Foto: Gheorghe Iancu a stabilit recordul mondial definitiv la parașutism


Ziua românilor de pretutindeni

Începând cu anul 2015, prin Legea 101/2015, Ziua românilor de pretutindeni este sărbătorită în ultima duminică a lunii mai. Până în anul 2014, Ziua Românilor de Pretutindeni era celebrată la 30 noiembrie, odată cu sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei

 

Ziua Rezervistului Militar

Instituită prin Hotărârea Guvernului României nr. 467 din 12 mai 2010. Prin această hotărâre instituțiile publice din cadrul sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională pot sprijini, in condițiile legii, manifestările prilejuite de acest eveniment

 

1816 – S-a născut Dimitrie Ghica

31 mai 1816, București – 15 februarie 1897, București

Om politic conservator. Născut în Familia Ghica, ca fiu al domnitorului din Țara Românească Grigore Dimitrie Ghica, vlăstar domnesc (i se spunea beizadea Mitică), a urmat studii militare la Viena și Berlin. O vreme a fost ofițer în garda imperială rusă, iar în țară a fost membru al Curții de Apel București, prefect al Poliției și primar al Capitalei. Deputat în Divanul ad-hoc (1857), a militat pentru unirea Principatelor Române sub domnia unui Principe străin. Ca efor al Spitalelor civile a contribuit la construirea unor unități sanitare în București, la modernizarea orașului montan Sinaia. A fost președinte al Consiliului de Miniștri – ultimul Guvern al Munteniei (1861–1862), prim-ministru al României, președinte al Senatului României

 

Ziua Geniștilor

1859 – A luat ființă primul batalion de geniu în Moldova

Arma Geniului s-a înființat prin crearea în Moldova a primei subunități române de geniu, Batalionul 1 Geniu, prin abrobarea dată la 31 mai 1859 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza pe Raportul Consiliului de Miniștri nr. 1902. Un an mai târziu, corpul de geniu instituit prin ordonanța din 31 mai 1859, va spori prin înființarea unui al doilea batalion în Țara Românească, care „dimpreună cu cel din Moldova au constituit întâiul regiment de geniu” românesc. Primele batalioane de geniu ale ostirii române aveau un efectiv de 1000 de oameni fiecare, împărțiți în patru companii. Comandant al acestor subunități a fost numit căpitanul, ulterior maiorul, Panait Donici, care s-a numărat printre organizatorii trupelor de geniu din țara noastră

 

1874 – Convenția dintre România și Austro-Ungaria privind calea ferată Ploiești–Predeal–Timiș–Brașov

Gara Ploiești

La începutul anilor 1870, ambele guverne au convenit să construiască primele două linii de cale ferată transfrontalieră și anume: una pe la Orșova și cealaltă pe la Predeal. Astfel, la 31 mai 1874, s-a semnat la București o convenție româno-maghiară prin care s-au stabilit detaliile legării orașului Brașov de Ploiești printr-o linie ferată pe Valea Prahovei, care urma să treacă granița între cele două țări la nord de orașul românesc Predeal și la sud de satul austro-ungar Timișu de Sus și să fie dată în folosință la 15 august 1878

1879 – Danemarca a recunoscut independența de stat a României

Trimisul special al Danemarcei la Viena s-a prezentat în fața Regelui Carol I, în misiune specială, pentru a notifica recunoașterea de către Danemarca a independenței de stat a României. Relațiile diplomatice dintre România și Danemarca au fost stabilite în 1917, când ambasadorul român cu reședința la Stockholm a fost acreditat și în Danemarca

1883 – S-a născut Onisifor Ghibu

31 mai 1883, Săliște, comitatul Sibiu – 31 octombrie 1972, Cluj

Profesor de pedagogie, politician, luptător pentru drepturile și unitatea poporului român, participant important la realizarea Marii Uniri de la 1918, membru corespondent al Academiei Române. A urmat studii universitare la Institutul Teologic Andreian Sibiu, desăvârșite la Universitatea din București, la Budapesta, Strasbourg și Jena, în acest din urmă oraș universitar trecându-și doctoratul în Filosofie, pedagogie și istorie universală (1909). Refugiat în București între anii 1914–1916, a colaborat cu alți refugiați ardeleni la o campanie pentru intrarea României în război alături de Antantă împotriva Austro-Ungariei, fiind condamnat la moarte în 1915, în contumacie, de Curtea Militară Maghiară din Cluj. După ocuparea Bucureștiului, s-a refugiat la Iași cu familia, iar din martie 1917 la Chișinău, unde a devenit motorul acțiunii revoluționare basarabene din 1917–1918. Împreună cu câțiva fruntași basarabeni a întemeiat și organizat Partidul Național Moldovenesc. A condus efectiv vasta acțiune de organizare a învățământului în limba română, inexistent în 1917 și a reușit deschiderea de școli românești în toată Basarabia. A tipărit Ardealul, prima „foaie” cu tipar latin din întreg Imperiu Rus, transformat mai apoi în cotidianul România Nouă. S-a aflat în fruntea luptei care a dus la unirea Basarabiei în 1918. Pentru activitatea sa permanent naționalistă, antirevizionistă și antisovietică a avut de suferit tot restul vieții după instaurarea forțată a regimului comunist în România

1913 – S-a inaugurat Marea Moschee din Constanța

Marea Moschee din Constanța, cunoscută și ca Moscheea Carol, este un lăcaș de cult musulman din Constanța, monument istoric și de arhitectură, construit între anii 1910–1913, din inițiativa regelui Carol I, în semn de omagiu pentru comunitatea musulmană din orașul Constanța. Proiectată de arhitectul Victor Ștefănescu, ajutat la construcția cupolei și a minaretului de inginerul și inventatorul Gogu Constantinescu, a fost prima construcție din beton armat din România; îmbinarea stilului egipteano-bizantin cu inserții arhitecturale românești a făcut din acest edificiu un unicat arhitectonic. Inaugurarea a avut loc pe data de 31 mai 1913 în prezența familiei regale și a reprezentaților cultului musulman în România

1913 – S-a născut Constantin Silvestri

31 mai 1913, București – 23 februarie 1969, Londra

Dirijor, compozitor și pianist, stabilit în Anglia din 1957. A debutat ca pianist la vârsta de zece ani, iar ca dirijor la 17 ani, alături de Orchestra simfonică a Radiodifuziunii din București, dirijând o compoziție proprie, Preludiu și fugă (Toccata). A studiat la Conservatorul din București, cu Mihail Jora (compoziție) și Florica Musicescu (pian), iar ca dirijor a fost un autodidact. În 1935 a fost distins cu Premiul de compoziție „George Enescu”, în același an devenind director muzical al Operei Române și, din 1953 și director al Filarmonicii din București. În perioada 1948–1956, Constantin Silvestri a predat la Conservatorul din București, unde a creat o valoroasă clasă de dirijorat. Printre studenții săi se numără celebrul dirijor Sergiu Comissiona. În 1958 a dirijat premiera românească a operei Oedip de George Enescu, la Opera Română din București. În 1959 a emigrat în Anglia, s-a stabilit la Bournemouth, primind cetățenie britanică în 1967. Compozițiile sale includ lucrări simfonice și muzică de cameră pentru diferite instrumente

Constantin Silvestri – Trei piese pentru orchestră de coarde, Op. 4 (1933)

1915 – S-a născut Voinea Marinescu

Marinoff; 31 mai 1915, Somovit, Bulgaria – 2 septembrie 1973, București

Medic chirurg din România, membru corespondent al Academiei Române (din 1963). A absolvit Facultatea de Medicină din București, specializându-se apoi la Institutul de medicină „I.P. Pavlov” din Leningrad (1948–1952) și în clinicile prof. F.C. Uglov și A.N. Bakulov, obținând diploma de candidat în științe. Reîntors în România, a fost încadrat conferențiar universitar la Catedra de chirurgie a IPMSF București, sub conducerea profesorului Nicolae Hortolomei, apoi profesor titular la Clinica chirugicală a Spitalului Fundeni. A întreprins studii experimentale și clinice în domeniul chirurgiei cardiace și toracice, abordând cu echipe complexe (Dan Setlacec, Gh. G. Litarczec ș.a) operațiile pe cord oprit și deschis; a adus contribuții și în problemele legate de circulația extracorporală, cu contribuții în chirurgia experimentală a plămânilor, a aparatului circulator, a transplanturilor de țesuturi și organe, în chirurgia cardio-vasculară. A fost vicepreședinte al celei d-a XII-a Sesiuni a Adunării Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), ministru al sănătății și prevederilor sociale (1954–1966). Lucrări: Tratamentul arsurilor, Anestezia. Probleme teoretice și practice, Circulația extracorporeală și hipotermia profundă, Biologia transplantării țesuturilor și organelor, Parazitoze ale sistemului nervos, majoritatea în colaborare cu echipele sale

1919 – România și Polonia au ridicat relațiile diplomatice la nivel de legație

Relațiile diplomatice dintre cele două țări au fost stabilite, la nivel de reprezentanță provizorie, la 9 februarie 1919, iar la 31 mai, același an, relațiile au fost ridicate la nivel de legație. În 1938, misiunile diplomatice au fost ridicate la nivel de ambasadă

1919 – Intervenția prim-ministrului Ion I.C. Brătianu la Conferința de pace de la Paris

Delegația română și-a exprimat poziția față de tratatul cu Austria în timpul ședinței plenare din 31 mai 1919. După ce și-a exprimat mulțumirea față de recunoașterea unirii Bucovinei cu România, Ion I.C. Brătianu a propus modificarea unor articole, în spacial cel referitor la regimul minorităților. În argumentarea sa, diplomatul a subliniat că Guvernul român a acordat tuturor minorităților care locuiau în interiorul noilor frontiere, drepturi egale cu acelea ale tuturor cetățenilor români, și a respins controlul Marilor Puteri asupra statelor mici în privința minorităților. Potrivit șefului delegației, „România era gata să accepte orice fel de dispoziție, pe care orice alt stat membru al Societății Națiunilor ar admite-o pe teritoriul său în acest domeniu

1938 – Relațiile diplomatice dintre România și Polonia au fost ridicate de la nivel de legație la ambasadă

Misiunile diplomatice ale celor două țări, stabilite la nivel de legație în 1919, au fost ridicate la rang de ambasadă la 31 mai 1938. În 1940, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, relațiile diplomatice au fost suspendate, fiind reluate în 1945

1922 – S-a născut Mihai Botez

31 mai 1922, Oradea – 8 decembrie 2011, Arad

Gimnast și judoka. A fost primul campion național absolut la gimnastică (1948), participant la Jocurile Olimpice de vară din 1952, care s-au desfășurat la Helsinki, părintele judo-ului din România și primul antrenor român de arte marțiale. În 2008 a devenit campion mondial la judo veterani, la 86 de ani; avea două centuri negre, 8 Dan în judo și 8 Dan în jiu-jitsu. Era cunoscut ca cel mai vârstnic judoka al lumii

1929 – S-a născut Aladár Zoltán

31 mai 1929, Mărtiniș, Harghita – 9 iulie 1978, Târgu Mureș

Compozitor, critic muzical, editor, pedagog, dirijor și folclorist român de etnie maghiară, figură proeminentă a mișcării corale ardelene. A obținut diploma de profesor de muzică (1951), cea de compozitor (1952), respectiv cea de dirijor (1953), la Institutul de Muzică „Gheorghe Dima”, având profesori pe Jodál Gábor, Cornel Țăranu, Vasile Herman și Antonin Ciolan. În studenție și-a asumat conducerea a mai multor coruri de amatori din Cluj. După absolvirea secției de pedagogie muzicală a obținut un post de preparator la Institutul de Muzică „Gheorghe Dima”, apoi de asistent, dar a predat concomitent și la liceul de muzică din oraș. Din 1954 a devenit membru al Uniunii Compozitorilor. A publicat în revistele și ziarele clujene și bucureștene: Utunk, Művelődés, Útmutató, ocazional colaborând și cu Radio Cluj. După mutarea la Târgu Mureș, pe lângă activitatea didactică, a dirijat Ansamblul Popular Secuiesc de Stat. A fost redactor muzical la Radio Târgu Mureș, consilier și dirijor al mai multor formații corale locale, secretar al filialei mureșene a Uniunii Compozitorilor, din 1968, unul din vicepreședinții Uniunii. S-a numărat printre inițiatorii Zilelor Muzicale Târgu-Mureșene. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1966), premiul „George Enescu” pentru compoziție (1967), va câștiga premiul concursului coral Ion Vidu (1970), premiul Uniunii Compozitorilor (1972). Din performanța sa componistică se remarcă prelucrări din folclor, lucrări corale, muzică simfonică

Aladár Zoltán – Simfonia nr. 2 „Laudă patriei” (1972)

1932 – A demisionat Guvernul Nicolae Iorga

Consiliu de miniștri de uniune națională, prezidat de Nicolae Iorga care a guvernat în perioada 18 aprilie 1931–31 mai 1932. Cunoscut mai degrabă sub numele de Guvernul Iorga–Argetoianu, a rămas în istorie ca o încercare nereușită a regelui Carol al II-lea și a camarilei sale de a conduce „deasupra” partidelor politice. Instaurat într-un context politic și economic complex, guvernul Iorga-Argetoianu s-a aflat în fruntea țării în etapa de maximă intensitate a crizei economice din 1929– 1933. Resursele bugetare ale statului s-au înjumătățit, determinând a doua curbă de sacrificiu (impozit de 15% pe salarii, creșterea fiscalității), adâncirea crizei economice și amplificarea conflictelor sociale (statul nu mai putea asigura plata regulată a salariilor și pensiilor). Tot acest guvern a dat și Legea pentru învățământul universitar. În 31 mai 1932, primul ministru a demisionat, iar regele Carol al II-lea a dat mandat țărănistului Alexandru Vaida-Voevod

1938 – S-a născut Adriana Iliescu

31 mai 1938, Craiova

Istoric și critic literar, prozatoare și poetă, profesor universitar. Este cunoscută, mai ales pentru că a fost, până la 29 decembrie 2006, cea mai vârstnică femeie din lume care a dat naștere unui copil, la vârsta de 66 de ani și 320 zile. Ea a născut-o pe Eliza Maria Bogdana la 16 ianuarie 2005, la Maternitatea Giulești din București. Fetița nu este, totuși, copilul său biologic, ținând cont că ovulul (și sperma de asemenea) provine de la un donator anonim, iar Adriana Iliescu a fost mai degrabă o mamă purtătoare. Ea a lucrat înainte de pensionare ca profesor universitar de literatură română și scriitor de povești pentru copii. Eliza Maria a primit și prenumele Bogdana, nume care era destinat surorii sale gemene, care nu a supraviețuit sarcinii

1938 – A încetat din viață Max Blecher (8 septembrie 1909, Botoșani – 31 mai 1938, Roman)

Prozator și poet, considerat de critica literară drept principalul reprezentant al literaturii autenticității

1946 – S-a născut Adriana Bittel

31 mai 1946, București

Prozatoare și publicistă, membră a Uniunii Scriitorilor din România și a PEN-Clubului Român. Este absolventă a Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București în 1970. A fost corector și apoi redactor la revista România literară, a contribuit cu cronică la revista România Literară. A fost descrisă drept unul dintre prozatorii de marcă ai generației ’80. Volume: Lucruri într-un pod albastru, Iulia în iulie, Cum încărunțește o blondă

1954 – S-a născut Nicu Alifantis

31 mai 1954, Brăila

Muzician, solist vocal, instrumentist și compozitor de muzică folk și muzică de teatru, actor și poet. A făcut studii muzicale particulare și a debutat scenic în anul 1973. A fost angajat în 1975 la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila, devenind cunoscut și iubit de public, astfel încât în 1976 casa de discuri Electrecord i-a editat primul material discografic, Cântec de noapte, cu patru piese. A debutat componistic în 1972 cu muzica pentru piesa Furtuna de Ostrovski, la Teatrul „Maria Filotti”. Dintre înregistrările sale: După melci, Piața Romană nr. 9, Risipitorul de iubire, Neuitatele femei, Cântece de șemineu

Nicu Alifantis – Ploua infernal

1954 – A încetat din viață Dragomir Hurmuzescu (13 martie 1865, București – 31 mai 1954, București)

Fizician și inventator, profesor universitar la Iași și București, fondatorul învățământului electrotehnic din România și colaborator al soților Marie și Pierre Curie, membru fondator al Academiei de Științe din România, membru corespondent al Academiei Române

1961 – Parașutistul Gheorghe Iancu a stabilit recordul mondial definitiv

La 31 mai 1961, pe aerodromul de la Strejnic, de lângă Ploiești, Gheorghe Iancu a stabilit recordul mondial absolut și definitiv, la săritura cu parașuta la punct fix, acordat de Federația Aeronautică Internațională, în urma a două lansări cu deschidere întârziată a parașutei, executate de la 1.000 m, și aterizând de fiecare data la zero metri de punctul fix

1962 – S-a născut Răsvan Popescu

31 mai 1962, București

Jurnalist, scenarist de film și scriitor. A urmat Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București (1982–1987). A lucrat inginer geolog în bazinele miniere din Valea Jiului și Valea Prahovei. După 1989, s-a reprofilat jurnalist, fiind, pe rând, publicist-comentator la săptămânalul Expres, corespondent al Radio BBC și redactor-șef la Televiziunea Română, coordonatorul emisiunii de dezbateri Ediție specială. În anul 1992 a urmat cursuri postuniversitare de jurnalism la California State University. A fost apoi Secretar de Stat, șef al Departamentului de Informații Publice și Purtător de Cuvânt al Guvernului, apoi Consilier de Stat și Purtător de Cuvânt al Președintelui României, Emil Constantinescu, președinte al CNA. Dintre volumele publicate: Omul cu cioc și gheare, Purtătorul de Cuvânt, Femeia visurilor, Cutia cu maimuțe

1969 – A încetat din viață Gheorghe Macovei (25 septembrie 1880, Tansa, Iași – 31 mai 1969, București)

Geolog, profesor universitar, om de știință emerit, membru titular al Academiei Române

1976 – Festivitatea dezvelirii statuii lui Mihai Eminescu

la Cluj-Napoca

Monumentul dedicat poetului național al României este opera sculptorului Ovidiu Maitec și a fost ridicat în fața Teatrului Național Cluj-Napoca. Lucrarea este una de mari proporții, având o înălțime de 3 m. Zece ani mai târziu, s-a dezvelit și statuia lui Lucian Balga, cele două statui încadrând astfel treptele teatrului

1984 – A încetat din viață Filaret Barbu (16 aprilie 1903, Lugoj, Austro-Ungaria – 31 mai 1984, Timișoara)

Compozitor de operetă, dirijor și profesor

1990 – A încetat din viață Vasile Nicolescu (1 noiembrie 1929, Podenii Vechi, Prahova – 31 mai 1990, București)

Poet, eseist și traducător

1993 – A încetat din viață Ion Sofia Manolescu (24 noiembrie 1909, Horia, Neamț – 31 mai 1993, București)

Poet, inginer agronom, membru al Societății Scriitorilor Români; a avut cu interdicție de semnătură (1945–1975)

2002 – A încetat din viață Eugen Frunză (3 septembrie 1917, Mährisch Schönberg, Austria/Cehia – 31 mai 2002)

Poet, reprezentant al realismului socialist în literatură; a scris, împreună cu Dan Deșliu, versurile imnului național al Republicii Populare Române (1953–1977), „Te slăvim, Românie!”

2017 – A încetat din viață Nicolae Săftoiu (28 martie 1935, Cozieni, Ilfov – 31 mai 2017, Lunca Gârții, Argeș)

Grafician; a realizat grafica bancnotelor puse în circulație de Banca Națională a României (1991–2000)

2019 – Papa Francisc si-a început vizita apostolică în România

31 mai–2 iunie

Desfășurată sub genericul „Să mergem împreună!“, la 20 de ani de la vizita istorică a Papei Ioan Paul al II-lea, vizita de stat, pastorală și ecumenică a Papei Francisc în România a dedicat prima zi, în întregime autorităților politice și bisericești din Capitală: președintele, primul ministru, patriarhul și Sinodul permanent al Bisericii ortodoxe române, apoi vice-președintele Conferinței Episcopilor din România, dar și cu societatea civilă și Sfânta Liturghie din Catedrala Sfântul Iosif.

Papa Francisc în România – Patriarhia Română, Catedrala Națională și Catedrala Sfântul Iosif [TVR]

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #Ziuaromânilordepretutindeni #ZiuaRezervistuluiMilitar #DimitrieGhica #ZiuaGeniștilor #OnisiforGhibu #MareaMoscheedinConstanța #ConstantinSilvestri #VoineaMarinescu #MihaiBotez #AladárZoltán #AdrianaIliescu #AdrianaBittel #NicuAlifantis #GheorgheIancuRecordmondialdefinitivParașutism #RăsvanPopescu #StatuiaMihaiEminescuCluj #PapaFranciscînRomânia

0 comentarii la „31 Mai în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: