Istoria României România frumoasă Today's Memory

28 Aprilie în istoria românilor

Foto: Cronica moldo–germană


1502 – S-a încheiat traducerea în limba germană a a letopisețului slavon al domniei lui Ștefan cel Mare, Die Kronicke des Stephan Voyvoda

Lucrarea se referă la domnia lui Ștefan cel Mare în intervalul 1457–1502, fiind denumită și Cronica moldo–germană sau Cronica lui Ștefan cel Mare. Este cea mai veche dintre scrierile istorice din Moldova păstrate pînă azi. Cronica, aici

1600 – Luptele armatelor lui Mihai Viteazu în Moldova

După ce, la 26 aprilie/6 mai, corpul principal de oaste a făcut joncțiunea la Bacău cu detașamentul ce venea din Țara Românească, la 28 aprilie/8 mai 1600 forțele din nord au ajuns la Botoșani și Hotin, unde au angajat ciocniri cu trupele moldo-polone. Cea mai însemnată confruntare a avut loc la Verbia, pe malul Jijiei, localitate dispărută, aflată pe locul actualului sat Dămăcheni, de lângă Dorohoi. Așa cum relatează Miron Costin, lupta a ținut circa trei ore, fiind o confruntare între avangărzile celor doi domni, Ieremia Movilă acoperind drumul spre Hotin

1653 – S-a întrerupt domnia lui Gheorghe Ștefan în Moldova, aceasta fiind disputată cu Vasile Lupu

Gheorghe Ștefan (? – 1668, Szczecin), numit și Burduja Vodă, fiul lui Dumitrașcu Ceaur, a fost domn al Moldovei între 13 aprilie 1653–28 aprilie/8 mai 1653 și 16 iulie 1653–13 martie 1658. În timp ce era logofăt al lui Vasile Lupu, îndemnat să se răscoale de rivalul acestuia, Matei Basarab al Munteniei și sprijinit și de Gheorghe Rakoczy al II-lea din Transilvania, l-a alungat pe Vasile Lupu la cazaci. Acesta s-a întors și l-a bătut la Popricani pe fostul său logofăt; dorind să se răzbune și pe Matei Basarab, Lupu l-a urmărit pe Gheorghe Ștefan și în Muntenia, însă a fost învins la Finta, fiind astfel nevoit să fugă din nou, pierzând tronul definitiv, iar Gheorghe Ștefan reușește să-și cumpere confirmarea domniei de la turci. Vasile Lupu s-a refugiat la tătari și de acolo la Constantinopol

1672 – S-a născut Georg Haner

28 aprilie 1672, Sighișoara, Imperiul Austriac – 15 decembrie 1740, Biertan, Imperiul Austriac

Teolog și istoric al bisericii, sas. A studiat, începând cu 1691 la Universitatea din Wittenberg, după un an obținând diploma de „magistru” al Facultății de Filosofie. La Wittenberg a scris prima carte, o istorie a bisericii luterane transilvănene. În anul 1695 a fost numit rector al gimnaziului din orașul natal, ulerior a preluat postul de pastor al orașului. A fost numit preot la Apold, Saschiz, Cincu, Mediaș, Biertan și episcop al Bisericii Luterane Săsești din Transilvania. A fost opozant al pietismului. Din operele sale: Historia ecclesarum Transsilvanicarum, Dissertatio philologica de Literarum hebraicarum origine et auJentia, Acroasium Theologicarum Disputatio prima, etc.

1764 – S-a născut Paul Iorgovici Brâncoveanu

28 aprilie 1764, Vărădia, Caraș-Severin – 21 martie 1808, Vârșeț, Serbia

Om de cultură bănățean, jurist, istoric, filolog, scriitor, adept al ideilor Școlii Ardelene. A urmat Filosofia la Pojon (Bratislava, 1782–1784), Dreptul la Pesta și Dreptul public austriac la Viena, după absolvire (1789) având dreptul de a profesa. A continuat studiile în Occident: la Roma, la Institutul Propaganda Fide; a cercetat lucrări și documente la Biblioteca Vaticanului, adunând materiale pentru o lucrare privind originea, vechimea și continuitatea poporului român în spațiul ancestral; după trei ani la Paris, asistând la desfășurarea revoluției franceze, iar apoi la Londra, unde s-a angajat conțopist la Curtea Regală și s-a ocupat cu „instrucția unor studenți”. În 1794, s-a întors în Imperiu, oprindu-se la Viena, a fost cancelist imperial, ulterior „Hofkonz-epist” la guvern, a desfășurat o intensă viață culturală, fiind și cenzor al cărților ce se imprimau la tipografia ilirică. Împreună cu dr. Ioan Molnar-Piuariu a înființat Societatea filosoficească a neamului rumânesc în mare Prințipatul Ardealului, din care făcea parte intelectualitatea românească a vremii. În 1796, s-a întors în Banat și a fost numit avocat consistorial la Vârșeț, a fost avocat la Timișoara, contabil privat, profesor de latină la gimnaziul din Vârșeț, directorul Școlilor naționale din Regimentul român iliric de la Caransebeș. Acumulase cunoștințe vaste, devenise unul din cei mai culți români ai timpului, poliglot, cunoscător al limbilor: latină, greacă, italiană, franceză, engleză, germană, maghiară, sârbă etc. Cercetător de elită, a conceput mai multe lucrări, parte din acestea publicate: Dicționar în patru limbi: română, germană, latină și franceză (ajuns la «Litera M»), Bucoavnă (abecedar), Scurtă istorie a românilor din Dacia, Calendarul istoric-literar, Viața și pildele lui Esop, Observații de limbă românească (a abordat problema originii latine a limbii române). Este considerat „întâiul iluminist propriu-zis din Banat

1859 – Alexandru Ioan Cuza a înființat Biroul de Statistică al Țării Românești

Odată cu înfăptuirea Unirii Principatelor române, la 24 aprilie 1859 Consiliul Administrativ al Principatelor a aprobat proiectul de lege pentru înfințarea unui Birou de Statistică, precum și întocmirea unor statistici ale țării. Astfel, Decretul domnesc nr. 117/28 aprilie 1859, poate fi socotit actul înființării oficiale a Serviciului statistic central din Țara Românească, devenit ulterior nucleul Serviciului Român de Statistică. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza l-a numit pe Dionisie Pop Marțian ca șef al acestui Birou

1861 – S-a născut Sava Athanasiu

28 aprilie 1861, Ruginești, Vrancea – 8 aprilie 1946, București

Geolog și paleontolog, membru titular (din 1942) al Academiei de Științe din România, membru de onoare (din 1945) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Științe de la Iași, apoi s-a specializat la Viena, unde a obținut doctoratul în anul 1899. A fost profesor la Institutele Unite din Iași, profesor la Școala Comercială din Iași, profesor la Liceul „Matei Basarab” din București, profesor la Universitatea din București, a lucrat la Institutul de Geologie al României. A făcut numeroase studii de specialitate, asupra flișului și neogenului din Carpații Orientali și asupra problemei scidienilor din depozitele neogene, despre care a scris un mare număr de lucrări, printre care: Studii geologice din districtul Suceava, Curs de geologie generală, Asupra prezenței petrolului în Suceava

1874 – S-a născut Viktor Roth

28 august 1874, Sebeș – 19 aprilie 1936, Sebeș

Pastor luteran și istoric sas transilvănean, primul istoric al artei plastice săsești din Transilvania, membru de onoare (din 1926) al Academiei Române. A urmat studii de Germanistică, Latină și Teologie la Tübingen, Cluj, Halle și Erlangen. Lucrarea sa de doctorat a avut ca temă Metrica în lirica lui Ludwig Uhland. După absolvire a ocupat posturi de învățător și profesor în diferite localități, a fost pastor evanghelic în Laslea. În anul 1918 s-a stabilit definitiv la Sebeș, unde a activat până la sfârșitul vieții ca pastor evanghelic. A efectuat călătorii de documentare în Austria, Germania, Boemia și Italia. A publicat lucrări științifice, articole și studii în reviste de specialitate. A lăsat o serie de scrieri în special tratând istoria arhitecturii și artelor germane, săsești și ardelenești. Este considerat ca fiind primul cercetător care a abordat problematica artelor și arhitecturii autohtone pe baze științifice moderne

1877 – Armata română a deschis focul asupra localității Turtucaia

Ca răspuns la atacurile de artilerie ale Imperiului Otoman asupra porturilor românești de la Dunăre, la declararea războiului Ruso–Turc, după atacul asupra Vidinului, în 28 aprilie/10 mai artileria din Oltenița a bombardat Turtucaia. Declararea stării de razboi româno–turce a venit în 29 aprilie/11 mai

1879 – S-a născut Theodor Capidan

28 aprilie 1879, Prilep, Macedonia – 1 septembrie 1953, București

Lingvist. A urmat Facultatea de Filologie în București și a devenit doctor în filologia romanică la Weigand în Leipzig. A fost asistent la Institutul Balcanic din Leipzig, profesor de limba română și director la Școala Superioară de Comerț în limba română din Salonic, conferențiar, apoi profesor de dialecte transdanubiene la Universitatea din Cluj, decan și prodecan al acesteia. În 1937 a devenit profesor de limbi romanice la Universitatea din București, fiind colaborator la Dicționarul limbii române (DA). Din 1948 a continuat să activeze în cadrul Institutului de Lingvistică al Academiei Române. A fost autor al unor monografii lingvistice și etnografice referitoare la limba română și la dialectele sale sud-dunărene: aromân, meglenoromân și istroromân. S-a ocupat în special cu studiul limbii meglenoromâne sub numeroase aspecte: lexic, fonologie, etimologie, literatură populară și istoria limbii și a vorbitorilor ei. Din opera sa: Meglenoromânii (3 vol.), Fărșeroții: studiu lingvistic asupra românilor din Albania, Aromânii: dialectul aromân, etc.

1882 – S-a născut Theodor Angheluță

29 aprilie 1882, Adam, Galați – 30 mai 1964, Cluj-Napoca

Matematician și profesor universitar, membru al Academiei de Științe din România (din 1943), membru de onoare (din 1948) al Academiei Române. În perioada 1902–1905 a urmat Facultatea de Științe din cadrul Universității din București, apoi s-a specializat la Sorbona (1909–1914), avându-l profesor pe Émile Picard și și-a luat doctoratul la București în 1923, cu teza O clasă generală de polinoame trigonometrice și aproximațiunea cu care ele reprezintă o funcțiune continuă. În același an, a devenit profesor titular la cursul de algebră superioară la Universitatea din Cluj, funcție deținută până la pensionare. Are contribuții de seamă în domeniul teoriei funcțiilor, al ecuațiilor diferențiale și integrale, al ecuațiilor funcționale și algebrice, în teoria seriilor trigonometrice. Un tip de ecuații funcționale îi poartă numele: „Ecuații funcționale Angheluță”. A scris peste 90 de lucrări originale, dintre care: Curs de algebră superioară (2 vol.), Curs de mecanică rațională, Aplicații de mecanică, Curs de teoria funcțiilor de o variabilă complexă, Funcții analitice

1884 – A încetat din viață Lascăr Rosetti (7 septembrie 1816 – 28 aprilie 1884)

Om politic, revoluționar pașoptist moldovean, a participat la Adunarea de la Blaj și a participat activ la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza în funcția de domnitor al Moldovei, ministru

1887 – S-a înființat Institutul de Bacteriologie din București, condus de medicul Victor Babeș

Institutul a fost înființat la 28 aprilie 1887 ca Institut de Bacteriologie, pendinte de Ministerul de Interne, care pe atunci avea în sarcina sa problemele sănătății publice, fiind cel mai vechi institut științific medical din România. După sosirea lui Victor Babeș la București în luna august a aceluiași an, institutul a intrat în subordinea Ministerului Instrucțiunii Publice, iar denumirea instituției a devenit Institutul de patologie și bacteriologie, sub care a ființat până la 2 martie 1925, când, prin lege, a primit titlul de Institutul „Dr. Victor Babeș”. În prezent poartă titulatura de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale „Victor Babeș” și activitatea sa este concentrată pe cercetarea medicală fundamentală, dar și orientată pe aplicații clinice, farmacologice, profilactice și igienice

1893 – A încetat din viață Emanoil Pache-Protopopescu (12 februarie 1845, București – 28 aprilie 1893, București)

Om politic conservator, deputat și vicepreședinte al Camerei Deputaților; primar și prefect al Bucureștiului; a întemeiat Școala de Științe Politice și Administrative, unde a fost și profesor

1908 – A fost înființată Societatea Scriitorilor Români

Au fost numeroase încercări anterioare de a crea organizații de scriitori în România, dar prima Societate a Scriitorilor Români s-a ivit ca proiect în 28 aprilie 1908 și a fost pusă în funcțiune de o adunare generală de 47 de scriitori la 2 septembrie 1909. Recunoscută legal, ca persoană morală, în 23 martie 1912, și-a desfășurat activitatea până în 1948, când s-a transformat în Societatea Scriitorilor din România. Primul președinte ales a fost Cincinat Pavelescu

1923 – S-a născut Gheorghe Niculescu

28 aprilie 1923, Craiova – 21 mai 1995, București

Medic militar, general-locotenent, membru titular al Academiei de Stiințe Medicale (din1991), membru de onoare (din 1992) al Academiei Române. A urmat Facultatea de Medicină (1942–1948) și Institutul Militar Sanitar din București. A devenit Doctor în medicină în 1949 și docent în 1974. A fost medic la Spitalul Militar Central din București, medic primar de chirurgie operatorie din 1961. A predat la Facultatea de Medicină din București fiind asistent, profesor, rectorul Institutului Medico-Farmaceutic din București. A obținut 16 certificate de invenții și 14 de inovație pentru aparatură de chirurgie traumatologică și ortopedică, a introdus prima oară în țară, laserul de mică putere, în scop explorator. A fost redactor șef al Revistei Sanitare Militare și membru a mai multor societăți medicale în țară și străinătate, vicepreședinte al Secției Române a Uniunii Medicale Balcanice. Din lucrările sale: Chirurgia în campanie, Traumatismele membrelor. Atlas schematic de tehnici operatorii, Politraumatismele membrelor în condiții de catastrofă, Atlas de anatomie umană (3 vol.), Compendiu de anatomie, Osteoporoza, etc. A fost distins cu premiile Academiei Române „Gheorghe Marinescu” (1975), „Victor Babeș” (1987)

1929 – S-a născut Avigdor Arikha

Avigdor Dlugacz; 28 aprilie 1929, Rădăuți – 29 aprilie 2010, Paris

Pictor, desenator, gravor, ilustrator de cărți și istoric de artă israelian-francez, originar din România. A copilărit la Cernăuți, tatăl său, un om cult, meloman și iubitor de artă, i-a descoperit talentul pentru arte plastice, încă dinainte de șase ani, vizitând împreună muzee și galerii de artă din București. La 9 ani, desena portretele celor din jur. În octombrie 1941 (12 ani), a fost deportat împreună cu familia în Transnistria, apoi în Siberia. Prin mijlocirea organizației de asistență Aliyat Hanoar, în 1944 a ajuns în Palestina. Desenele sale din lagăr au ajuns în posesia Aliyat Hanoar, fiind publicate câțiva ani mai târziu – pictorul a ajuns să le revadă în original abia în 1960. A lucrat cinci ani în kibutzul Maalé Hahamishá, a ajuns la Școala de Arte Betzalel (1946–1948). A plecat la Paris unde, cu o bursă din partea Aliat Hanoar a urmat Școala de Arte Frumoase, Filozofia la Sorbona, s-a perfecționat, între altele, în tehnica frescelor. Întors în Israel în 1951, a fost angajat la editura lui Moshe Spitzer, pentru ilustrarea capodoperelor literaturii universale. S-a distins ca unul din cei mai proeminenți tineri artiști plastici israelieni, în acea vreme stilul său fiind calificat drept expresionist abstract. A pictat tablouri de mari dimensiuni, în nuanțe ale culorii negre. Apoi a făcut desene după natură, portrete, nuduri și naturi moarte de mici dimensiuni care i-au adus notorietatea pe plan internațional.   Biografie ilustrată

1932 – A intrat în vigoare Legea relativă la stabilirea cadrelor și efectivelor armatei

Noua structură cuprindea ca organ de conducere în armată Inspectoratul General al Artileriei (subordonat Secretariatului General al ministerului), care avea în subordine: Direcția Artileriei cu Serviciul harnașamentului armatei, Direcția Armamentului și Comitetul consultativ al Artileriei și Armamentului. Cu unele modificări a rămas în vigoare până la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial

1938 – S-a născut Aurora Ienei

28 aprilie 1938, Abrud, Alba – 5 ianuarie 1997, București

Pianistă, profesoară. A studiat pianul la Cluj-Napoca, la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” și la București, la Universitatea Națională de Muzică „Ciprian Porumbescu”. A absolvit Universitatea Națională de Muzică, prima din clasa ei, cu Florica Musicescu (fiind ultimul ei elev). A fost o pianistă dedicată interpretării enesciene, profesoară de pian, a fost singura interpretă al întregii opere a lui Enescu, interpretând și câteva prime audiții ale compozițiilor maestrului

George Enescu – Nocturnă în re bemol major pentru pian ”Omagiu Prințesei Maria Cantacuzino”

1940 – S-a născut Elena Cosma

28 aprilie 1940, Leningrad, URSS – 19 octombrie 2001, București

Pianistă, profesor universitar la Universitatea de Muzică din București. A urmat cursurile Conservatorului de muzică „N.A. Rimski-Korsakov” din Leningrad și ale Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din București. A fost profesor la Universitatea de Muzică din București, Facultatea de Interpretare Muzicală, Catedra de Instrumente de Coarde, clasele de violoncel ale profesorilor Serafim Antropov-Manu, Aurel Niculescu, Dolores Popa, Marin Cazacu, Vasile Țugui, Tiberiu Ungureanu (disciplina corepetiție). A susținut numeroase recitaluri alături de studenți și profesori ai Universității, pe scene din București, din țară și din străinătate (Italia, Germania, fosta URSS, fosta Iugoslavie). A participat alături de studenții săi la numeroase concursuri internaționale, aducând în țară premii importante. A realizat nenumărate înregistrări pentru postul național de radio, a apărut în direct la emisiuni de radio și de televiziune, a participat ca pianist acompaniator la numeroase masterclass-uri de violoncel și de muzică de cameră, în special după 1989. A realizat înregistrarea Sonatelor pentru pian și violoncel de George Enescu, la casa de discuri Electrecord, împreună cu violoncelista Alexandra Guțu, aceasta fiind prima imprimare pe disc a respectivelor lucrări

1943 – S-a născut Augustin Costinescu

28 aprilie 1943, Lipova, Arad

Pictor și desenator, membru titular al Uniunii Artiștilor Plastici. Este absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” București, secția pictură, promoția 1969. A debutat expozițional la Salonul Tineretului (Sala Dalles, 1969), participând în continuare la majoritatea saloanelor anuale, bienale, republicane și municipale, cu lucrări de pictură și grafică, precum și la numeroase expoziții de grup. A fost distins cu Premiul pentru pictură la Expoziția Tineretului (1975). Biografie ilustrată

1947 – S-a născut Traian Buzoianu

28 aprilie 1947, Meteleu, Buzău – 22 martie 2014, Timișoara

Actor de teatru. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, după care a ajuns la Teatrul Național din Timișoara, unde a jucat timp de aproape patru decenii, fiind una dintre cele mai iubite figuri ale Teatrului Național din Timișoara. Rolurile lui au acoperit toata istoria teatrului, de la Euripide la Brecht, de la Moliere, Shakespeare sau Carlo Gozzi la Neil LaBute, Thomas Berhanrdt sau Hanoch Levin, de la Caragiale la Ion Băieșu, Mazilu sau Tudor Popescu, trecand prin Gogol, Cehov, Goldoni, Sorge

1948 – Lucrețiu Pătrășcanu a fost arestat

Acuzat de „naționalism burghez, șovinism, colaborare cu Siguranța Statului în perioada interbelică și complot”, a fost sechestrat într-o casă conspirativă pentru a fi anchetat. În același proces au mai fost arestați și judecați Elena Pătrășcanu (soția lui), Harry Brauner, Lena Constante, Petre Pandrea (cumnatul lui), Herant Torosian, Alexandru Ștefănescu, Emil Calmanovici, Remus Koffler, Ioan Mocsony-Stârcea, Anton Golopenția, Belu Zilber, Victoria Sârbu (soția lui Ștefan Foriș) și alte 33 de persoane. În prima fază a anchetei a fost cercetat de o comisie din care făceau parte Teohari Georgescu, Iosif Rangheț, Al. Drăghici. În perioada următoare s-a trecut la pregătirea unui proces-spectacol în care, alături de Pătrășcanu, să fie implicați și alți membri ai Biroului Politic și ai Secretariatului, cu stagii importante în ilegalitate. Procesul ar fi urmat să se desfășoare în momentul în care Moscova ar fi cerut acest lucru. Victimele procesului trebuiau să fie neapărat de la vârful partidului pentru a arăta Kremlinului că Bucureștiul îi este credincios, că supravegherea e maximă și că nimeni nu rămâne nesancționat pentru abateri de la linia partidului

1948 – S-a născut Iolanda Malamen

28 aprilie 1948, Ploiești

Poetă, prozatoare, traducătoare, publicistă, cronicar de artă și pictoriță. A studiat 3 ani (1967–1970) medicina veterinară la Iași. A debutat cu poezii la revista Cronica în 1967, iar editorial în 1971, cu volumul de versuri Starea de grație. A avut mai multe expoziții personale de pictură. A publicat numeroase volume de poezie: Stare de grație, Pământ sub zăpadă, Floarea care merge, Îngerul coborât în stradă, A doua Islandă, Felipe și Margherita, Alice în țara crimei, Antoniu și Kawabata, etc.; a editat albume de artă: Ion Pantilie, Gheorghe Pantelie, Radu Constantinescu, Ervant Nicogosian, etc. A fost distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din București (2000), Premiul Asociației Scriitorilor din București (2004), Premiul APLER pentru jurnalism cultural (2006)

1953 – S-a născut Ion Mînăscurtă

28 aprilie 1953, Popeștii de Sus–Drochia, Moldova

Prozator, publicist, traducător, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova din 1981. A urmat Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Filologie, Secția Ziaristică (1970–1975). A fost redactor la ziarul Tinerimea Moldovei, la revista Femeia Moldovei, unde a publicat interviuri cu personalități ale culturii din Moldova, eseuri despre clasicii literaturii române. A debutat literar în almanahul Dintre sute de catarge (1977) și editorial în anul 1979 cu volumul Noi și gândurile noastre, culegere de tablete și interviuri-portrete ale unor personalități ale culturii și literaturii (Maria Cebotari, Alexandru Robot, Vasile Coroban ș.a.). A fost redactor-șef la Colegiul de traduceri al Uniunii Scriitorilor, director al Editurii Uniunii Scriitorilor din Moldova. Actualmente este președinte al Asociației Culturale Editoriale Princeps. A publicat volumele: Bărbații Universului, Lecția de suflet, Artefact, Mâine când ne vom întâlni pe pământ, Tăierea capului, etc. Unele dintre prozele sale științifico-fantastice au fost traduse și publicate în alte limbi

1960 – S-a născut Cristian Grețcu

28 aprilie 1960, Piatra Neamț

Umorist, membru al grupului Divertis. Atracția pentru scenă a simțit-o încă de la liceu, a urmat Facultatea de Mecanică la Iași, unde a devenit membru al grupului Divertis, până la destrămarea lui, actual în grupul Distractis. Începând cu anii 2000, a fost unul dintre cei mai recunoscuți membrii ai grupului Divertis, după ce l-a personificat în scheciurile TV pe Ion Iliescu, logevivul președinte al României în tranziție. Din 2015, este absolvent al Școlii de somelieri Sergiu Nedelea și degustător inițiat A.D.A.R.

Good Bye Iliescu Spectacol Distractis, 2013

1965 – A încetat din viață Florica Cordescu-Jebeleanu (10 mai 1913, Constanța – 28 aprilie 1965, Sinaia)

Pictoriță și graficiană, soția lui Eugen Jebeleanu

1972 – A încetat din viață Gabriel Barta (22 octombrie 1923, Cluj – 28 aprilie 1972, Petroșani, Hunedoara)

Regizor de film documentar

1987 – A încetat din viață Iulia Oniță (1 august 1923, Dorohoi, Botoșani – 28 aprilie, 1987 București)

Sculptoriță, profesor universitar, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România

1996 – A încetat din viață Alexandru Jebeleanu (7 octombrie 1923, Șipet, Timiș – 28 aprilie 1996, București)

Poet, redactor-șef al revistei Scrisul bănățean, secretar al Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România

2009 – A încetat din viață Valeria Peter Predescu (n. 24 octombrie 1947, Telciu, Bistrița-Năsăud – d. 28 aprilie 2009, Bistrița)

Cunoscută și apreciată interpretă de folclor transilvănean, membră a Academiei Artelor Tradiționale de la Sibiu, a publicat importante culegeri de folclor

2010 – A încetat din viață Cornelia Bodea (n. 8 aprilie 1916, Dud-Târnova, Arad – d. 28 aprilie 2010, București)

Istoric, profesor universitar, membru titular al Academiei Române

2012 – A încetat din viață Margareta Giurgea (19 august 1915, București – 28 aprilie 2011, București)

Fiziciană cu cercetări fundamentale în fizica descărcărilor, spectroscopie, fizica cristalelor, profesoară universitară cu o intensă activitate didactică, cercetătoare, membră titulară a Academiei Române

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #Cronicamoldogermană #GeorgHaner #PaulIorgoviciBrâncoveanu #BirouldeStatisticăalȚăriiRomânești #SavaAthanasiu #ViktorRoth #TheodorCapidan #TheodorAngheluță #InstitutuldeBacteriologieBucurești #SocietateaScriitorilorRomâni #GheorgheNiculescu #AvigdorArikha #AuroraIenei #ElenaCosma #AugustinCostinescu #TraianBuzoianu #IolandaMalamen

#IonMînăscurtă #CristianGrețcu

0 comentarii la „28 Aprilie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: