Foto: Ion Țuculescu – Autoportret cu frunză


Ziua Pictorilor

Marcată în ziua nașterii pictorului Ion Țuculescu, pictor reprezentativ pentru spiritul românesc

 

1737 – Episcopul greco-catolic Inocențiu Micu-Klein și-a stabilit reședința la Blaj

Cu scopul de a avea sediul într-o localitate situată în centrul eparhiei sale, în anul 1737, episcopul Inocențiu Micu-Klein a mutat reședința episcopală de la Făgăraș la Blaj, unde a pus, în anul 1741 piatra fundamentală a Catedralei Sf. Treime, a ridicat clădiri școlare și o mănăstire. În perioada episcopatului său (1728–1751) Inocențiu Micu-Klein s-a remarcat ca un promotor al luptelor politice naționale ale românilor ardeleni, desfășurînd o intensă activitate de emancipare a acestora, avînd drept argumente romanitatea, vechimea și continuitatea noastră pe aceste meleaguri, precum și numărul mare, dominant, de români. Prelat, dar în egală măsură și cărturar român, membru al Dietei (din anul 1729), a cultivat idei iluministe punînd astfel bazele viitorului centru de cultură de la Blaj, dar și a spațiului cultural blăjean, ce a cuprins treptat întreg arealul românesc.

1772 – Armistițiul ruso-otoman de la Giurgiu

Succesele Rusiei asupra trupelor otomane, atât pe mare, cât și pe uscat, au determinat Poarta să încheie, în 19/30 mai 1772, Convenția de Armistițiu de la Giurgiu, urmată de tratativele de pace de la Focșani și București, care s-au terminat fără niciun rezultat

1834 – Primii domni regulamentari ai Țării Românești și Moldovei

Alexandru Dimitrie Ghica și Mihail Sturdza au fost numiți domni ai Țării Românești și Moldovei, în urma adoptării Regulamentelor Organice.

     

 

 

 

 

 

Ceremonialul propriu-zis al învestiturii primilor domni regulamentari a avut loc la Constantinopol la 19 mai 1834, când cei doi domnitori, cu fesul pe cap și cu barba tunsă mărunt, au făcut temenele sultanului și i-au sărutat papucul. Ceremonia urcării pe tron lui Alexandru Dimitrie Ghica a avut loc la București, la 14/26 octombrie 1834, la ctitoria familiei, biserica Sf. Spiridon, urmată, seara, de o reprezentație de gală

1841 – S-a născut Victor Mihaly de Apșa

19 mai 1841, Ieud, Comitatul Maramureș – 21 ianuarie 1918, Oradea

Preot al Bisericii Române Unite cu Roma, episcop, mitropolit, membru de onoare (din 1894) al Academiei Române. A fost trimis la Roma pentru studii de Filosofie și Teologie, la Colegiul Sf. Atanasie, unde a fost hirotonit preot, în 1863. Reîntors în Transilvania, a fost profesor de istorie bisericească și drept canonic la Seminarul diecezan din Gherla, de unde noul Mitropolit Vancea l-a luat secretar în Curia mitropolitană de la Blaj; l-a însoțit pe mitropolit la Roma, cu ocazia Conciliului din Vatican (1870). A fost Episcop al Eparhiei de Lugoj (1875–1895), arhiepiscop Arhidiecezei de Alba Iulia și Făgăraș și mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma din 1895 până la moarte. Păstorirea sa a cuprins perioada mișcării memorandiste, a ieșirii din pasivitate a Partidului Național și a înființării episcopiei de Hajdúdorog (1912). A îndrumat școlile românești și s-a împotrivit încercărilor de maghiarizare a învățământului românesc din Transilvania

1874 – Convenția pentru joncțiunea feroviară între România și Austro-Ungaria

Convenția s-a semnat la București la 19/31 mai și, conform acesteia, în următorii patru ani urmau a fi realizate legături la Orșova și Predeal. În consecință, s-a și trecut la construcția liniei Timișoara–Orșova, sub conducerea inginerului francez Auguste de Serres. În 1875 a început realizarea primei secțiuni, între Timișoara și Caransebeș (98 km), completată apoi cu Caransebeș–Orșova (89 km) și Orșova–Vârciorova–frontieră (4 km). Ele vor fi date în folosință în ordine, la 23 octombrie 1876, 20 mai 1878, respectiv 1 mai 1879

1887 – S-a născut Ion Jalea

19 mai 1887, Casimcea, Tulcea – 7 noiembrie 1983, București

Sculptor, membru titular (din 1963) al Academiei Române. După ce a absolvit în 1908 Școala de Arte și Meserii, a urmat Academia de Arte Frumoase din București, avându-i profesori pe Frederik Storck și Dimitrie Paciurea. Și-a desăvârșit formația artistică la Paris, la Academia Julian, în atelierul lui Antoine Bourdelle. Autor a numeroase monumente, statui, busturi, reliefuri, compoziții alegorice, a luptat în Primul Război Mondial și și-a pierdut mâna stângă în luptă, fiind nevoit să sculpteze toată viața doar cu dreapta. A obținut Marele Premiu al Expozițiilor Internaționale de la Paris și de la Barcelona, Premiul național pentru sculptură (1941), Premiul de Stat și titlul de Artist al Poporului (1957). Din 1956 a fost președinte activ al Uniunii Artiștilor Plastici din România. A realizat compoziții alegorice: Căderea îngerilor, Căderea lui Lucifer; statui: Lupta lui Hercule cu Centaurul, Spiru Haret, George Enescu, Mircea cel Bătrân (Tulcea); busturi: Mihai Eminescu, Octavian Goga, Miguel de Cervantes, etc.   Biografie ilustrată

1893 – S-a născut Horia Bonciu

Beniamin Haimovici; 19 mai 1893, Iași – 27 aprilie 1950, București

Poet, prozator, jurnalist, traducător de avangardă al perioadei interbelice, asociat cu expresionismul, suprarealismul și postmodernismul. S-a remarcat mai întâi prin poezie, a debutat cu volumul Lada cu năluci, apoi a publicat două romane de factură expresionistă: Bagaj Strania dublă existență a unui om în patru labe, Pensiunea doamnei Pipersberg, care i-aui adus consacrarea artistică. A frecventat cercurile artistice din Viena și Berlin, în calitate de corespondent al ziarului Rampa, familiarizându-se cu anumite tendințe literare ale vremii (neo-romantism, simbolism, expresionism). Nu și-a finalizat studiile universitare. Alte scrieri: Eu și Orientul, Brom, Requiem, Concert la contrabas. Poemele republicane

1893 – S-a născut George D. Florescu

19 mai 1893, București – 25 octombrie 1976, București

Istoric și genealogist. După intrarea României în război, s-a înrolat în armată și a participat la campaniile din Moldova din 1917. După război a lucrat un timp într-o bancă, apoi s-a căsătorit cu Marga Cantacuzino, dobândind astfel stabilitate financiară. Devenind interesat de genealogie, a fost îndrumat în studiul ei de istoricii Ioan C. Filitti și Emanoil Hagi Mosco. A fost secretar și director adjunct al Muzeului Municipal București, cercetător la institutul de istorie „N. Iorga” (din 1950), membru fondator al Comisiei de heraldică, genealogie și sigilografie (1971), continuatoarea Societății Genealogice, al cărei vice-președinte fusese. Studiile sale genealogice s-au axat, în principal, pe boierimea din Țara Românească

1910 – S-a născut Ion Țuculescu

19 mai 1910, Craiova – 27 iulie 1962, București

Personalitate complexă, biolog și medic, s-a făcut cunoscut însă mai ales ca pictor. Prima expoziție la care a fost remarcată prezența „pictorului diletant Ion Țuculescu” – alături de a fratelui său Șerban – este cea organizată în 1925, în sala de recepții a Palatului Administrativ al județului Dolj. A urmat Facultatea de Științe Naturale a Universității din București, absolvind în 1936. În paralel a frecventat și Facultatea de Medicină, obținând doctoratul în 1939 cu calificativul Magna cum laude. Deși se dedicase studiului, Ion Țuculescu a continuat să picteze, având prima expoziție personală în 1938 în sala Ateneului Român din București. Până în anul 1960 a participat la mai multe expoziții colective, a expus la Salonul Oficial în 1941 și 1945, a deschis șapte expoziții personale în clădirea Ateneului Român. Dacă medicina nu l-a solicitat prea mult, cu excepția anilor de război, când, medic militar, a uimit prin devotament și abnegație, biologia a devenit celălalt pol al existenței sale; a fost cercetător științific la Academia Română, zilele și nopțile împărțindu-le între paletă și microscop. Arta lui a trecut prin cicluri: faza folclorică (1947–1956), faza decorativ-abstractă, și faza neagră.   Biografie ilustrată

1914 – S-a născut Eugen Drăguțescu

19 mai 1914, Iași – d. 1993, Roma

Artist plastic, pictor și grafician. A studiat la Academia de Belle-Arte din București (1932–1938), participând cu două lucrări, Căsuță la mahala și Copil orb, la Salonul Oficial de desen și gravură. În 1936 și-a deschis prima expoziție personală la Galeria Mozart. În 1939 a câștigat concursul pentru Premiul Romei, care i-a permis să studieze în Italia la Accademia di Romania. A participat la diverse manifestări artistice din țară; în 1940 a expus șapte lucrări la Salonul Oficial de toamnă din București. A lucrat câțiva ani în Olanda (1946–1949), apoi s-a întors în Italia, la Assisi și, din 1959, la Roma. A avut numeroase expoziții personale în Italia, Olanda, Mexic, SUA, Elveția. A făcut ilustrație de carte pentru scriitori clasici (Shakespeare, în primul rând), ca și unele ediții speciale din Enciclopedia Dantesca, dar și peisaje, albume consacrate unor orașe (Roma, Assisi), portrete și lucrări de șevalet. Asemenea multor personalități care au plecat din țară și s-au stabilit pe alte meleaguri, Eugen Drăguțescu a fost pentru multă vreme exclus din lucrările de specialitate editate în România.   Biografie ilustrată

1919 – S-a născut Mircea Chiriac

19 mai 1919, București – 1 decembrie 1994, București

Compozitor de muzică simfonică și profesor universitar. A studiat la Conservatorul din București (1936–1945), cu Ion Nonna Otescu, Mihail Jora, Ionel Perlea, Constantin Brăiloiu. În paralel, a fost licențiat și în Drept (1943). A deținut diverse funcții: consilier muzical la Radiodifuziunea Română, director al Ansamblului CFR–Giulești, cercetător științific la Institutul de Folclor, consilier muzical al Ansamblului Ciocârlia din București, profesor la catedra de armonie a Conservatorului „Ciprian Porumbescu” (1962–1975). La vârsta de 56 de ani a fost pensionat, deoarece a refuzat să devină membru de partid. A publicat articole și studii în revistele Scînteia, Muzica, Flacăra. A compus: lucrări simfonice, vocal-simfonice, concertante, muzică de balet, muzică de cameră, muzică de film etc., dintre care: Bucureștii de altădată, Sonatina pentru vioară și pian, Simfonieta, Concertele și divertismentul pentru orchestră de coarde, Simfonia de cameră, baletele Iancu Jianu și Văpaia, Terra Daciae, Ars poetica, poemul simfonic Thalassa. Filme a căror muzică este semnată de compozitorul Chiriac: Două loturi, Râpa dracului, D-ale carnavalului, Telegrame, Lumină de iulie. Serenada pentru vioară și pian a fost compusă în studenție pentru colega lui de bancă, Arșaluis Calaigian – viitoarea doamnă Elisabeta Chiriac, cu care s-a căsătorit în 1946, iar în 1949 a venit pe lume unicul lor copil, Corina Chiriac

Mircea Chiriac – Serenada pentru vioară și pian (1937)

1920 – Vizita familiei regale române în Bucovina și Basarabia

15–25 mai 1920

În Basarabia, cuplul regal a ajuns pe data de 19 mai 1920. Prima oprire a fost la Bălți. Aici au fost primiți cu onoruri de primarul orașului D. Hâncu și președintele Zemstvei din Bălți V. Boutmy. Au vizitat spitalul de boli infecțioase și bisericile celorlalte confesiuni: armeană, poloneză

1930 – S-a născut Cornel Vulpe

19 mai 1930, Bălcăuți, Hotin, Basarabia – 4 septembrie 2002, București

Actor de teatru și film. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, secția Actorie, în 1953. Din 1969 a jucat la Teatrul de Comedie din București, unde a lucrat toată viața. A dat viață personajelor din piese de Bertolt Brecht, Jean Anouilh, Ben Jonson, Caragiale, Cehov, Tudor Popescu, Marin Sorescu, Shakespeare, Dario Fo, Vaclav Havel, Goldoni, Feydeau, Labiche. A avut nenumărate prezențe la Teatrul Național Radiofonic. Dintre filmele în care a jucat: Petrecerea, Plicul, Cîntec pentru fiul meu, Cucoana Chirița, Capul de rățoi, Trenul vieții, Frumoșii nebuni ai marilor orașe, Amen

Capul de rățoi (Teatru TV, 1992)

1932 – Parașutista Smaranda Brăescu a stabilit recordul mondial de altitudine

La 19 mai 1932, Smaranda Brăescu a devenit campioană mondială la parașutism, în urma unui salt realizat cu o parașută de construcție românească, de la înălțimea de 24,000 ft (7.3152 m), cu durata de 25 de minute. Recordul său a fost omologat de aeroclubul din Washington

1935 – A fost dezvelit bustul lui Ion Gh. Duca la Tighina

La 19 mai 1935 în grădina publică din Tighina (azi Bender, Republica Moldova), vis-a-vis de Cinematograful Capitol, a fost dezvelit bustul lui Ion Gh. Duca. Monumentul a fost demolat după îndoliata zi de 28 iunie 1940 de catre sovietici

1937 – S-a născut Sanda Nițescu

19 mai 1937, București – 19 iulie 2013, Paris

Artist plastic, om de cultură și scriitor, stabilită în Franța care își împărțea viața și activitatea între București și Paris. A studiat artele plastice la Institutul „N. Grigorescu” din București, promoția 1959, fiind eleva lui Alexandru Ciucurencu și a lui Ionel Jianu. În 1966 a cerut azil politic în Franța și s-a stabilite la Paris. Aici a pictat, a expus, a devenit angajata filialei pariziene a marii agenții japoneze de publicitate și comunicare Dentsu, unde a lucrat aproape 25 de ani, iar în ultima vreme scrie. Este membră a Association Française de la Presse gastronomique et touristique (AFPGT). Din 2006 contribuie la Dilemateca cu rubrica gastronomică, Preparate din carte. A publicat: Un brin d’aneth et le ciel bleu – Imprecis de cuisine roumaine / Un fir de mărar și cerul albastru, Café (O microtipologie a cafenelelor pariziene, cu ilustrațiile autoarei și fotografii ale fiului ei, Vladimir Nițescu, nominalizată la premiul ASPRO pe 2002 pentru proză scurtă), Steak de ton roșu sau fasole bătută? Ghid insolit cu 33 restaurante, A sprig of dill, etc. A fost decorată cu ordinul Chevalier des Arts et des Lettres pentru serviciile aduse muzeelor naționale franceze în timpul activității sale la agenția Dentsu

1939 – S-a născut Vasile Galaicu

19 mai 1939, Unchitești, Florești/Soroca

Scriitor. A absolvit Institutul Pedagogic „Alecu Russo” din Bălți în 1963. După absolvirea facultății a fost învățător și director la Școala medie din Văscăuți (Florești), profesor la Școala Pedagogică din Soroca, șef de secție la săptămânalul Cultura și șef al secției poezie, ulterior secretar responsabil la revista Nistru, director al Fondului Literar, redactor-șef la Editura Literatura Artistică. A debutat editorial cu volumul de versuri pentru copii Oglinda fermecată, în 1971, urmat de Țara de poveste, A fost o zi…, Duminica din mijlocul săptămânii, Clopoțelul dorului, La porțile albastre ale cerului, Cantata credinței, Muchia sorții, Șapte ani de-acasă, Casa și inima noastră, Evanghelie de la Mihai, Iubesc că mi-i dat…, Perla: Ritm de cord, etc.

1939 – A încetat din viață George Petcu (13 ianuarie 1917 în Grindu, Ialomița – 19 mai 1939, Grindu)

Poet interbelic; a inițiat, împreună cu prietenii apropiați, o Grupare a scriitorilor tineri

1940 – A încetat din viață T.C. Stan (1 februarie 1907, Târgu Neamț – 19 mai 1940, București)

Prozator, traducător și publicist

1943 – S-a născut Ion Condiescu

19 mai 1943, București

Sculptor francez de origine română. A urmat Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” (1962–1968) clasa prof. Ion Lucian Murnu. S-a remarcat la începutul anilor 70 prin sculptură abstractă în lemn și piatră, cu minime aluzii figurative. A expus la Bienala de la Veneția în 1976. Este autorul ansamblului monumental de la Costinești (piatră, șapte elemente), amplasat pe o platformă la malul mării. În 1971 a primit Premiul Ministerului Culturii pentru Portretul lui C. Dobrogeanu-Gherea și Partizanul căzut. A avut expoziții personale la Galeria Apollo, București (1973, 1974). S-a stabilit în Franța din 1977. Biografie ilustrată

1950 – A încetat din viață Daniel Ciugureanu (9 decembrie 1885, Șirăuți, Briceni, Moldova – 19 mai 1950, închisoarea Sighet)

Chirurg și politician din Basarabia, unul dintre fondatorii și fruntașii Partidului Național Moldovenesc și unul dintre promotorii Unirii Basarabiei cu România, deputat în Sfatul Țării de la Chișinău, Prim-ministru al R.D. Moldovenești, ministru pentru Basarabia în patru guverne ale României, Vicepreședintele Camerei Deputaților, Vicepreședintele și Președintele Senatului Regatului România Mare

1953 – S-a născut Florin Marin

19 mai 1953, București

Fost fotbalist, antrenor de fotbal, în prezent director tehnic la FC Voluntari. În cariera de fotbalist, a jucat pe postul de fundaș central pentru echipele Rapid, Steaua, FC Argeș, Gloria Buzău, Inter Sibiu. A strâns 281 meciuri și 3 de goluri în prima divizie, 9 partide în cupele europene și a cucerit, ca jucător, în două rânduri Cupa României. A avut 5 apariții la echipa națională.

1962 – S-a născut Florin Busuioc-Busu

19 mai 1962, Hunedoara

Actor și prezentator al rubricii Vremea din cadrul Știrilor Pro TV. A debutat în televiziune în decembrie 1996 cu emisiunea Dăruiești și câștigi la Pro TV. În 2010, a fost desemnat de către Societatea Europeană de Meteorologie ca cel mai bun prezentator meteo al anului din Europa. A jucat în filme: Hanul dintre dealuri, Ciocârlia, Amen, Niciodata nu e prea tarziu, Nașa, A Princess for Christmas, etc.

Hanul dintre dealuri (1988)

1979 – Decretul nr. 190/1979 privind stabilirea orei oficiale de vară pe teritoriul Republicii Socialiste România

A fost publicat în Monitorul Oficial al României, fiind în vigoare de la 19 mai 1979 până la 19 august 1997

1992 – Parlamentul a adoptat Legea audiovizualului, prin care se înființa Consiliul Național al Audiovizualului

Legea a fost adoptată de Senat în ședința din 9 aprilie și de Camera Deputaților în ședința din 19 mai 1992, fiind promulgată la 21 mai. CNA este o autoritate publică autonomă însărcinată cu apărarea interesului public în domeniul serviciilor de programe audiovizuale (radio, televiziune). CNA este subordonat Parlamentului României, căruia îi prezintă un raport anual și care numește cei 11 membri ai consiliului pe mandate de câte 6 ani

1992 – Acordul privind colaborarea în domeniile științei, învățământului și culturii între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova

Acordul a fost încheiat la Chișinău la 19 mai 1992 și aprobat prin Hotărârea nr. 525 din 3 septembrie 1992 și prevedea armonizarea politicilor în domeniile științei, învățământului, culturii, sportului și turismului și la realizarea convergenței legislațiilor, inclusiv prin formarea de comisii comune în aceste sectoare de activitate

1995 – A încetat din viață Paul Anghel (8 august 1931, Recea, Bacău – 19 mai 1995, București)

Dramaturg, publicist, prozator, eseist și romancier

1997 – Curtea Supremă de Justiție a României a reabilitat 21 de intelectuali

Printre aceștia, Constantin Noica, Vladimir Streinu, Alexandru Paleologu, Dinu Pillat, Nicolae Steinhardt și Al.O. Teodoreanu, acuzați pentru „crimă de uneltire contra ordinii sociale” și „crimă de trădare de patrie”. Cei 21 au fost condamnați (în 1960) la pedepse cuprinse între 7 ani de închisoare și 25 de ani de muncă silnică, asociată cu confiscarea totală a averii. „Inculpații” au fost acuzați, între altele, că au citit cărți și manuscrise de filosofie ale unor români „de dincolo

2004 – Guvernul român a înaintat Parlamentului un proiect de lege privind denominarea monedei naționale

Conform acestuia, începând cu 1 iulie 2005, moneda națională urma să fie denominată prin tăierea a patru zerouri. A fost adoptat în 14 iulie

2006 – A încetat din viață Marius Petre Visarion (15 august 1929, Ploiești – 19 mai 2006)

Inginer geofizician, membru corespondent (din 1991) al Academiei Române

2007 – Primul referendum pentru demiterea președintelui Traian Băsescu

În urma referendumului, 74,48% din voturile exprimate au fost împotriva demiterii președintelui

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #InocențiuMicuKleinreședințalaBlaj #Primiidomniregulamentari #VictorMihalydeApșa #Ion Jalea #Horia Bonciu #George D. Florescu #Ion Țuculescu #Eugen Drăguțescu #MirceaChiriac #Cornel Vulpe #SmarandaBrăescuRecordmondialdealtitudine #Sanda Nițescu #Vasile Galaicu #IonCondiescu #Florin Marin #FlorinBusuioc

0 comentarii la „19 Mai în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: