Foto: Biserica cu hramul Sfântul Gheorghe de la curtea domnească de la Hârlău


1492 – A început construirea bisericii cu hramul Sfântul Gheorghe de la curtea domnească de la Hârlău

primul monument moldovenesc cu pictură exterioară. A fost înălțată în mai puțin de cinci luni, acest lucru fiind atestat de pisania scrisă în limba slavonă cu următorul text: „Binecinstitorul și iubitorul de Hristos, Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit această biserică întru numele sfântului și măritului mare mucenic și purtător de biruință Gheorghe, care s-a început a se zidi în anul 7000 [1492], luna mai 30, și s-a terminat în același an, luna octombrie 28, iar al domniei sale în anul al 36-lea curgător”. Cronicarul Grigore Ureche (c. 1590-1647) a menționat în Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viiața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă rolul lui Ștefan cel Mare de ctitor al Curții domnești și al Bisericii Sf. Gheorghe din Hârlău în următoarele cuvinte: „Vă leato 6995 [1487], într-acestu an au discălicatu Ștefan vodă târgul Hârlăul, de au ziditu și bisérica cea domnească de piiatră și curțile acele domnești cu ziduri cu tot, carile stau și astăzi

1840 – S-a născut Nicolae Valter Mărăcineanu

30 mai 1840 – 30 august 1877, Grivița, Imperiul Otoman/Bulgaria

Ofițer, căzut eroic în luptele Războiului de Independență al României. În atacul la reduta Grivița, din 30 august 1877, căpitanul Nicolae Valter Mărăcineanu a căzut la datorie în timp ce înfigea pe parapetul redutei turcești Grivița drapelul Regimentului 8 linie. A intrat în armată ca sergent voluntar la 1858, a fost înaintat sub-locotenent la 1861 și căpitan la 1868. În timpul rezbelului Independenței face parte din reg. 8 de linie, comandant al batalionului I și în capul soldaților săi, strigând: După mine, copii!, se repede la asaltul redutei Grivița. El cade în șanțuri, pătruns de gloanțe […]. Turcii din redută, în urma primei retrageri a ostașilor români, luară corpul căpitanului Mărăcineanu și al maiorului Șonțu și le înfipseră ca trofee pe parapetul redutei” [Rosetti Dim. R, Dicționarul Contemporanilor]

1849 – A încetat din viață Joseph Marlin (27 august 1824, Sebeș – 30 mai 1849, Pojon/Bratislava)

Jurnalist și scriitor de limbă germană din Transilvania, revoluționar la 1848

1854 – S-a născut Constantin Gogu

30 mai 1854, Câmpulung – 30 ianuarie 1897, Craiova

Matematician, astronom, membru corespondent (din 1889) al Academiei Române. În 1873 s-a înscris la Facultatea de Științe din București, în 1877 a plecat la Paris, ca bursier, obținând licența în matematică, a urmat cursuri de astronomie în capitala franceză (1879–1881), iar în 1882 a devenit doctor în matematică. A fost profesor de geometrie analitică la Universitatea din București, la Școala de Poduri și Șosele, la Școala de Ofițeri de Artilerie și Geniu, la Școala de Arhitectură și la Seminarul Nifon. A avut lucrări privind mișcarea Lunii, studii asupra variației gravitației cu latitudinea; s-a numărat printre membrii fondatori ai Societății Române de Științe, al cărei prim președinte a fost, în 1897

1860 – Domnitorul Cuza a instituit medalia militară Pro Virtute Militari

Pro Virtute Militari este o medalie militară românească, instituită în anul 1860 și decernată pompierilor participanți la luptele contra turcilor din Dealul Spirei în 13 septembrie 1848, în timpul evenimentelor revoluționare din Muntenia. Medalia are 2 cm diametru, este realizată din bronz, pe o parte având gravat în relief „13 septembrie 1848. Dealul Spirei”, iar pe cealaltă vulturul cu capul de zimbru pe piept, în scut și inscripția „Pro virtute militari”. Legea privind instituirea medaliei Pro Virtute Militari a fost publicată în Monitorul Oastei nr. 20/30 mai 1860. Distincția avea să fie înmânată pentru prima dată de Locotenența Domnească veteranilor luptelor de pe Dealul Spirii doar în anul 1866 la 23 aprilie, când s-au desfășurat festivități la care a participat un număr mare de persoane, fiind decorați 17 veterani. Regele Carol I a reluat, în 1872, ideea lui Cuza, instituind Virtutea Militară

1882 – Al doilea Conciliu Provincial al Bisericii Române Unite cu Roma

Convocat de Mitropolitul Ioan Vancea de Buteasa între 30 mai–6 iunie la Blaj, a fost axat mai mult, prin dezbateri și hotărârile luate, asupra organizării capitulare, juridice și problematicii școlare

1901 – S-a născut Maria Holban

30 mai 1901, București – 18 martie 1991, București

Istoric, traducătoare, membră corespondentă (din 1990) a Academiei Române. După ce a obținut licențele în Drept și Litere la Universitatea din București, a urmat trei stagii de pregătire la Paris. Lucrarea de doctorat, Quelques aspects inconnus de la Préréforme française, coordonată de Nicolae Iorga, a fost susținută în 1939. S-a specializat în paleografie latină și limba textelor la École des Chartes din Paris. A studiat medievistica occidentală, publicând sau studiind documentele originale. A predat cursuri de paleografie latină și franceză și a tradus cântece populare românești și poeți români, în limba franceză, precum și străini, în limba română. Opera sa cuprinde mai multe studii despre Francisc I, Erasmus de Rotterdam, Louise de Savoia, Margareta de Navarra, Lefèvre d’ Étaples, Jean Thenaud, François de Moulins de Rochefort. Alături de un colectiv din cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, a avut un aport esențial în editarea seriei Călători străini despre țările române, o colecție de mărturii traduse și adnotate, însoțite de studii introductive, adresată cercetătorilor istorici, a fost de asemenea asociată cu seria C privitoare la Transilvania a colecției Documente privind istoria României

1906 – A încetat din viață Florian Porcius (16/28 august 1816, Rodna, Districtul Năsăud – 17/30 mai 1906, Rodna, Comitatul Bistrița-Năsăud)

Botanist, unul dintre cei mai de seamă creatori ai terminologiei botanice românești, membru titular al Academiei Române; în 1848 a făcut parte din delegația care a mers la Viena pentru a susține drepturile naționale ale românilor transilvăneni

1919 – A încetat din viață Barbu Nemțeanu (Benjamin Deutsch; 1 octombrie 1887, Galați – 30 mai 1919, București)

Poet simbolist, traducător și publicist

1928 – Premiera dramei lirice Năpasta de Sabin Drăgoi

Operă în 3 acte, compusă pe un libret după drama cu același nume a lui I.L. Caragiale. Premiera a avut loc la Opera Română din București

Sabin Drăgoi – Năpasta Corul țăranilor • Ansamblul vocal al Facultății de Muzică și Teatru – Universitatea de Vest din Timișoara, Dirijor Darius Iordănescu, La pian Dianna Vasiu, Solist Răzvan Grozăvescu

1929 – S-a născut Doina Cornea

30 mai 1929, Brașov – 4 mai 2018, Cluj-Napoca

Profesoară universitară, publicistă, traducătoare, luptătoare anticomunistă. A absolvit cursurile Facultății de Filologie la Universitatea din Cluj, unde și-a continuat activitatea ca asistent universitar, ulterior conferențiar la catedra de Limbi și Literaturi Străine, specialitatea limba franceză. Pentru că „fiecare atitudine spirituală individuală contează”, în 1980 a realizat primul samizdat, Încercarea labirintului, urmat de alte patru traduceri-samizdat (din limba franceză), cărora le-a scris note și prefețe: Ieremia Valahul de Petru Gherman, Tao te king de Lao-tse, Dreptate și Adevăr de Gabriel Marcel, partea de Trialog din Omul și cele trei etici ale sale de Ștefan Lupașcu. Între 1982–1989 a difuzat 31 de texte și proteste prin radio Europa Liberă. În 1983 a fost destituită de la universitate și supusă unor anchete, interogatorii, bătăi, amenințări. Împreună cu fiul ei, Leontin Iuhas, a răspândit 160 de manifeste de solidaritate cu muncitorii din Brașov răsculați la 15 noiembrie 1987, ambii fiind arestați pentru 5 săptămâni (noiembrie-decembrie 1987). În 1988, printr-o scrisoare deschisă adresată papei Ioan Paul al II-lea, difuzată de Radio Europa Liberă, a solicitat, împreună cu alți cinci intelectuali clujeni, scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma din ilegalitate. Din acest moment a fost urmărită permanent până la 21 decembrie 1989. A participat la manifestația de la Cluj (21 decembrie 1989), sub gloanțe. A fost cooptată în CFSN, organism din care și-a dat demisia din cauza transformării FSN în partid politic și a reminiscențelor comuniste ale acestuia. A fost co-fondatoare, devenind apoi președintă, a Forumului Democrat Antitotalitar din România (Cluj, 6 august 1990), ca o primă mișcare de unificare a opoziției democrate, din care s-a format mai târziu Convenția Democrată din România (CDR). A fost membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social, a Alianței Civice și a Fundației Culturale Memoria

1929 – S-a născut Ileana Constantinescu

30 mai 1929, Comani, Drăgănești-Olt – 24 mai 2018

Cântăreață de muzică populară. În 1951 o echipă de specialiști de la Institutul de Folclor din București, care urmărea să identifice noi talente artistice din mediul rural pentru concursurile inter-comunale, inter-raionale și inter-regionale, a remarcat-o pe Ileana Constantinescu. Interpreta a câștigat premiul I pe Regiunea Teleorman și premiul al II-lea pe țară. A efectuat primele înregistrări la radio (1952): Busuioc, floare cătată, Dunăre, Dunăre, I-auzi, mândro, pițigoiul, Marioară de la munte, Plin e codrul de voinici, acompaniată de orchestra condusă de Ionel Banu. Melodiile au fost difuzate pentru prima dată pe 3 august 1952 – debutul său radiofonic. A înregistrat în scurt timp (1951–1956) peste 200 de cântece la Institutul de Folclor. A urmat Liceul de Muzică din București (1954–1958), la clasa de canto popular, având profesoare pe Elisabeta Moldoveanu și Maria Tănase și colegi ca Victoria Darvai, Natalia Șerbănescu, Natalia Gliga și Benone Sinulescu. A efectuat numeroase turnee în țară, a colaborat cu orchestrele și ansamblurile: Taraful Gorjului, Doina Argeșului, Doina Olteniei, Doina Ilfovului, Brâulețul, Rapsodia Română, Flacăra Prahovei. A fost distinsă cu Medalia Națională Serviciul Credincios, clasa a III-a (2002), Ordinul Meritul Cultural, grad de Cavaler (2004)

Ileana Constantinescu – Ionel cu haină lungă

1935 – S-a născut Ovidiu Zotta

30 mai 1935 – 1996

Scriitor de cărți pentru copii, editor, scenarist și desenator de benzi desenate. Scrieri: Toți băieții sînt răi, toți băieții sînt buni, O șansă pentru fiecare, Operațiunea Hercule, ecranizat în 1979 ca Jachetele galbene, Alexandru cel argintiu, Jucătorul de rezervă, Spadasinul de serviciu, Insigna de pilot

1943 – A încetat din viață Juarez Movilă (2 octombrie 1870, Buzău – 30 mai 1943, București)

Compozitor și critic muzical

1945 – A început procesul ziariștilor criminali de război și vinovați de dezastrul țării

Printre acuzați: jurnalistul Pamfil Șeicaru, fondatorul și șeful cotidianului Curentul, poetul, dramaturgul și gazetarul Radu Gyr, pentru activitatea lui la revistele Legiunii Arhanghelului Mihail și scriitorul, poetul, filosoful și ziaristul Nichifor Crainic, pentru activitatea la revista Gândirea, Ilie Rădulescu (Porunca Vremii) și mulți alții. Sentința va fi pronunțată la 4 iunie 1945

1947 – S-a născut Dumitru Graur

30 mai 1947, București

Ziarist, comentator sportiv de radio și televiziune, analist media. A absolvit în 1971 Institutul de Educație Fizică și Sport din București (IEFS), specializarea fotbal și antrenor categoria a III-a. A lucrat la cotidianul Sportul, unde a scris cronici despre fotbalul românesc, a fost redactor la Flacăra, redactor șef și comentator sportiv la TVR, unde a pus bazele emisiunilor sportive Sport Magazin, Puls 180, Repriza a III-a, Sport Club, Nocturna Sportivă. A lucrat apoi la Prima TV și Antena 1, a fost director al Gazetei Sporturilor. În 2005 a devenit producător TV independent, fondând Agenția de Publicitate Sportivă și Marketing Balkan Football SRL, directorul revistei lunare Sport în România

1949 – A încetat din viață Marcu Beza (29 iunie 1882, Vlaho-Clisura, Macedonia – 30 mai 1949, București)

Scriitor și diplomat, membru corespondent al Academiei Române; membru al Comitetului Național Român, organizație de exil

1955 – Marea Adunare Națională a ratificat Tratatul de la Varșovia

România a ratificat Tratatul de la Varșovia la 30 mai 1955 și a depus la 3 iunie 1955 instrumentul de ratificare la Varșovia, guvernului polonez care era depozitarul documentului. În 10 iunie 1955, ambasada Poloniei la București a informat Ministerul român al afacerilor externe că Tratatul de la Varșovia a intrat în vigoare la data de 4 iunie 1955

1964 – A încetat din viață Theodor Angheluță (29 aprilie 1882, Adam, Galați – 30 mai 1964, Cluj-Napoca)

Matematician și profesor la Universitatea din Cluj, membru de onoare al Academiei Române

1965 – S-a născut Răzvan Dumitrescu

30 mai 1965 București

Jurnalist, prezentator și realizator de televiziune. În presa scrisă, a lucrat la săptămânalele Zig-zag și Flacăra, colaborând și cu Academia Cațavencu; a fost redactor-șef adjunct la ziarul Curentul, a lucrat și la agenția de presă Mediafax. A debutat în televiziune ca prezentator al SOTI, apoi ca prezentator de știri și moderator-realizator la TVR, B1 TV, Realitatea TV, prezentator și realizator al emisiunii Realitatea Zilei, Antena 3, în prezent prezintă Clujul în direct, la televiziunea NCN din Cluj-Napoca

1966 – A încetat din viață Oscar Walter Cisek (6 decembrie 1897, București – 30 mai 1966, București)

Scriitor, diplomat și critic de artă, autor de nuvele, povestiri, poeme și eseuri în limbile română și germană

1968 – A încetat din viață Constantin S. Nicolaescu-Plopșor (20 aprilie 1900, Plopșor, Dolj – 30 mai 1968, București)

Arheolog, istoric, etnograf, folclorist, antropolog, geograf, membru corespondent al Academiei Române

1969 – Campionatul european de box de la București

Pentru prima dată în istoria sportului românesc, între 30 mai–8 iunie, România a fost gazda Campionatelor europene de box. Ion Alexe a obținut medalia de aur, Ion Covaci, medalia de bronz, iar Constantin Ciucă, Aurel Dumitrescu și Calistrat Cuțov își adjudecau medalia de aur, fiind cea mai strălucită participare a echipei românești la un CE

Campionatul European de Box din București 1969

1980 – A încetat din viață Matei Socor (15 septembrie 1908, Iași – 30 mai 1980, București)

Compozitor și dirijor, membru al PCR din ilegalitate, membru corespondent al Academiei Române

1990 – Cutremurul de pământ în Vrancea de peste 6 grade pe scara Richter

Primul cutremur, cu o magnitudine de 6,9 grade pe scara Richter, s-a produs la ora locală 14:40:06 pe data de 30 mai. În următoarele 13 ore au avut loc peste 80 de replici. Pe data de 31 mai, la ora locală 3:17:00, a avut loc al doilea cutremur cu magnitudinea de 6,4 grade pe scara Richter. După 3 secunde, s-a produs și al treilea seism (6,1 Mw). În România, 8 persoane au murit și 362 au fost rănite. Din acestea, 100 au fost rănite serios, iar 262 au suferit leziuni ușoare. În RSS Moldovenească, 4 oameni au murit și zeci au fost rănite, iar în nordul Bulgariei, o persoană a murit în urma unui atac de cord

1994 – Legea nr. 34/30 mai 1994 privind impozitul pe venitul agricol

A fost adoptată de Senat în ședința din 18 aprilie, reexaminată de Senat în ședința din 25 mai, promulgată la 30 mai, fiind în vigoare de la 1 iulie 1994 până la 31 decembrie 2002

1995 – A încetat din viață Ștefana Velisar Teodoreanu (Marie Ștefana Lupașcu/Ștefana Velisar/Lily Teodoreanu; 17 octombrie 1897, Remiremont, Franța – 30 mai 1995, București)

Romancieră, poetă și traducătoare, soția scriitorului Ionel Teodoreanu

 

Ziua Aniversară a Direcției Generale Anticorupție

2005 – A fost înființată Direcția Generală Anticorupție din Ministerul Afacerilor Interne

Înființată ca structură de poliție judiciară, specializată în prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului ministerului

Ziua aniversară a Direcției Generale Anticorupție

2005 – A încetat din viață Aurel Dragoș Munteanu (16 ianuarie 1942, Lăpușna, Basarabia/Republica Moldova – 30 mai 2005, New York, SUA)

2013 – A încetat din viață Radu Paladi (16 ianuarie 1927, Storojineț, Bucovina, Romania/Ucraina – 30 mai 2013, București)

Compozitor de muzică cultă de scenă, de film, corală, vocală, de cameră, simfonică, vocal-simfonică și concertantă, pianist și dirijor

2016 – A fost inaugurat Monumentul Aripi din Piața Presei Libere

Monumentul Luptei Anticomuniste sau monumentul Aripi a fost ridicat în memoria luptătorilor din rezistența anticomunistă (1945–1989) din România și Basarabia, simbolizând un tumul, un mormânt imaginar al zecilor de mii de morminte necunoscute; din el se înalță spre cer trei aripi, reprezentând Sfânta Treime, care poartă spre înaltul cerului sufletele descătușate ale foștilor deținuți politici, deportați, azvârliți în gropi comune, fără slujbă religioasă, fără lumânare, fără cruce. Ințiativa construirii monumentului a aparținut Asociației Foștilor Deținuți, iar demararea efectivă a proiectului a început în 2003, fiind creat de sculptorul Mihai Buculei

2017 – A încetat din viață Paul Fister (7 septembrie 1944, Brașov – 30 mai 2017)

Actor, cascador, pugilist și consilier de lupte

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #BisericaSfântulGheorgheHârlău #ValterMărăcineanu #ConstantinGogu #MedaliaProVirtuteMilitari #MariaHolban #OperaNăpasta #DoinaCornea #IleanaConstantinescu #OvidiuZotta #DumitruGraur #RăzvanDumitrescu #DirecțiaGeneralăAnticorupție #MonumentulAripi

0 comentarii la „30 Mai în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: