România frumoasă

27 Mai în istoria românilor

Foto: Mihai Viteazul a desăvârșit unirea Țării Românești, Transilvaniei și Moldovei


1510 – Prima atestare documentară a localității Comarnic

Numele localității și toponimia din jur este legată de terminologia oierilor. Satul a fost înființat de mocanii transilvăneni care, în drumul lor către bălțile Dunării, poposeau aici, unde se facea și tunsul oilor, cel puțin până în secolul al XVIII-lea. Atestat documentar ca sat, la 27 mai 1510, Comarnicul se afla în stăpânirea boierilor Mărgineni

1570 – Diaconul Coresi a terminat tiparirea Psaltirii românești

Cunoscută ca Psaltirea românească a diaconului Coresi, a fost tipărită între 6 februarie–27 mai 1570. Face parte din seria de scrieri imprimate de cărturarul român în tiparnița sa din Scheii Brașovului, în limba română. Mesajul și misiunea cărții sunt declarate de diaconul Coresi în epilogul cărții: „De aceea văzuiu că toate limbile au cuvântul lui Dumnezeu în limba lor, numai noi rumâni n-avăm… că întru besearecă mai vârtosu cinci cuvinte cu înțelesul mieu să grăiesc, ca și alalții să învăț, decât întunearec de cuvinte neînțelese într-alte limbi

1600 – Mihai Viteazul a desăvârșit unirea Țării Românești, Transilvaniei și Moldovei

Portret de Mișu Popp

După luptele cu Ieremia Movilă, care a fost învins și a fugit din Moldova, Mihai Viteazul a fost primit ca domn al Moldovei. A devenit astfel domn al celor trei țări române, realizând astfel prima unire politică în hotarele ce reuneau, în cea mai mare parte, teritoriul vechii Dacii. La 27 mai 1600, Mihai Viteazul a emis un hrisov care atesta Unirea și s-a intitulat „Voievod și domn a toată Țara Românească și al Ardealului și al Țării Moldovei”.

Unirea lui Mihai Viteazul, 1600

De la 1600, „nici un român n-a mai putut gândi unirea fără uriașa lui personalitate, fără paloșul sau securea lui ridicată spre cerul dreptății, fără chipul lui de curată și desăvârșită poezie”, scria metaforic Nicolae Iorga

1821 – Execuția lui Tudor Vladimirescu

În noaptea de 27 mai/9 iunie spre 28 mai/10 iunie, ridicat prin trădarea căpitanilor săi, din ordinul lui Alexandru Ipsilanti, Domnul Tudor, conducătorul pandurilor a fost tăiat cu săbiile, după ce fusese torturat, trupul fiindu-i aruncat într-o fântână. Nicolae Iorga a scris: „A fost omorât noaptea, la marginea orașului Târgoviște, sub geana dealului de sub care priveghează mănăstirea cu rămășițele pământești ale lui Mihai. Călăii au fost 3 ostași care nu stătuseră niciodată în fața dușmanului. Îl ciocâltiră cu iataganele la ceasuri de noapte, cănd fac isprăvi tâlharii, în ziua de 27 mai 1821. Țăranul acesta, Tudor, făcuse un mare păcat. Voise ca în țara lui să aibă parte de fericire și putere săracii neamului românesc“. După asasinarea liderului lor, oastea pandurilor s-a destramat, iar dobândirea independenței naționale a avut loc abia peste mai bine de cinci decenii

1821 – A încetat din viață Tudor Vladimirescu (7 iunie 1780, Vladimir, Gorj – 27 mai/8 iunie 1821, Târgoviște)

Liderul revoluționar de la 1821 din Țara Românească, ucis lângă Târgoviște, la ordinul lui Alexandru Ipsilanti

1862 – S-a născut Alexandru Voevidca

27 mai 1862, Vaslăuți, Bucovina, Imperiul Austro-Ungar/Cernăuți, Ucraina – 6 iunie 1931, Cernăuți)

Folclorist și muzicolog, dirijor de cor și orchestră din zona Bucovinei. A urmat Școala Normală de învățători din Cernăuți (1877–1881), apoi a studiat muzica cu Anton Kuzela și, la Societatea Filarmonică din Cernăuți, cu Adalbert Hrimaly. A lucrat ca învățător, apoi ca profesor de muzică, traducător, dirijor de cor și orchestră, inspector de muzică în Cernăuți. A cules și publicat folclor din Bucovina și Moldova, fiind (după cum îl consideră Liviu Rusu) „primul cercetător obiectiv al cântecului popular din Bucovina”. A colaborat cu articole la revistele Izvorașul și Voința Școalei, a scris lucrări didactice: Manual metodic pentru predarea cântului în școalele primare. Partea I, Predarea cântecului după auz. A compus muzică de teatru: Doi morți vii (vodevil pe un libret de Vasile Alecsandri); muzică corală: Poptpuriu național (cor mixt și pian, pe versuri populare). A publicat mai multe culegeri de folclor: 17 Colinde, cântece de stea și urări de Anul Nou, Cântece populare românești (10 vol.), manuscrise, publicate parțial în Matthias Friedwagner: Rumänische Volkslieder aus der Bukowina. Liebeslieder mit 380 von Alex. Voevidca auggezeichneten Melodien, Würzburg, etc.

Sofia Vicoveanca – Vădana Culegere Alexandru Voevidca

1896 – La București a avut loc primul spectacol cinematografic din România

La sediul ziarului L’Indépendance Roumaine din București, la doar cinci luni după ce frații Lumière prezentau, la Paris, invenția lor: cinematograful. Clădirea se afla pe Str. Clemenței nr. 1 (azi C.A. Rosetti) [Anuarului Bucurescilor 1883, 1885]

Sosirea trenului – Primul film din istorie, de Frații Lumière

1898 – S-a născut Vintilă Șiadbei

27 mai 1898, Fălticeni – aprilie 1944, Zlatna, Alba

Astronom. Studiile universitare le-a efectuat la Iași, în 1919 fiind licențiat în matematici, iar în 1939 a devenit Doctor în Matematici având specialitatea în astronomie, titlu conferit de Universitatea din București. În lucrarea de doctorat, Cercetări asupra mișcării meteorilor, a studiat variația frecvenței diurne și anuale a meteorilor, stabilind în acest sens și o metodă grafică pentru determinarea acestor mișcări. A fost asistent, apoi conferențiar la catedra de astronomie a Unversității din Iași. Între 1927–1929 a fost bursier la Paris, lucrând ca stagiar la Observatorul Astronomic din Paris. Prin studiile și cercetările sale a contribuit la cunoașterea orbitelor cometelor, eclipselor de Soare și de Lună, mișcările stelelor, nebuloaselor, meteorilor, strălucirea stelelor novae; a precizat că orbita cometei Ensor (1925 I) este hiperbolică și a determinat elementele acesteia

1899 – S-a născut Petre Strihan

Petre Constantinescu; 27 mai 1899, Mizil, România – 25 iulie 1990

Avocat, profesor universitar și poet. A studiat dreptul la Universitatea din București (1918–1921), timp în care a lucrat în calitate de copist în cadrul facultății. În 1925 a obținut Doctoratul în Drept și a lucrat ca instructor, conferențiar universitar și profesor (1942–1947), a fost avocat activ până în 1945, când fost suspendat ca urmare a schimbărilor politice. Înainte de 1945 a fost și subsecretar de stat pentru administrație la Ministerul Afacerilor Interne în guvernul Ion Antonescu. Sub regimul comunist, a fost pe rând contabil la un șantier în Titu, gestionar la o cooperativă lucrativă, controlor de bilete la Zoo Băneasa, muncitor la o uzină chimică, arhivar și operator de mașină la alte cooperative. A fost apoi documentarist la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din București, fiind avansat la gradul de cercetător științific. Debutul său literar a avut loc în Flacăra în 1922, iar prima carte publicată a fost volumul Penumbre (1929). A făcut parte din cenaclul literar Sburătorul (1922–1929). În perioada interbelică, scrierile sale au apărut în Adevărul literar, Convorbiri Literare, Viața literară, Universul literar și Slove. După 1964 a publicat în Luceafărul, Gazeta literară și România Literară. Ultimele sale poezii au apărut în volumele Poezii, Moara albastră și Lumini târzii

1903 – S-a născut Victor Bunea

27 mai 1903, Berlin – 3 aprilie 1995, București

Inginer și inventator, membru de onoare (din 1993) al Academiei Române. A lucrat ca inginer de concepție și cercetător în industria mașinilor electrice din România, a fost titular al unui mare număr de brevete valorificate în industria electronică.

1905 – S-a născut Ioan I. Ciorănescu

27 mai 1905, Moroeni, Dâmbovița – 18 octombrie 1926, Sibiu

Poet si traducător. S-a înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie, dar fiind bolnav de tuberculoză nu a terminat nici primul an. A publicat în reviste școlare: Lumea copiilor, Universul copiilor, Foaia tinerimii, în publicatia Vlăstarul de la Liceul „Spiru Haret”. În 1925 a apărut primul sau volum, o culegere de narațiuni pentru copii, Povești în versuri, premiată de Editura Cartea Românească. Tot atunci i-a apărut și Prichindel. Chipuri și priveliști. Întâmplări și istorisiri

1908 – S-a născut Eugen Gâscă

27 mai 1908, Grindeni-Cristur, Mureș – iulie 1989, București

Pictor și grafician. Studiile de specialitate le-a început la Școala de arte frumoase din Cluj (1928–1930), îndrumat de profesorii Catul Bogdan, Anastase Demian și Alexandru Popp. Tot în 1930, i s-a consemnat prezența la Școala de vară de la Baia Mare, unde a participat împreună cu alți colegi de la Cluj. În același an, Școala de arte frumoase din Cluj s-a închis, fiind mutată la Timișoara, iar Eugen Gâscă și-a întrerupt studiile pentru stagiul militar. A continuat apoi studiile la Academia de Arte Frumoase din București (1932–1934), unde a beneficiat de îndrumarea pictorului Constantin Artachino. Prima sa expoziție personală a fost deschisă la Cluj în 1934. Ulterior a expus la câteva manifestări plastice colective în București, la Sinteza Plastică Ardeleană de la Cluj și la Saloanele Oficiale din București. În anul 1946 s-a stabilit în București și a participat la expozițiile de stat organizate la Sala Dalles și la expozițiile colective din străinătate (Viena, Sofia, Praga, Minsk). A avut o amplă retrospectivă la Sala Dalles din București în anul 1978. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural (1968). A donat 60 de lucrări Muzeului de Artă din Târgu Mureș (1984), și după moartea sa, soția pictorului (Viorica Gâscă) a făcut o substanțială donație (158 de lucrări de grafică și câteva picturi) Muzeului Național de Artă din București, care a organizat în anul 2007 o expoziție (140 de piese expuse), însoțită de editarea unui album-catalog ilustrat cu lucrările expuse. Galerie foto

1919 – A început Răscoala de la Tighina

Răscoala de la Tighina (sau Răscoala de la Bender, cum este cunoscută în istoriografia rusă) a reprezentat o incursiune militară bolșevică asupra Tighinei, în zilele de 27 și 28 mai 1919 executată de către soldați aparținând Brigăzii a 3-a a Diviziei a V-a din Armata a 3-a Ucraineană. Raidul a fost sprijinit de combatanți locali, infiltrați anterior, pregătiți din timp prin intermediul organizațiilor comuniste și a agenților Rusiei bolșevice. De asemenea, acțiunea trupelor atacatoare a fost facilitată de către organizarea inconsistentă pe plan local a apărării de către trupele corpului expediționar francez, retras în spatele Nistrului după eșecul intervenției franceze în sudul Rusiei. Acțiunea s-a înscris în cadrul mai larg al unui plan operațional sovietic, de recuperare prin mijloace militare a Basarabiei. Fiind slab, izolat, prost pregătit și prost condus, atacul de la Tighina a eșuat ca urmare a intervenției prompte a Armatei Române, în cooperare cu trupele franceze. Nici un obiectiv militar semnificativ militar nu a fost atins de către atacatori, dar, la fel cu incursiunile de la Hotin și de la Tatar Bunar, a avut efecte psihologice devastatoare asupra populației civile, care în orașul Tighina era majoritar vorbitoare de limbă rusă

1928 – S-a născut Constantin Ticu Dumitrescu

27 mai 1928, Ciumați, Prahova – 5 decembrie 2008, București

Om politic, deținut politic, senator PNȚ-CD, președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România. A fost eliminat din Facultatea de Drept înainte de a fi arestat de Securitate și condamnat ca deținut politic la ani grei de închisoare. După eliberare, la cererea sa de a continua studiile universitare, Ministerul Învățământului, într-o comunicare oficială, i-a respins solicitarea, motivând că „se menține eliminarea din toate universitățile din țară pentru activitate antidemocrată”. A suportat anumeroase arestări (încă din liceu), condamnări, a supraviețuit detenției din închisorile și lagărele de exterminare comuniste, fiind eliberat în 1964, odată cu grațierea unei părți a deținuților politici din România. La 22 decembrie 1989, Ticu Dumitrescu a pătruns împreună cu ceilalți oameni de curaj în sediul CC, participând la toate evenimentele revoluției. De atunci s-a implicat în lupta pentru edificarea democrației în România, iar ca parlamentar a inițiat o serie de legi, dintre care Legea deconspirării Securității (Legea Ticu Dumitrescu), Legea lustrației, Legea anulării condamnărilor politice din perioada comunistă, Decretul Lege nr. 118 pentru acordarea unor reparații și drepturi foștilor deținuți politici, etc.

1928 – S-a născut Tudor Țopa

27 mai 1928, Cernăuți – 10 august 2008, București

Scriitor și traducător. Între 1946–1948 a fost student la Facultatea de Filosofie a Universității București. Dupa reforma învățământului din 1948, s-a transferat la Facultatea de Pedagogie și Psihologie, pe care a terminat-o în 1950. Licența a obținut-o în 1953. A fost curator la primele expoziții retrospective Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, Dumitru Ghiață, bibliotecar la Biblioteca Centrală de Stat și Biblioteca Centrală Universitară, apoi cercetător științific la Institutul de Cercetări Pedagogice și Psihologice. A debutat cu proză în revista Luceafărul în anul 1968 și a fost membru al Școlii de la Târgoviște, din care mai făceau parte Mircea Horia Simionescu, Costache Olăreanu și Radu Petrescu. Cărțile publicate au fost Încercarea scriitorului și Punte, pentru care a primit Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din Romania

1929 – S-a născut Petre Achițenie

27 mai 1929, Havârna, Botoșani – 1 decembrie 2006, București

Pictor, profesor universitar. A fost elev și tipograf la Mănăstirea Neamț și a studiat la Academia de Arte Guguianu (1945–1948), clasa profesorului Camil Ressu. A urmat și cursurile Școlii Superioare de Pictură Monumentală, București, clasa profesorilor Gheorghe Popescu, I.D. Ștefănescu, apoi Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Bucuresti (1948–1951), la clasa lui Alexandru Ciucurencu. A continuat studiile: Academia de Arte „Repin” Sankt Petersburg, o specializare la Academia de Arte „Pietro Vanucci”, Perugia. După terminarea studiilor, a fost șef serviciu Creație la Ministerul Culturii, asistent universitar la Catedra de pictură a Institutului de arte plastice „Nicolae Grigorescu” București, iar între 1968–1993 profesor universitar evidențiat, pregătind zece promoții de studenți

1933 – S-a născut Constantin Georgescu

27 mai 1933, Snagov, Ilfov – 17 februarie 2000, Snagov

Prozator și traducător. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, promoția 1956, clasa Ion Finteșteanu. Până în 1964 a jucat pe scena Teatrului Național din Craiova, între 1964–1966 a fost profesor de limba română la școala din Grindu, Ialomița. Debutul publicistic a avut loc în 1964 la revista Luceafărul, care, în același an, i-a decernat și un premiu. În 1965 i s-a acordat Premiul Uniunii Scriitorilor pentru cartea de debut, Geamul dinspre drum. A colaborat la Adevărul Literar și Artistic, Oglinda Snagovului, etc. A scris nuvele și romane: Amintiri simple, Singurătatea lucrurilor, Partea din care bate vântul, Dincolo de aproape, Taina pergamentului, Tren de noapte

1933 – S-a născut Radu Negru

27 mai 1933, Cernăuți – 11 martie 1997, Iași

Critic de artă și eseist. Timp de trei decenii (1965-1997) a fost titularul cursurilor de Estetică și Artă contemporană la Universitatea ieșeană și Academia de Arte „George Enescu”. De la debutul în publicistica de artă (1954) și până la sfârșitul vieții, a publicat este 1.100 de cronici plastice, eseuri și studii de specialitate. A scris despre toți pictorii, sculptorii și graficienii din Moldova, câștigându-și un binemeritat loc în galeria celor care au contribuit la afirmarea și cunoașterea vieții artistice din nord-estul țării.

1938 – Conducătorul Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, a fost condamnat la 10 ani de muncă silnică

În noaptea de 16/17 aprilie, Corneliu Zelea Codreanu, alături de alți 44 de lideri legionari, a fost ridicat de autorități. În urma procesului din 19 aprilie, a fost condamnat la 6 luni de închisoare. Un nou proces, derulat în perioada 23–27 mai, pentru: trădare prin deținere și reproducere în public de acte interesând siguranța statului; uneltire contra ordinii sociale; răzvrătire i-a adus pedeapsa de 10 ani muncă silnică și șase ani degradare civică. Nu a mai părăsit viu închisoarea

1939 – S-a adoptat Legea pentru organizarea și funcționarea învățământului primar și normal în România

 

1941 – S-a născut Felicia Meleșcanu

27 mai 1941, Timișoara – 15 ianuarie 2004, München, Germania

Jurnalistă de televiziune. Absolventă a Facultății de Drept a Universitătii București, a început cariera în televiziunea publică în 1972, unde a lucrat peste 25 de ani. Experiența acumulată aici a fost completată cu cea de corespondent radio, de la Centrul ONU din Geneva, în calitate de ofițer al Departamentului de Informații Externe al Securității Statului. În 1995, alături de o echipă de profesioniști, a început organizarea primului post românesc de satelit: TV Romania International. A rămas la conducerea postului până în 1997. A făcut parte, din 2002, din Consiliul de Administrație al TVR

1947 – S-a născut Liana Alexandra

Liana Alexandra Moraru; 27 mai 1947, București – 9 ianuarie 2011

Compozitoare și pianistă, doctor în muzicologie și profesoară universitară. A studiat la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București (1965–1971, șefă de promoție pe țară), cu Alfred Mendelsohn, Tudor Ciortea, Tiberiu Olah, Aurel Stroe, Albert Guttman, Emilia Comișel, urmând mai târziu cursuri de specializare la Weimar și Darmstadt, o bursă International Visitor Leadership Program oferită de United States Information Agency (USIA), US State Department și de Institute for International Education (IIE) la Universitățile Stanford, Urbana-Illinois și Michigan (1983). În 1994 a obținut doctoratul în muzicologie cu Summa cum laude cu teza Componistica muzicală – un inefabil demers între fantezie și rigoare aritmetică și geometrică. Începând din 1971 a predat la Universitatea Națională de Muzică din București la clasa de Compoziție, orchestrație și forme muzicale, parcurgând treptele didactice: asistentă, lector, conferențiar și profesor universitar (din 1997). A avut o bogată activitate componistică pentru care a primit numeroase premii

Liana Alexandra – Concert pentru flaut, violă și orchestră (1980)

1948 – Decretul nr. 983/26 mai 1948 pentru naționalizarea bunurilor care au aparținut fostului suveran al României

Publicat în Monitorul Oficial nr. 121/27 Mai 1948, stipulează: „Toate bunurile mobile și imobile, care, la data de 6 Martie 1945, se aflau în proprietatea fostului rege Mihai I ori a altor membrii ai fostei familii regale, trec, la aceeași dată, în proprietatea Statului Român

1956 – S-a născut Șerban Marinescu

27 mai 1956, Pitești

Regizor de film și scenarist. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București (1980), secția regie de film. A debutat ca regizor secund al lui Doru Năstase, cu Misterele Bucureștilor (1983), iar primul său film, Moara lui Călifar (1984), a fost un mare succes de critică, anticipănd realizările următoare. A realizat: Domnișoara Aurica, Turnul din Pisa, Magnatul, Noica: ce stie? ce vrea? ce-i trebuie?, Kakaia Freedom?Eta Carnaval (regia); Cel mai iubit dintre pământeni, Ticăloșii, Regele scamator, Doar cu buletinul la Paris (scenariu și regie). În prezent, este Președinte al Consiliului director al DacinSara

Moara lui Călifar (1984)

1958 – A încetat din viață Anton Davidoglu (30 iunie 1876, Bârlad – 27 mai 1958, București)

Matematician, inițiatorul cercetărilor românești în domeniul ecuațiilor diferențiale ordinare sau cu derivate parțiale, membru fondator al Academiei de Științe din România

1972 – A încetat din viață Vasile Grecu (31 iulie 1885, Mitocu Dragomirnei, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria – 27 mai 1972, București)

Filolog și bizantinolog, profesor la catedra de studii sud-est europene a Universității din Cernăuți și la Universitatea din București

1973 – A încetat din viață Constantin Daicoviciu (1 martie 1898, Căvăran, comitatul Caraș-Severin – 27 mai 1973, Cluj)

Istoric și arheolog, profesor, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, politician comunist, membru titular al Academiei Române

1974 – S-a născut Medeea Marinescu

27 mai 1974, București

Actriță de teatru și film. Copil precoce, a debutat la doar 3 ani în filmul Iarna bobocilor, dar a devenit bine cunoscută și recunoscută după interpretarea rolului principal din filmul fantezie Maria Mirabela. Absolventă în 1996 a Academiei de Teatru și Film București, clasa Florin Zamfirescu, jucase încă de pe băncile facultății pe scena teatrelor Casandra, UNU, Româno-American și Odeon, prezentase emisiuni de divertisment la TVR 1 si Antena 1 și avea șase premii de interpretare. A jucat pe scena Teatrului Național din București și în 18 filme, printre care: Zâmbet de soare, Domnișoara Christina, Une mere comme on n’en fait plus, Je vous trouve très beau, Weekend cu mama, Q.E.D., Străini în noapte – Live, Zavera

Weekend cu mama (2019)

1974 – S-a născut Marius Mihalache

27 mai 1974, București

Cunoscut țambalist, interpret, compozitor, orchestrator pentru piese ce pornesc de la muzica clasică, folclor, muzică romanes, jazz și până la etno jazz. A avut primul contact cu țambalul încă de la vârsta de 4 ani, încurajat de tatăl său, fiind fascinat încă de la prima întâlnire cu instrumentul. A început studii muzicale la 6 ani, pianul și teoria muzicală cu Vittorio Albini, țambalul cu Victor Manu; la 10 ani a câștigat primul său premiu, la Atena, iar la 17 a interpretat la țambal Rahmaninov, Chopin, Schuman, Schubert și Mozart stârnind mii de aplauze la Scala di Milano. Cel mai important moment din viața sa de artist, este întâlnirea cu renumitul artist american Chick Corea, cântând în deschiderea a câtorva concerte ale acestuia, care i-a devenit mentor. A compus coloana sonoră pentru filme: Asfalt Tango, Filantropica, La urgență, Ticăloșii, etc. În 1998 a lansat primul album de etno-jazz, Eclipse, urmat de altele si de colaborări, o perioadă în care a abordat mai multe stiluri, de la jazz la muzică țigănească. În 2007 a lansat albumul World Symphony, un experiment muzical în care sunt îmbinate elemente de jazz, etno și lounge pe acorduri de țambal, flaut, armonică și voce

Marius Mihalache feat. Lorin Mihalache live @ National Theatre Bucharest

1978 – A încetat din viață Vintilă M. Mihăilescu (19 aprilie 1890, București – 27 mai 1978, București)

Antropolog cultural și geograf român, membru titular al Academiei Române, membru titular al Academiei de Științe din România

1981 – S-a născut Alina Cojocaru

27 mai 1981, București

Balerină. De la o vârstă fragedă a făcut gimnastică, mai târziu cursuri de balet, deși nu văzuse niciodată un spectacol de balet live. A fost selectată la Școala de Stat pentru Balet din România (1990). Câteva luni mai târziu a fost aleasă (cu alți 8 studenți români) de către directorul școlii de balet de la Kiev pentru a participa la un schimb de studenți. În 1997, la 15 ani, la concursul internațional de balet Prix de Lausanne, a câștigat o bursă de șase luni pentru formare la Școala Regală de Balet din Londra. A dansat ca solistă a Companiei de balet din Kiev, a Companiei Royal Ballet de la Londra (Covent Garden), English National Ballet și ca artist invitat, cu companii renumite din întreaga lume, precum American Ballet Theater, Hamburg Ballet, Tokyo Ballet ș.a.

Alina Cojocaru – Giselle Royal Ballet London, 2006

1984 – A fost resfințită Biserica Neagră din Brașov

Între anii 1967–1977 s-au făcut lucrări de restaurare a Bisericii Negre la fațada de sud, în interiorul bisericii, ca și la acoperiș, continuate după cutremurul din 1977. S-au consolidat bolțile, interiorul bisericii a fost zugrăvit și la toate ferestrele s-au montat geamuri speciale cu proprietăți filtrante, pentru protejarea covoarelor împotriva acțiunii razelor ultraviolete. După încheierea lucrărilor de renovare în interior, la 27 mai 1984 a avut loc reinaugurarea bisericii în prezența unor numeroase personalități din țară și străinătate

Biserica Neagră

 

2000 – A încetat din viață Viorel Alecu (14 octombrie 1917, Iași – 27 mai 2000, București)

Istoric literar, prozator și publicist

2001 – A încetat din viață Corneliu Buzinschi (25 februarie 1937, Bacau – 27 mai 2001, Bucuresti)

Scriitor, gazetar, editor

2004 – Sibiu și Luxemburg au fost desemnate capitale europene ale culturii pentru anul 2007

Consiliul Ministerial al Uniunii Europene a făcut desemnarea în urma votului miniștrilor pentru educație, tineret și cultură din cele 25 de state membre UE, întruniți la Bruxelles

2007 – Cinematografia română premiată la cea de-a 60-a ediție a Festivalului de la Cannes (16–27 mai)

Filmul 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, regizat de Cristian Mungiu a câștigat a câștigat, în premieră pentru România, cea mai importantă distincție a Festivalului Internațional de Film de la Cannes, Palme d’Or.

4 luni, 3 săptămâni și 2 zile (2007)

2012 – A încetat din viață Ion Petrică (8 iunie 1934, Moldovița, Caraș-Severin – 27 mai 2012)

Comparatist, traducător slavist, istoric literar și profesor la Universitatea București

2015 – A încetat din viață Mircea Cavadia (6 octombrie 1950, Voineasa, Vâlcea – 27 mai 2015, Reșița)

Prozator, dramaturg și ziarist

2019 – Liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la 3 ani și 6 luni de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #Comarnic #PsaltirearomâneascăadiaconuluiCoresi #UnirealuiMihaiViteazul #ExecuțialuiTudorVladimirescu  #AlexandruVoevidca #Vintilă Șiadbei #PetreStrihan #VictorBunea #IoanICiorănescu #EugenGâscă #RăscoaladelaTighina #ConstantinTicuDumitrescu #TudorȚopa #PetreAchițenie #ConstantinGeorgescu #RaduNegru #FeliciaMeleșcanu #LianaAlexandra #ȘerbanMarinescu #MedeeaMarinescu #MariusMihalache #AlinaCojocaru #BisericaNeagră #Sibiucapitalaeuropeneaculturii #4luni3săptămâniși2zile

0 comentarii la „27 Mai în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: