Foto: Steaua București a cucerit în 1986 Cupa Campionilor Europeni


1211 – A început colonizarea Cavalerilor teutoni în Țara Bârsei, de către regalitatea maghiară

Ordinul Cavalerilor Teutoni a fost un ordin religios german catolic format la sfârșitul secolului al XII-lea la Acra, în Palestina. În Evul Mediu, ordinul era unul religios-militar cruciat. Cavalerii teutoni purtau veșminte albe prevăzute cu o cruce neagră. După ce forțele creștine implicate în cruciade au fost învinse, ordinul a fost nevoit să se retragă și s-a mutat, în 1211, în Țara Bârsei, Transilvania, pentru a ajuta regatul Ungariei la apărarea graniței estice de incursiunile cumane și să întărească poziția bisericii catolice într-o zonă în care majoritatea populației era ortodoxă. Pentru colonizarea cavalerilor teutoni, regele Andrei al II-lea al Ungariei a emis la 7 mai 1211 o diplomă de donație. Ordinul Cavalerilor Teutoni a construit, în cei 14 ani de ședere în Țara Bârsei (1211–1225), numeroase cetăți de lemn fortificate, cu sprijinul localnicilor, între care Feldioara, Cetatea Neagră, Cetatea Crucii. A colonizat un număr însemnat de țărani și meșteșugari preponderent germani, care le asigurau hrana și produsele meșteșugărești necesare. Aceștia au fost denumiți în timp „sași” și s-au așezat alături de populația autohtonă, formată din români, slavi și pecenegi. Primele localități înființate sau puternic dezvoltate de nou veniți au fost Feldioara, Brașov, Codlea, Râșnov și Prejmer

1751 – Inocențiu Micu-Klein, aflat la Roma, a renunțat la scaunul episcopal de Făgăraș și Alba Iulia

Din cauza memoriilor sale, prin care, folosind ca argument faptul că românii sunt cei mai vechi locuitori ai ţării, populaţia cea mai numeroasă din Ardeal, lucrează pământul şi ocnele (muncile cele mai grele), dau cele mai mari contribuţii şi, în virtutea voinţei imperiale exprimată prin cele două diplome leopoldine, considera necesar să se facă dreptate şi poporului român, indiferent de confesiune, episcopul greco-catolic Inocențiu Micu-Klein a fost silit să renunțe la funcția sa și să se exileze la Roma; a renunțat la scaunul episcopal de Făgăraș și Alba Iulia și a devenit episcop emerit, pentru a facilita alegerea unui nou episcop

1775 – Convenția dintre Imperiul Otoman și Austria de cedare a Bucovinei Imperiului Habsburgic

Istoria Bucovinei din perioada 1359–1774 este parte integrantă din istoria principatului moldav, de la întemeierea ţării şi până la anexarea provinciei de către Imperiul Habsburgic. Reprezentanții Imperiului Habsburgic au folosit pseudoargumentul istoric conform căruia Moldova de Nord a aparținut în trecut Pocuției (fostă provincie poloneză, devenită acum austriacă) și care ar fi trebuit, în virtutea acestui așa-zis drept istoric, să revină Habsburgilor. Un alt argument a fost „efortul financiar” în scopul obținerii bunăvoinței înalților dregători ai Porții (10.312 piaștri marelui dragoman Constantin Moruzi și 3.100 de piaștri lui Tahir Aga, însărcinat cu trasarea viitoarelor granițe ale nou anexatei provincii), dar și a feldmareșalul rus Piotr Alexandrovici Rumianţev, comandantul trupelor țariste din Moldova, care, în schimbul a 5.000 de ducați aur și a unei tabachere de aur încrustată cu briliante, a permis intrarea trupelor austriece în Bucovina, înainte chiar de semnarea convenției. Singurul care s-a opus acestei oneroase tranzacții turco-austriece cu complicitatea rușilor, a fost domnul Moldovei, Grigore al III-lea Ghica. În decembrie 1774, a protestat la Poartă împotriva smulgerii Bucovinei din trupul Moldovei, amintind că respectivul teritoriu nu a făcut niciodată parte din Pocuția, considerând ocuparea un act de forță din partea Austriei. Această poziție fermă a lui Grigore al III-lea Ghica a fost de altfel și factorul determinant al morții sale. Delimitarea graniţelor s-a perfectat prin Convenţia din 12 mai 1776. Austria a preluat, prin Convenţia din 26 aprilie/7 mai 1775, 10.400 de km pătraţi, 4 oraşe, în jur de 300 de sate şi cătune, 70.000 de locuitori. Fără de lege nepomenita uneltire mișelească, afacere dintre o muiere desfrânată și între pașii din Bizanț, vânzarea Bucovinei va fi o veșnică pată pentru împărăția vecină, de-a pururea o durere pentru noi” (Mihai Eminescu)

1877 – Epistola respectuoasă către femeile noastre de George Barițiu

În ţinuturile transilvane, cele dintâi comitete pentru sprijinirea războiului de independenţă s-au constituit în prima jumătate a lunii mai 1877, la Sibiu, sub egida Societăţii Femeilor Române (5/17 mai) şi Braşov (10/22 mai). În 7/19 mai, într-o „Epistolă respectuoasă către femeile române” (publicată în Gazeta Transilvaniei), George Bariţiu elogia iniţiativa româncelor din Sibiu și îndeamna pe româncele din Ardeal să formeze noi comitete de strângere a donațiilor pentru ajutorarea armatei române și a răniților de pe front

1886 – S-a născut Rudolf Schweitzer-Cumpăna

7 mai 1886, Pitești – 17 februarie 1975, București

Pictor și grafician român de origine germană, profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, membru al Uniunii Artiștilor Plastici. În 1904, la Berlin, a urmat șase luni cursurile profesorului Adolf Schlabitz. Acceptat la Academia Regală de Arte Frumoase din Berlin, a studiat pictura cu Erich Hancke, Arthur Kampf și Anton Alexander von Werner. În 1911 a fost prezent pentru prima oară la Salonul Oficial cu trei lucrări. A expus în continuare la Saloanele Oficiale de pictură și sculptură și, sporadic, la Saloanele de desen și gravură (1912, 1913, 1924, 1925, 1927, 1928, 1929, 1930, 1931, 1933, 1941, 1942, 1943). Prima expoziție personală a fost în București, în Pasajul Crețulescu, în 1913, iar între 1920–1923 a avut anual câte o expoziție personală la Ateneul Român. A participat cu lucrările Țăran și La țară la expoziția de Artă Română veche și modernă, organizată la Musée du Jeu de Paume la Paris (1925). A pictat portrete, peisaje și mai ales scene din viața țărănească, în tehnici diferite (ulei, acuarelă și desen, de predilecție în cărbune) într-o viziune realistă. În ultima parte din viață, a fost preocupat de rolul luminii în pictură și a manifestat o tendință accentuată pentru precizarea formei: Autoportret, Portret de bărbat, Capre în soare.   Biografie ilustrată

1897 – A încetat din viaţă Ion Ghica (12 august 1816, București – 7 mai 1897, Ghergani)

Economist, matematician, scriitor, pedagog, diplomat și om politic, prim-ministru de cinci ori, membru titular și președinte al Societății Academice Române, apoi al Academiei Române

1905 – S-a născut Elly Roman

7 mai 1905, București – 19 ianuarie 1996, București

Compozitor. Bucurându-se de o carieră artistică foarte îndelungată (peste 60 de ani), acumulând o experienţă timpurie la teatre de prestigiu din Bucureşti, „Maria Ventura”, Alhambra, Gioconda, Baraşeum, „Constantin Tănase”, îmbinând dirijatul cu creaţia de muzică uşoară, Elly Roman s-a impus după 1957 pe scena Teatrului de Stat de Operetă, cu o serie de lucrări de amploare, care l-au înscris printre cei mai de seamă compozitori de operetă din ţară. A compus operetele Colomba, Spune, inimioară, spune!, Violete de Parma – indiscutabil, partitura de referinţă a compozitorului. Măiestria de melodist şi-o relevase încă din anii 1935–1940, când a lansat câteva şlagăre de muzică uşoară, Nu mai plânge, baby!, Două viori, transpuse pe discuri internaţionale. Au urmat delicatele cântece cu tentă folclorică Panseluţe, albăstrele, Tropa-tropa, numeroase pagini în formă de lied romantic. Numele său se înscrie în generaţia de pionierat a muzicii uşoare româneşti din prima jumătate a secolului XX

Plouă • Muzică Elly Roman, Text Al. Bebe & Elly Roman, Orchestra „Elly Roman” Voce Maria Moreanu

1920 – A încetat din viaţă Constantin Dobrogeanu-Gherea (Solomon Katz, 21 mai 1855, Slavianka, Ekaterinoslav, Ucraina – 7 mai 1920, București)

Critic literar, scriitor și om politic, unul dintre membrii marcanți ai Partidului Social Democrat Român, membru post-mortem al Academiei Române

1924 – S-a născut Matty Aslan

Matei Aslan; 7 mai 1924, Ismail, astăzi în Ucraina – 21 septembrie 1995

Caricaturist, regizor și scenarist de filme de animație. A absolvit în anul 1948 Academia de Arte Frumoase din București. Din anul 1946 a publicat desene și caricaturi în presă, făcând în același timp și ilustrație de carte. În 1949, alături de Ion Popescu-Gopo și tatăl său, Matty Aslan a scos scurt-metrajul de animație Punguța cu doi bani. A participat, din 1963 la saloane ale umoriștilor și anuale de grafică, în 1965, a expus la Bruxelles, în cadrul Salonului Internațional al Umoriștilor. A fost angajat, împreună cu alți desenatori și graficieni, de către Studioul Animafilm din București, unde a creat filme de animație ca: O poveste cu ursuleți, Formica, D-ale organigramei no.3. Seria Formica, formată din scurtmetrajele Formica, Din nou Formica, Formica tot Formica, era compusă din foarte concentrate fotograme ironice, destinate adulților. Înainte de Revoluția din decembrie 1989, era autorul unei rubrici permanente în ziarul România liberă, rubrică intitulată Una pe zi de Matty, pe care a realizat-o zi de zi timp de 17 ani. Caricaturile sale nu vizau viața politică, ci mai ales cotidianul, tinzând spre desen umoristic. Finalitatea socială imediată a umorului său l-a făcut extrem de popular pentru aplombul și concizia adresei satirice directe

Expresul de Buftea Scenariul Matty Aslan

1925 – A fost promulgată Legea pentru reorganizarea Camerelor de Comerț și Industrie

Adoptată de Adunarea Deputaților la 16 martie, de Senat la 28 martie și promulgată de către Rege prin Decretul nr. 1450/7 mai 1925. Aplicarea prevederilor ei s-a făcut după adoptarea Regulamentului de aplicare a legii, care stabilea la 30 numărul Camerelor de Comerț și Industrie din România, desemnând circumscripția pentru fiecare în parte

1925 – S-a născut Gheorghe Tohăneanu

7 mai 1925, Galați – 27 august 2008, Timișoara

Filolog (specialist în stilistica lingvistică), eseist, traducător, scriitor și profesor universitar. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. A predat la licee din Galați și Ploiești, la Universitatea din București, iar din 1956, chemat de Tudor Vianu, la Universitatea din Timișoara, unde a rămas până la pensionare, în 1995. După pensionare a mai activat la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad și la Universitatea Tibiscus din Timișoara. A publicat numeroase articole în revistele Scrisul Bănățean, Limba Română, Orizont, Viața Românească, Cariatide, Limbă și literatură, Cahiers roumains d’études littéraires, Analele Universității din Timișoara. Volume publicate: Studii de stilistică eminesciană, O seamă de cuvinte românești, Cuvinte românești, Dicționar de imagini pierdute, Lampa de lîngă tâmplă

1931 – S-a născut Ștefan Iureș

Ștefan Iuster; 7 mai 1931, Iași – 8 iulie 2013, Iași

Poet, prozator, traducător și eseist, reprezentant al realismului socialist. A frecventat cursurile Școlii de Literatură „Mihai Eminescu”, după care a urmat Facultatea de Filologie (secția limba și literatura română) a Universității din București și a luat licența în 1958. A continuat studiile la Facultatea de Limbi Germanice (secția Limba și literatura engleză) a aceleiași universități și a luat licența în 1974. A fost redactor la Amfiteatru, apoi la Viața studențească, Contemporanul–Ideea europeană și la Casa Editorială Sapiens. A fost redactor și director al Editurii Hasefer din București. A debutat în Scânteia tineretului cu poezia Examene (1949) iar debutul editorial l-a avut cu volumul Cuvînt despre tinerețe (1953). Alte volume publicate: Fructe în mai, A voastră e lumea, Ocheșel și Bălăioara, Mâhnitul meu centaur, Desaga jucătorului de scrabble

1933 – S-a născut Silvia Popovici

7 mai 1933, Fundata, Brașov – 16 septembrie 1993, București

Actriță de teatru și film. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică București în 1956, la clasa profesorului Vlad Mugur. A jucat la Teatrul Național din Craiova, Teatrul National „Lucian Blaga” din Cluj, iar între 1967–1993 a jucat pe scena Teatrului Național din Capitală, în spectacole ca Hamlet, Regele Lear de Shakespeare, Avram Iancu de Lucian Blaga, Mașina de scris de Cocteau, etc. A debutat în 1954 ca actriță în filmul La mere, realizat de studenți. În 1961, a devenit celebră datorită rolului titular din pelicula de succes Darclee în regia lui Mihai Iacob, unde conturează o excepțională imagine a celebrei soprane de origine română Haricleea Darclee, ajutată fiind în ariile interpretate în film de vocea Artei Florescu. Au urmat roluri în Omul de lângă tine, O dragoste lungă de-o seară, ambele în regia lui Horea Popescu, precum și în Pădurea Spânzuraților, în regia lui Liviu Ciulei. A jucat, de asemene, în: Gioconda fără surâs, Serata, Trecătoarele iubiri, Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu, iar rolul Oana din serialul TV Mușatinii i-a adus o mare popularitate. A fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967)

Trecătoarele iubiri

1936 – S-a născut Ion Lăceanu

7 mai 1936, Teleorman

Interpret de muzică populară, poreclit „omul orchestră” deoarece cântă la nouă instrumente, cele mai cunoscute fiind cimpoiul, cavalul, ocarina, solzul de pește sau frunza. A susținut numeroase concerte în țară și în 58 de țări. Era unul dintre lăutarii favoriți ai cuplului prezidențial Ceaușescu, care l-au solicitat să cânte pentru șapte președinti de stat… Este renumit pentru faptul că le-a cântat marelui pianist Arthur Rubinstein și pictorului Salvador Dali, dar și pentru faptul că iarna poartă numai o mănușă, în mâna în care ține servieta, pe cealaltă lăsând-o liberă pentru potențialii amatori de autografe

Ion Lăceanu – Pentru tine, Mărioară

1937 – A încetat din viaţă George Topîrceanu (20 martie 1886, București – 7 mai 1937, Iași)

Poet, prozator, memorialist și publicist, membru corespondent al Academiei Române

1938 – A încetat din viaţă Octavian Goga (1 aprilie 1881, Rășinari – 7 mai 1938, Ciucea)

Poet, dramaturg, om politic, prim-ministru al României, membru al Academiei Române

1941 – România a rupt relaţiile diplomatice cu Iugoslavia

Cele două state au fost membre fondatoare, împreuna cu Cehoslovacia, ale alianței politico-militare Mica Antantă. În ianuarie 1937 Iugoslavia a semnat un pact de veșnică prietenie cu Bulgaria, în afara și fără consultarea țărilor Antantei Balcanice; în 1940 Iugoslavia a recunoscut Uniunea Sovietică, cu care a restabilit relațiile diplomatice, tocmai când aceasta revendica Basarabia; în 6 mai 1941, Guvernul român a recunoscut oficial statul croat, proclamat independent pe 10 aprilie 1941, ceea ce a determinat ruperea relațiilor de secole cu Iugoslavia

1942 – S-a născut Ioana Stepanov

7 mai 1942, Bucureşti

Ceramistă, membră al Uniunii Artiştilor Plastici din 1970. Este absolventă a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Bucureşti, secţia Ceramică – promoţia 1968. A debutat în 1968, la Festivalul studenţesc de primăvară, după care au urmat numeroase participări la expoziții de grup, naționale și internaționale (Faenza, Budapesta, Belgrad, Bochum, Kadyny și Sopot – Polonia, etc.) și personale.   Galerie foto

1947 – S-a născut George Stanca

7 mai 1947, Buftea, Ilfov – 4 februarie 2019, București

Poet și publicist. În 1973 a absolvit al Institutului de Construcții București, obținând diploma de inginer. În timpul studenției a fost solistul vocal al formației rock Odeon. A fost inginer de execuţie pe şantier la Chiajna, la fabrici de prefabricate, în investiţii, sistematizare teritoriu şi proiectare. Cariera literară și artistică a evoluat în paralel cu cea de inginer. A debutat cu poezii în Luceafărul (1978), În 1981 i-a apărut volumul de versuri Tandreţe maximă (1981), urmat de Poeme pricinoase şi Excursie cu liftul. A fost redactor la revista Flacăra, a colaborat la România literară, Scînteia tineretului, Contemporanul, etc. A condus revista VIP şi a publicat reportaje în cotidianul Adevărul. Alte scrieri: Piese neterminate pentru o vioară dezacordată, Eu vă sfidez pe toţi – Eseuri consumculturale, Epistolar

1955 – S-a născut Florența Crăciunescu

7 mai 1955, Craiova – 8 iunie 2008, București

Atletă cu carieră internațională. A început atletismul la aruncarea discului, la CSM Craiova, sub îndrumarea antrenorului Ionel Ghiță. Cele mai valoroase rezultate le-a obținut în perioada 1973–1987, fiind componentă a Clubului Sportiv al Armatei Steaua București, antrenată de Dan Serafim. A fost dublă campioană mondială universitară, în 1981 la București și în 1983, la Edmonton (Canada). În 1984, la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, a cucerit medalia de bronz la aruncarea discului. A fost distinsă cu titlul de Maestru Emerit al Sportului

1957 – S-a născut Casian Balabașciuc

7 mai 1957, Moldovița, Suceava

Inginer silvic, poet și prozator din regiunea Bucovina. A absolvit Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov (1983), a lucrat ca profesor de specialitate la Liceul Industrial Moldovița, apoi inginer cercetător la Stațiunea pentru Cultura Molidului din Câmpulung Moldovenesc, inginer la Ocolul Silvic Breaza și la Ocolul Silvic Moldovița. S-a implicat în promovarea silviculturii și a ecologiei. Începând din 1991 a organizat un cerc de inițiere pentru elevi în problemele pădurii. A colaborat la emisiuni pe teme de silvicultură și ecologie, de promovare a imaginii Bucovinei sau de prezentare a etniei huțule din Bucovina la radio și TV. Prin acțiunile sale, încearcă să reînvie tradițiile huțulilor: portul, cântecele, obiceiurile populare. Este inițiator de manifestări culturale cu etnicii huțuli din Bucovina. A cutreierat Obcinele Bucovinei, a fotografiat casele vechi și a adunat toate documentele pe care le-a găsit despre huțuli. A debutat ca publicist în anul 1984 în revista Pagini bucovinene și ca scriitor în revista Luceafărul din 1986. În prezent, lucrează ca redactor la România pitorească și Bucovina forestieră; colaborează cu articole la revistele Pădurea noastră, Vânătorul și pescarul român, Magazin, Crai nou, Artemis, Diana, sau Formula AS. A scris cinci cărți de povestiri cu tematică silvică

1961 – S-a născut Mihaela Stănculescu-Vosganian

7 mai 1961 la Ploieşti

Compozitoare, profesoară universitară, membră a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România – secţia simfonică din 1990. Este absolventă a secţiei de Compoziţie a Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, promoţia 1985, clasa profesoarei Myriam Marbe și Doctor în Muzicologie din anul 2000. A fost profesoară de muzică la o școală din Giurgiu, profesoară de pian la Școala de Muzică din Ploieşti şi Liceul de muzică „Dinu Lipatti” din Bucureşti, asistent universitar, apoi lector, la catedra de Contrapunct şi Fugă a Facultăţii de Compoziţie – Muzicologie – Pedagogie Muzicală a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti. A colaborat în calitate de pianist cu Filarmonica din Ploieşti, a participat la concerte sau festivaluri de muzică contemporană, sau pianistă în grupul INTER-ART. A compus lucrări pentru instrument solo: Evolutiv pentru contrabas, Intro, Fugato and Synthesis pentru orgă, Un altra ciaccona pentru vioară; muzică de cameră: Zamolxe, Interferenţe indice, Interferenţe armeneşti; muzică simfonică: Simfonia I, Ipostaze, Parallel times; lucrări corale: De-a v-aţi ascunselea; muzică de balet, film, operă, etc.

Mihaela Stănculescu-Vosganian – Interferenţe armene pentru mezzosoprană, clarinet şi cvartet de coarde • Ansamblul Pro Contemporania

1964 – A încetat din viaţă Septimiu Bucur (28 martie 1915, Gâmbuț–Bichiș, Mureș – 7 mai 1964, Târgu Mureș)

Critic literar, gazetar și eseist

1966 – S-a născut Carmen Ungureanu

7 mai 1966, Botoșani

Actriță de teatru și film. A absolvit, în 1988, Școala Populară de Artă din orașul natal și peste 6 ani a devenit licențiată a Academiei de Teatru și Film din București, la clasa profesorului Dem Rădulescu. Din 1995 joacă pe scena Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București. A fost căsătorită cu Dan Puric. În cariera sa artistică s-a remarcat în roluri pe marele ecran: Liceenii, O vară de neuitat, În fiecare zi Dumnezeu ne sărută pe gură, Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii, Graniţe; la televiziune: Titanic vals, Crimă și pedeapsă; dar mai ales de teatru: Năpasta și O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, Hamlet de W. Shakespeare, Pescăruşul și Trei surori de A.P. Cehov, Orfeu în infern de T. Williams, Satana cel bun şi drept de Tudor Popescu, Pantomima, Toujours l’amour și Costumele în regia Dan Puric, etc.

Liceenii (1987)

1966 – A încetat din viaţă Mihai Popovici (21 octombrie 1879, Brașov – 7 mai 1966, București)

Filosof, doctor în drept, ziarist, politician, lider al Partidului Naţional Român şi succesiv fruntaş ţărănist, ministru în toate guvernele naţional-ţărăniste interbelice

1968 – A încetat din viaţă George Ciprian (5 iunie 1883, Buzău – 7 aprilie 1968, București)

Dramaturg, prozator, actor și om de teatru, considerat un precursor al teatrului absurd

1986 – Echipa de fotbal Steaua București a cucerit Cupa Campionilor Europeni

Pentru prima dată în istoria fotbalului românesc, învingând în finală, după executarea loviturilor de la 11 m, cu 2–0, echipa spaniolă FC Barcelona. Portarul Helmut Duckadam, a reușit o performanță unică în lume – a apărat 4 lovituri de la 11 metri. Meciul s–a disputat la Sevilla, pe stadionul ”Ramon Sanchez Pizjuan”. Steaua a fost prima şi singura echipă din istoria fotbalului românesc care a cucerit acest trofeu

Steaua Bucureşti – Campioana Europei, Sevilla 1986

1990 – A fost înființat Serviciul de Protecție și Pază

Prin Decretul nr. 204/7 mai 1990, Consiliul Provizoriu de Unitate Națională a înființat Unitatea Specială de Pază și Protocol (USPP), în subordinea Ministerului Apărării Naționale, în componența Brigăzii de Gardă, cu misiunea de a asigura protecția și paza demnitarilor români, precum și a celor străini care vizitau România

1995 – A încetat din viaţă Petru Rezuş (22 iunie 1913, Rădăuți – 7 mai 1995, București)

Preot profesor, teolog, scriitor şi istoric literar

1999 – Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea a efectuat o vizită ecumenică în România

În perioada 7–9 mai 1999, Papa Ioan Paul al II-lea a efectuat o vizită în România – ţară majoritar ortodoxă. Era prima călătorie apostolică a unui Papă al Romei într-o țară majoritar ortodoxă. În 7 mai 1999, Suveranul Pontif săruta pământul României, țară pe care a numit-o Grădina Maicii Domnului. În a doua zi a vizitei, Papa s-a recules la mormintele a doi martiri pentru credință, cardinalul Iuliu Hossu și episcopul Vasile Aftenie și la Monumentul Eroilor Revoluției din 1989. În data de 9 mai a oficiat o celebrare euharistică în Parcul Izvor din București, la care au participat sute de mii de persoane. Papa a rostit predica în limba română și a oferit binecuvântări în română, maghiară, germană și poloneză

Vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România

2007 – A încetat din viaţă Octavian Paler (2 iulie 1926, Lisa, Brașov – 7 mai 2007, București)

Prozator, eseist, reputat jurnalist și editorialist, comentator al fenomenelor politice și culturale românești

2012 – S-a instalat Guvernul Victor Ponta (1)

Cabinetul USL condus de Victor Ponta a fost validat de Parlamentul României şi învestit oficial de preşedintele Traian Băsescu. A guvernat în perioada 7 mai 2012–21 decembrie 2012. Cea mai notabilă realizare a coaliției la putere a fost suspendarea preşedintelui Traian Băsescu

2017 – A încetat din viaţă Dan Mănucă (20 mai 1938, Dolheștii Mari, Baia/Suceava – 7 mai 2017, Iași)

Critic, istoric literar, traducător şi profesor, eminescolog și autor al unor lucrări de referință pe teme literare

2018 – A încetat din viaţă Marin Ioniţă (10 iulie 1929, Ulieşti, Dâmboviţa – 7 mai 2018, București)

Scriitor, jurnalist și profesor

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #ColonizareaCavalerilorteutoniînȚaraBârsei #CedareaBucovinei #RudolfSchweitzerCumpăna #EllyRoman #MattyAslan #GheorgheTohăneanu #ȘtefanIureș #SilviaPopovici #IonLăceanu #IoanaStepanov #GeorgeStanca #FlorențaCrăciunescu #CasianBalabașciuc #MihaelaStănculescuVosganian #CarmenUngureanu #SteauaBucureștiCupaCampionilorEuropeni #ServiciuldeProtecțieșiPază #PapaIoanPaulalIIleaînRomânia

0 comentarii la „7 Mai în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: