Istoria României România frumoasă Today's Memory

3 Iunie în istoria românilor

Foto: Mediaș


1267 – Prima mențiune documentară a orașului Mediaș

A fost pentru prima dată menționat documentar cu numele Villa Medies. Oraș întemeiat în 1146, cea mai veche urbe a Transilvaniei. Tradiția spune că la început a existat un nucleu de case în jurul unei biserici construite pe ruinele castrului roman și că la 1200 ar fi trăit aici 100 de locuitori. Cu timpul acest nucleu s-a extins și a fost înconjurat de fortificații. Numele poate fi legat de numele unui trib secuiesc din secolul al IX-lea. În secolele al XII-lea și al XIII-lea regii Ungariei au așezat în zona Mediașului coloniști germani, sași.

1428 – Încheierea asediului cetății Golubăț

Conflict militar desfășurat în mai–iunie 1428 între alianța militară creștină maghiară–română–lituaniană și armata Imperiului Otoman. Cetatea Golubăț, aflată pe malul drept al Dunării (Serbia) era ocupată de trupe otomane. Din partea română, au participat 6000 de călăreți valahi ai domnitorului Dan al II-lea al Țării Românești și moldovenii trimiși de către Alexandru cel Bun. Acest asediu a fost prima bătălie din istoria militară a Ungariei în care armata maghiară a folosit artileria. Cu toate acestea, alianța militară creștină, condusă de regele Sigismund de Luxemburg, nu a putut captura cetatea Golubăț și a fost învinsă de armata otomană condusă de sultanul Murad al II-lea. În retragere, Dan al II-lea a căzut prizonier și a fost executat condotierul polonez Zawisza Czarny. După bătălie, armata otomană a cucerit cea mai mare parte a teritoriului Serbiei și Bosniei.

Animație 3D care prezintă fortificația așa cum arăta în secolul al XIV-lea

1830 – S-a înființat, la Iași, Facultatea de Drept

Facultatea de Drept de la Iași, prima facultate juridică moldoveană, și-a început existența la 3 iunie 1830 când, cu o solemnitate deosebită, se inaugura deschiderea primului curs de legi în limba română de catre jurisconsultul statului, Christian Flechtenmacher, în localul de la Trei Ierarhi, în cadrul căruia își începea cursurile viitoarea Academie ieșeană, până la găsirea unui sediu propriu. Actul oficial de constituire a facultății va fi adoptat la 6 octombrie 1855

1904 – S-a născut Athanase Joja

3 iunie 1904, București – 8 noiembrie 1972, București

Filosof și logician, membru titular (din 1955) și președinte (1966–1972) al Academiei Române. În anul 1935 a devenit membru al PCdR. A fost profesor de logică la Universitatea din București, îndeplinind o serie de funcții pe linie de stat și de partid: secretarul general al Comisiei române de legătură cu Comisia Aliată de Control, secretar general și apoi director în Ministerul Afacerilor Externe, reprezentant permanent la ONU (1955–1957), ministru al Învățământului și Culturii, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, membru al CC al PCR, membru al Consiliului de Stat. De asemenea, a fost membru fondator și primul președinte al Asociației România, vicepreședinte al Comitetului Executiv al UNESCO. Scrieri: Studii de logică, vol. I–IV, Teorie și metodă în științele sociale, Logos și ethos, Doctrina universalului la Aristotel, Filosofie și cultură, Cunoaștere și acțiune

1906 – S-a născut Jean Livescu

3 iunie 1906, Burdujeni, Botoșani/Suceava – 2 septembrie 1996, București

Filolog, germanist și istoric literar, membru corespondent (din 1965) al Academiei Române. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași, secția Limba și literatura germană, pe care a absolvit-o în 1937. A continuat studiile superioare în Germania, la Universitatea din Marburg, apoi la cea din Berlin. Și-a luat doctoratul în 1942 la Strasbourg. Între anii 1939–1942 a beneficiat de o bursă de cercetare Humboldt în domeniul literaturii germane la Friedrich-Wilhelms-Universität din Berlin, cu profesorul dr. Julius Petersen și la Universitatea din Strasbourg, cu prof.dr. Fr. Wentzlaff Eggebert. A revenit în Germania (1970–1980), pentru stagii de specializare la Marbach, Bonn, Köln și Leipzig. După absolvire, a intrat în învățământul superior, asistent, profesor suplinitor, profesor titular de Limba și literatura germană la Facultatea de Litere, decan al Facultății de Filozofie (1947–1948), rector al Universității din Iași (1949–1955). În paralel, a fost director al Institutului de Istorie și Filologie din Iași, redactor responsabil al revistei Studii și cercetări științifice, membru al Comitetului de direcție al Teatrului Național „Vasile Alecsandri”. În 1955 s-a transferat la Universitatea București, unde a predat în perioada 1955–1976, fiind ales rector (1959–1963 și 1968–1972). A mai fost adjunct al ministrului învățământului, vicepreședinte, apoi președinte al Biroului Comisiei Naționale a RPR/RSR pentru UNESCO, membru al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă. A desfășurat și o bogată activitate științifică, publicând lucrări ca: Romanul evolutiv german, Herder și ideea de umanitate, Sensul și valoarea istoriei literare, Goethe, cercetător al naturii, Considerații asupra romantismului german

1916 – S-a născut Mircea D. Moțoc

3 iunie 1916, Dăești, Vâlcea – 23 octombrie 2006

Inginer agronom, specialist în pedologie și eroziunea solului, profesor universitar, membru titular (din 1990) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Agronomie din București în 1941 și a început activitatea de cercetare în domeniul prevenirii și combaterii eroziunii solului. Este fondatorul disciplinei Combaterea eroziunii solului, organizatorul și promotorul cercetării științifice în acest domeniu, precum și al valorificării practice a rezultatelor cercetării prin proiectarea amenajărilor de combaterea a eroziunii solului. A înființat Stațiunea de cercetări pentru prevenirea și combaterea eroziunii solului – Perieni, Vaslui, care, în prezent îi poartă numele. A întreprins lucrări de cartare și raionare a susceptibilității solurilor la eroziune, contribuind la alcătuirea hărților de sinteză a eroziunii solului pe plan național, a elaborat metode de protejare a solurilor cu aplicabilitate practică pe mari suprafețe. Ca profesor, a contribuit la formarea multor generații de specialiști și a îndrumat numeroase serii de cercetători, doctoranzi și specialiști agricoli. Din 1969 a devenit membru de onoare al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”

1922 – Ion Vinea a început să editeze, la București, revista avangardistă Contimporanul

La origine, a fost o revista științifică și literară, apărută la Iași între iulie 1881–mai 1891, sub îngrijirea lui Ioan Nadejde și Vasile G. Morțun. Numele Contemporanul a lansat o tradiție, fiind o titulatură potrivită pentru a ilustra preocuparea pentru noutățile în materie de știință și cultură și pentru noile curente de idei, în opinia inițiatorilor revistei literare de avangardă Contimporanul, apărută în anul 1922 la București. Promova sincronizarea literaturii naționale cu cea mondială. Revista a apărut la început săptămânal (3 iunie 1922–7 iulie 1923), apoi lunar (aprilie 1924–ianuarie 1932) și s-a bucurat de colaborarea unor nume de rezonanță ale culturii românești interbelice: Felix Aderca, Tristan Tzara, Tudor Arghezi, Benjamin Fundoianu, N. Davidescu, Sandu Tudor, Ion San-Giorgiu, Mircea Eliade, Ilarie Voronca, Adrian Maniu, Urmuz, Marcel Iancu

1922 – A încetat din viață Duiliu Zamfirescu (30 octombrie 1858, Dumbrăveni, Vrancea – 3 iunie 1922, Agapia, Neamț)

Scriitor, magistrat la Hârșova și Târgoviște, avocat, redactor la România liberă, membru titular și vicepreședinte al Academiei Române

1925 – S-a născut Mîndru Katz

Mandy Katz; 3 iunie 1925, București – 30 ianuarie 1978, Istanbul, Turcia

Pianist israelian, originar din România. La vârsta de 7 ani, George Enescu i-a dat o recomandare pentru a fi primit elev al vestitei profesoare de pian, Florica Musicescu. A învățat la Conservator până în 1941, când a fost exclus pe baza legii antisemite. După război, a absolvit Academia de Muzică din București cu Magna cum laude. Debutul său scenic a fost în 1947, la București, cu Orchestra Filarmonică, iar în străinătate a debutat într-un spectacol la Paris, în 1957. Apoi a concertat la Londra, în 1958. În 1959 a rămas în Anglia și, la scurtă vreme, a emigrat în Israel și s-a angajat la Academia de Muzică Rubin din Tel Aviv, profesor de pian. A încetat din viață pe scenă, în timp ce interpreta o sonată de Beethoven, într-un recital la Istanbul, în urma unui infarct

Frédéric Chopin – Poloneză în Si bemol major, op. 53

1934 – S-a născut Andi Andrieș

3 iunie 1934, Iași – 2 septembrie 2010, Iași

Poet, dramaturg, editor și publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași, între 1951–1955. A fost redactor-șef la Iașul literar și Convorbiri literare (1954–1971), redactor-șef adjunct la revista Cronica (1971–1978), director al Editurii Junimea (până în 1997), director la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași (1994–1996). Dramaturgie: Vecinii soarelui, Grădina cu trandafiri, Oaspetele fără nume, Neștiuta strălucire, Duet, Destinul – vioara a doua

Andi Andries – Interludiu (1968)

No Description

Andi Andrieș – Interludiu Teatru radiofonic

1935 – S-a născut Acél Erwin

3 iunie 1935, Timișoara – 24 august 2006, Viena, Austria

Dirijor și pedagog român și maghiar, de origine evreiască. A studiat la Conservatorul din București (1953–1957), având profesori pe Paul Constantinescu, George Breazul, Constantin Silvestri, Ion Vicol și la Conservatorul din Cluj (1958–1960) cu Antonin Ciolan, Anton Ronai, Izolda Erdély. A debutat la Filarmonica din Botoșani (1960), unde a rămas dirijor și profesor de pian la Filarmonica din Botoșani, timp de trei ani, preluând apoi funcția de dirijor al Filarmonicii din Oradea (1965–1992). A urmat cursuri de specializare la Hilversum (Olanda) cu Jean Fournet. A fost director artistic al Filarmonicii din Oradea, director artistic al operei din Istanbul. A inițiat, în 1989 la Oradea (Băile Felix), cursuri de vară de dirijat orchestră, printre elevii săi numărându-se Andrea Riderelli (Italia), Paul Murphy (Anglia), Guillaume Boulay și Frederik Rabemanjara (Franța), Dan Rațiu, Cristian Neagu, Paul Cristian Staicu etc. Din 1992 a activat ca dirijor în Ungaria și director la Filarmonica din Szeged. A întreprins turnee artistice în Iugoslavia, URSS, Italia, Germania, Austria și mai târziu în Asia (Taiwan, Coreea de Sud, Japonia), conducând Staatskapelle din Dresda, Filarmonica din Washington, Columbus Symphony Orchestra (SUA), Szeged Philharmony Orchestra, Philharmonica Hungarica, etc. A participat la numeroase festivaluri muzicale internaționale, a depus o intensă activitate pedagogică. Vorbea, în afară de română și maghiară, germana, italiana și engleza. A abordat deopotrivă repertoriul simfonic și cel de operă. Din 1996 a predat dirijatul la Universitatea de muzică și arte dramatice din Viena, împreună cu Leopold Hager. În 1999 s-a întors director artistic la Filarmonica de Stat din Oradea

Modest Mussorgsky – Tablouri dintr-o expoziție • Orchestra Simfonică Szeged

1937 – S-a născut Lucian Mețianu

3 iunie 1937, Cluj

Compozitor elvețian de origine română. A început studiile la Institutul Politehnic București, pe care l-a abandonat în 1957, înainte de ultimul an, pentru a intra la Conservatorul din București (absolvit în 1963), având profesori pe Anatol Vieru, Aurel Stroe, Alfred Mendelssohn, Tiberiu Olah. S-a specializat la Hochschule für Musik din Köln, urmând cursuri de muzică electronică cu Herbert Eimert și a semnat una dintre primele sale compoziții electronice, Pythagoreis. A fost secretar la Filarmonica Ploiești, în anii ’70, a colaborat cu regizorul Alexandru Sîrbu la filmele de artă ale acestuia, la Studioul „Alexandru Sahia”. A compus muzică simfonică pentru orchestră, muzică de cameră, muzică pentru filme artistice sau de animație. Din 1983 își desfășoară activitatea în Elveția, unde și-a continuat experimentele muzicale. S-a stabilit în Lausanne. Percepția sa despre muzică a găsit acolo un câmp de expresie favorabil, favorizat de dezvoltarea jazz-ului și a muzicii actuale. A înființat Asociația compozitorilor Archebole. A predat Compoziție la Institute de Ribaupierre, Muzică electronică la Conservatoire de Lausanne, unde a creat Laboratorul de muzică electronică. Este membru al Uniunii compozitorilor și muzicologilor români, Suisa, Société de Musique Contemporaine de Lausanne, precum și a Societății Elvețiene de Pedagogie Muzicală. În 2007, a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural pentru activitatea sa; în 2011, a intrat în Dicționarul Grove. În prezent pensionat, locuiește la Lausanne alături de soția sa

Lucian Mețianu – Incantation pour orgue et saxophone alto (1997)

1940 – S-a născut Anatol Ciocanu

3 iunie 1940, Mălăiești, Bălți – 19 iunie 2012, Călărași, Republica Moldova

Poet și publicist din Republica Moldova. A fost redactor la Moldova Socialistă și la revista Moldova, corespondent special al revistei Glasul Națiunii la București. Lucrări: An neobișnuit, Cântece de-acasă, Poemele durerii, Cântecele mântuirii

1950 – S-a născut Dan Constantinescu

3 iunie 1950

Pictor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1976. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” în anul 1973, la clasa pictorului Corneliu Baba. Între 1975–1977 a beneficiat de bursa de creație „Th. Aman”. A avut expoziții de grup în Grecia, Elveția, Germania, Belgia, Olanda. În lucrările sale, a explorat iconografia medievală românească și universul venețian. Biografie ilustrată

1960 – A încetat din viață Ana Pauker (Hana Rabinsohn; 13 decembrie 1893, Vaslui – 14 iunie 1960, București)

Politiciană comunistă ilegalistă, lideră a „grupării moscovite” a PCR, vicepremier și ministru de externe al României; cea mai înaltă funcție politică deținută de o femeie în istoria României, cât și din lume; supranumită „Stalin în fustă

1968 – S-a născut Ada Solomon

3 iunie 1968, București

Producătoare de film. A absolvit Institutul de Construcții București (promoția 1991). Este căsătorită cu operatorul de imagine, regizorul, scenaristul și producătorul de film Alexandru Solomon. În 2006, Ada Solomon a avut inițiativa înființării Societății Culturale NEXT și a Festivalului internațional de scurtmetraje cu același nume în memoria a doi tineri cineaști, regizorul Cristian Nemescu și sunetistul Andrei Toncu, dispăruți într-un stupid și nedrept accident. A produs scurt metraje: O umbră de nor, Lampa cu căciulă și lung metraje: Război pe calea undelor, Cea mai fericită fată din lume, Medalia de onoare, Poziția copilului, Aferim!, Zielfahnder: Flucht in die Karpaten, Dublu. Conduce casele de producție Hi Film Productions și Parada Film. Este cadru didactic la UNATC, membră a Academiei Europene de Film

1972 – S-a născut Aurelian Temișan

3 iunie 1972, Craiova

Solist de muzică ușoară, personalitate TV. A debutat în 1989 la Festivalul Mamaia și de atunci a urmat o carieră muzicală pentru care a renunțat la o carieră sportivă pe care, copil fiind, o începuse, mai întâi în handbal, apoi în box. În ultimul timp a renunțat să mai cânte, dedicându-se teatrului. Albume: Nu, nu, nu, Fortăreața, Dulce amăgire

Aurelian Temișan – Cântă toată mahalaua

1973 – Ilie Năstase a câștigat turneul de tenis de la Roland Garros

Ilie Năstase a reușit un parcurs excepțional la Turneul Roland Garros (21 mai–3 iunie), câștigând întrecerea de simplu fără a pierde măcar un set, performanță egalată doar de Bjorn Borg și Rafael Nadal. În ultimul „act”, Năstase a câștigat disputa cu croatul Nikola Pilici, scorul fiind de 6-3, 6-3, 6-0

1977 – A încetat din viață Theodor Burghele (12 februarie 1905, Iași – 3 iunie 1977, București)

Medic chirurg și urolog, fondator al Spitalului Panduri, membru titular și președinte al Academiei Române

1897 – A încetat din viață Gheorghe Ivănescu (20 octombrie/2 noiembrie 1912, Vutcani, Fălciu/Vaslui – 3 iunie 1987, Iași)

Lingvist și filolog, profesor la Universitatea din Iași, Universitatea din Timișoara, Universitatea din Craiova, membru corespondent al Academiei Române

2002 – Prima ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF)

Primul festival din România destinat exclusiv lung-metrajelor, s-a desfășurat la Cluj între 3–9 iunie. Juriul a fost format din criticul american de film Ron Holloway, producătorul de film Lewis Chesler, regizorul islandez Hrafn Gunnlaugsson, actrița Oana Pellea și regizorul Constantin Vaeni. Au fost vizionate 43 de filme din 15 țări dintre care 11 în competiție. Fondat de către Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc, TIFF a crescut de la an la an, devenind cel mai important eveniment cinematografic din România. Festivalul se desfășoară anual în trei cinematografe din oraș, Republica, Arta și Victoria, însă la ediția din 2004 s-a realizat o premieră prin introducerea proiecțiilor în aer liber, în curtea Universității „Babeș-Bolyai”. Altă premieră a avut loc în 2007 când festivalul s-a desfășurat în două orașe: Cluj-Napoca și Sibiu, pentru a onora anul când Sibiul a fost Capitală Europeană a Culturii

Spot TIFF 2002

2007 – La Craiova s-a inaugurat prima fântână muzicală din România

Fântâna are 350 de mp, iar jetul de apă ajunge la 20 de metri înălțime. Este echipată cu 350 de duze și 150 de becuri în toate culorile

Fântâna Craiova

2009 – Alpinistul Constantin Ticu Lăcătușu a urcat în premieră românească pe Gunnbjørn Fjeld

Cel mai înalt vârf din Groenlanda și cel mai înalt din Arctica, din masivul Watkins, de 3.694 m

Constantin Lăcătușu Expedița din Groenlanda a fost mai dificilă decât cea din Himalaya

2018 – A încetat din viață Alexandru Jula (24 iulie 1934, Șimleu Silvaniei, Sălaj – 3 iunie 2018, Galați)

Interpret de muzică ușoară și de estradă

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #Mediaș #FacultateadeDreptIași #AthanaseJoja #JeanLivescu #MirceaDMoțoc #Contimporanul #MîndruKatz #AndiAndrieș #AcélErwin #LucianMețianu #AnatolCiocanu #DanConstantinescu #AdaSolomon #AurelianTemișan #IlieNăstaseRolandGarros #TIFF

0 comentarii la „3 Iunie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: