Alexandria. A urmat o specializare la Universitatea din Viena (1980–1981), cu o bursa „Herder”, oferită la recomandarea lui Al. Rosetti. A debutat publicistic în 1974 în revista Amfiteatru si editorial în 1976 cu Introducere in opera lui Miron Costin. După un eseu însoțit de antologie, Ion Barbu. Poezie si deziderat, a început publicarea primei Istorii a poeziei românești (1982–1986), primind Premiul Asociației Scriitorilor din București (1982), pentru primul volum. A întocmit repere critice la ediții din Grigore Ureche, Tudor Arghezi, George Bacovia

1958 – S-a înființat Consiliul Național al Femeilor

Fiind o amenințare pentru partidul conducător, autoritatea Uniunii Femeilor Democrate din România a fost șubrezită prin trecerea acesteia în subordinea directă a secției organelor de Partid, Sindicale și de Tineret. Desființarea propriu-zisă va fi pusă în fapt în ianuarie 1953, an în care se vor desființa și secțiile de Femei de pe lângă CC al PCR. Prin HCM nr. 1088/9 aprilie 1953, s-au înființat Comisiile de Femei de pe lângă Comitetele executive ale Sfaturilor Populare, iar la 10 aprilie 1958 s-a constituit Consiliul Național al Femeilor ca organ de conducere a mișcării de femei din România. Din Comitetul Executiv al Consiliului au făcut parte: Maria Rosetti (președintă), Lucia Demetrius, Maria Groza, Ileana Răceanu, Raluca Ripan, etc.

1959 – A încetat din viață Ioan P. Papp (6 august 1878, Beiuș, Bihor – 10 aprilie 1959, Beiuș, Bihor)

Jurist, membru de onoare al Academiei Române; a avut un rol însemnat în reorganizarea justiției transilvane după 1918

1970 – S-a născut Leonard Doroftei

10 aprilie 1970, Ploiești

Fost pugilist român, campion mondial WBA la categoria semi-ușoară. Între 1986–1988 a cucerit în fiecare an titlul național la juniori. A obținut cinci titluri naționale la seniori (1992, 1993, 1994, 1996 și 1997). A câștigat medalii de bronz la Jocurile Olimpice de la Barcelona în 1992 și la Atlanta în 1996. A fost campion mondial în 1995 și campion european în 1996 și 1997. Palmaresul său la amatori a fost de 239 de victorii și 15 înfrângeri

1982 – A încetat din viață Victor Preda (20 noiembrie 1912, București – 10 aprilie 1982, Cluj-Napoca)

Biolog, membru titular al Academiei Române

1996 – Legea nr. 23/10 aprilie 1996 pentru ratificarea Acordului dintre statele părți la Tratatul Atlanticului de Nord și celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace cu privire la statutul forțelor lor și a protocolului adițional, încheiate la Bruxelles la 19 iunie 1995

1997 – Sectorul Agricol Ilfov a fost transformat în județ, cu reședința în București

Sectorul Agricol Ilfov era înglobat în municipiul București, din 23 ianuarie 1981, ca al șaptelea sector al Capitalei, fiind alcătuit din 38 de comune și orașul Buftea. În conformitate cu Legea nr. 24/12 aprilie 1996 pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 69/1991, denumirea Sectorului Agricol Ilfov a fost înlocuită cu Județul Ilfov, iar în urma aplicării Legii nr. 50/9 aprilie 1997 pentru modificarea articolului 126 din Legea administrației publice locale nr. 69/1991, republicată, publicată în Monitorul Oficial nr. 61/10 aprilie 1997, a fost trecut în categoria județelor

2002 – A încetat din viață Cristian Panait (29 martie 1973, Târgoviște – 10 aprilie 2002, București)

Procuror a cărui sinucidere, la vârsta de 29 de ani, a fost intens mediatizată, din cauza suspiciunilor referitoare la presiunile la care ar fi fost supus

2010 – A încetat din viață George Vasilievici (3 iunie 1978, Constanța – 10 aprilie 2010, Constanța)

Poet și scriitor; s-a sinucis la 32 de ani

2017 – A încetat din viață Smaranda Jelescu (15 decembrie 1942, Murfatlar – 10 Aprilie 2017)

Realizatoare de televiziune, poetă, prozatoare și eseistă; a lucrat peste 20 de ani în Televiziunea Română, realizând aproape 3.000 de emisiuni de televiziune

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #Revistasocială #ConstantinLeancă #StejarIonescu #DragoșCotlarciuc #CleopaIlie #CaleaferatăelectricăAradGhiorocPâncota #MariaBanuș #Pancreina #FlorinComișel #ModestIftinchi #HoriaGane #DoinaLevința #MirelaRoznoveanu #MirceaScarlat #ConsiliulNaționalalFemeilor #LeonardDoroftei #JudețulIlfov

2 comentarii la „10 Aprilie în istoria românilor

  1. Vai, Maria Banus s-a nascut azi:) poeta mea preferata alaturi de Ana Blandiana 🙂
    Multumesc mult pentru amintire.

  2. Bunicuţa Virtuală

    Cu mare drag!

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: