Foto: Mănăstirea Secu, Neamț


1535 – Prima atestare documentară a localității Drăgășani

Apare într-un hrisov al domnitorului Țării Românești, Vlad al VII-lea Vintilă de la Slatina: despre „jupânul Fârtat pârcălabul și fiii lui,ca să-i fie în Lălești și Drăgașani și în Murgești, pentru că i-au fost bătrâne și drepte moșii de moștenire

1602 – A început construirea Mânăstirii Secu

Aflată între localitățile nemțene Vânatori și Pipirig, mânastirea a fost ctitorită de către marele vornic Nestor Ureche, vornicul Țării de Jos, tatăl cunoscutului cronicar Grigore Ureche, împreună cu soția sa Mitrofana, pe locul unei mici sihăstrii, numită atunci Schitul lui Zosima, așezământ întemeiat în anul 1564. Mănăstirea este din piatră, în formă de cetate dreptunghiulară, cu biserica mare în mijlocul zidurilor și are hramul Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Pisania originală, așezată pe peretele de sud al bisericii mari, scrisă în limba slavonă, mărturisește următoarele: „Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, cu rugăciunile Preacuratei Născatoare de Dumnezeu și cu ale Sfântului Ioan Înaintemergătorul și cu ale tuturor sfinților […] s-au făcut acest locaș dumnezeiesc și s-au zidit spre lauda lui Dumnezeu celui Inalt… de smeritul și mult greșitul și nevrednicul rob al Stăpanului Hristos, Nestor Ureche, Marele Vornic al Țării de Jos și de Doamna lui Mitrofana și de copiii lui: Vasile și Grigore și de alți de Dumnezeu dăruiți copii ai lor… Și s-au început a se zidi la anul 7110 (1602), iunie 7, și s-a ispravit în același an, octombrie 5

1848 – Revoluția de la 1848 în Țara Românească

La Craiova, Gheorghe Magheru, Nicolae Bălcescu și Costache Romanescu au alcătuit, în ilegalitate, primul guvern provizoriu revoluționar

1874 – S-a născut Alexandru Iacobescu

7 iunie 1874, Pitești – 1945, București

Poet, prozator, traducător. A fost bibliotecar la Fundația Aman din Craiova, secretar de redacție la Drum drept, redactor la Curentul, colaborator la Adevărul literar și artistic, Convorbiri literare, Gîndirea, Universul literar. A fost cofondator, împreuna cu Marcel Romanescu al revistei Viața literară (1914). A debutat cu versuri în revista Ramuri (1914) și editorial cu volumul Balade (1919). A colaborat la Adevărul literar și artistic, Convorbiri literare, Gândirea, Universul literar, etc. Din scrierile sale: Umbre peste ape, Lauri și purpură, Pulberi înstelate, Moartea zimbrului, Sonete

1875 – S-a născut Stan Golestan

7 iunie 1875, Vaslui, România – 21 aprilie 1956, Paris, Franța

Compozitor și critic muzical, stabilit încă din tinerețe, în Franța, la Paris. A studiat compoziție cu Vincent d’Indy, Albert Roussel și Paul Dukas (1897–1903). Și-a făcut debutul la Paris, unde a fondat revista L’Album Musical. A primit premiul pentru compoziție „George Enescu” în 1915. În 1930 a fost decorat de Regele Mihai I al României cu Ordinul Coroana României în grad de Comandor. A fost critic muzical pentru revista Le Figaro, lucrând în paralel ca profesor de compoziție la L’Ecole Normale de musique din Paris. Muzica sa este în majoritate inspiratǎ din folclorul românesc. A compus muzică simfonică: La Dâmbovița, Lǎutarul și Cobzarul (dansuri românești), Simfonia în Sol Minor, în stilromânesc, Concert Românesc pentru vioarǎ și orchestrǎ, Concert Moldav pentru violoncel și orchestrǎ, Pe potecileCarpaților, Concert pentru Pian; muzică de cameră: Sonatǎ pentru vioarǎ și pian, Serenadǎ micǎ pentru instrumentmare, Sonatinǎ pentru flaut și pian, Baladǎ româneascǎ pentru harpǎ; muzică vocală: Somnoroase pǎsǎrele pentru voce, flaut și pian, Horǎ pentru voce și pian, Doine și cântece, Cântece folclorice, etc.

Stan Golestan – Arioso et Allegro • Maurice Vieux

1882 – S-a născut George de Bothezat

Gheorghe Botezatu; 7/19 iunie 1882, Sankt Petersburg – 1 februarie 1940, Boston

Inginer și om de afaceri american, originar dintr-o familie nobilă basarabeană. A urmat Facultatea de Științe Naturale din cadrul Universității „Al.I. Cuza” din Iași, Institutul Politehnic din Harkov, Institutul Electrotehnic Montefiore din Liège, studii postuniversitare la Universitatea Göttingen și Universitatea Humboldt din Berlin. Și-a luat doctoratul la Sorbona cu teza Étude de la stabilité de l’aéroplane. Este recunoscut ca fiind primul om care a făcut un astfel de studiu în domeniul aviației. A ținut cursuri de Mecanică teoretică, Aerodinamică la Colegiul Militar de Aviație și la Facultatea de Construcții Navale din cadrul Institutului Politehnic Petrograd. A proiectat și construit în 1917 un avion cu stabilitate absolută, pe care l-a testat în zbor. Sistemul Botezatu avea în compunere un sistem giroscopic de control reprezentând prima formă de pilot automat din aviație. A fost director al laboratoarelor de aerodinamică din Odesa, consultant științific la Ministerul de Război și la Ministerul Educației din Rusia. După ce a primit invitația de a lucra în SUA, în mai 1918 a părăsit Petrogradul și, cu ajutorul personalului diplomatic american, a ajuns la Murmansk de unde a părăsit ilegal Rusia. A devenit director al Laboratorului de Aerodinamică și profesor la Universitatea din Dayton, Ohio. A lucrat ca expert în aerodinamică la Comitetul Național Consultativ pentru Aeronautică (NACA) din Washinghton. În 1922 a fost construit în secret la Centrul de Aviație de la Dayton un elicopter, Caracatița zburătoare, unul dintre cele mai mari exemplare ale timpului, cu o greutate totală de 1650 kg. Suprafața portantă era de 90 mp asigurată de patru elice cu un diametru de 7,62 metri montate pe un șasiu cruciform din aluminiu. Fiecare elice avea șase pale cu incidență variabilă. Ele erau acționate de un motor Gnome et Rhône T de 170 CP prin intermediul unor reductoare. Elicopterul a zburat de mai multe ori la altitudine mică și pe distanțe scurte

1886 – S-a născut Henri Coandă

7 iunie 1886, București – 25 noiembrie 1972, București

Inginer și pionier în aviație, fizician, inventator, membru titular (din 1970) al Academiei Române. A urmat cursuri la Școala de ofițeri de artilerie, geniu și marină din București. Detașat la un regiment de artilerie de câmp din Germania, a fost trimis la Technische Hochschule (Universitatea Technică) din Berlin-Charlottenburg. Pasionat de probleme tehnice și mai ales de tehnica aviaticii, în 1905 a construit un avion-rachetă pentru armata română. În 1908 s-a întors în țară, fiind încadrat ofițer activ în Regimentul 2 de artilerie. Datorită firii sale și spiritului inventiv care nu se împăcau cu disciplina militară, el a cerut și obținut aprobarea de a părăsi armata, după care, profitând de libertatea recâștigată, a întreprins o lungă călătorie cu automobilul pe ruta Isfahan–Teheran–Tibet. La întoarcere a plecat în Franța și s-a înscris la Școala superioară de aeronautică și construcții, nou înființată la Paris, al cărei absolvent a devenit în anul 1910, ca șef al primei promoții de ingineri aeronautici. Între 1911–1914 a lucrat ca director tehnic la Uzinele de aviație din Bristol, Anglia și a construit avioane cu elice de mare performanță, de concepție proprie. S-a întors în Franța, unde a construit un avion de recunoaștere foarte apreciat în epocă (1916), prima sanie-automobil propulsată de un motor cu reacție, primul tren aerodinamic din lume și altele. A construit, în atelierul de carosaj al lui Joachim Caproni, primul avion cu propulsie reactivă, de fapt un avion cu reacție, fără elice, numit convențional Coandă–1910 și a descoperit efectul care îi poartă numele, efectul Coandă. Alte invenții: Dispozitiv pentru măsurători de portanță și rezistență la deplasarea în aer a diferitelor tipuri de suprafețe portante (profile de aripă) cu posibilitatea înregistrării valorilor pe diagrame pentru posibilitatea comparației și stabilirii profilului ideal; aparatul de zbor cu două motoare cuplate care acționau o singură elice (Reims, 1911); mai multe aparate de zbor clasice (cu elice) cunoscute sub numele de Bristol-Coandă, unul dintre ele a câștigat premiul întâi la Concursul internațional al aviațieimilitare din Anglia (Bristol, 1911–1914); un nou material de construcție, beton-lemnul, folosit pentru decorațiuni (de exemplu la Palatul culturii din Iași, ridicat în 1926, decorat în totalitate cu materialul lui Coandă); un dispozitiv de detecție a lichidelor în sol, folosit în prospectarea petroliferă; un rezervor din beton subacvatic pentru depozitarea petrolului în Golful Persic, etc.

Ultimul interviu TV al savantului Henri Coandă

1888 – Legea pentru înființarea unui serviciu de navigație fluvială și maritimă în România

Navigația Fluvială Română a fost un serviciu românesc de navigație pe Dunăre și afluenții acesteia, înființat în 1890 de către Regia Monopolurilor Statului. Creat cu scopul de a realiza transporturi de mărfuri și persoane, evoluția sa a fost rapidă. Dacă în primul an deținea patru șlepuri și un remorcher, pentru transportul sării, la numai trei ani de la înființare serviciul avea deja 45 de șlepuri, 5 remorchere și vasul Orientul, care transporta pasageri pe ruta Galați–Brăila. Serviciul Maritim Român, al cărui sediu era la București, dar ale cărui nave erau bazate la Constanța, a fost o companie de navigație de stat, înființată în anul 1895 pe baza legii din 7 iunie 1888, care deservea rutele maritime Constanța–Istanbul–Izmir–Pireu–Alexandria–Haifa–Beirut, cu vapoare vopsite tradițional în alb, și din acest motiv poreclite „lebedele albe ale Mării Negre

1915 – S-a născut Constantin Constantinov

7 iunie 1915, Sucleia, Slobozia – 8 martie 2003, Chișinău

Actor de teatru și film din Republica Moldova. A făcut studii la Institutul Agricol din Tiraspol și apoi la Școala teatrală din Odessa, devenind actor de teatru. A jucat pe scena Teatrului muzical-dramatic „A.S. Pușkin” din Chișinău, azi Teatrul Național „Mihai Eminescu”. A jucat cu precădere comedie, interpretând circa 100 roluri. În 1955 a debutat în cinematografie cu filmul muzical Leana, realizat de către studioul „Maxim Gorki” din Moscova. A jucat în aproximativ 50 de filme, interpretând roluri principale, episodice, dar de o mare densitate artistică. Printre aceste filme: Zece ierni pe-o vară, Durata zilei, Casa lui Dionis. În anul 1953 a primit titlul de Artist al poporului. El a jucat în film până în ultimii ani de viață, făcând parte din echipa Asociației de Creație Buciumul, condusă de regizorul Tudor Tătaru

Dănilă Prepeleac (1996)

1917 – Primele două batalioane ale Corpului de voluntari transilvăneni au sosit la Iași

Corpul de voluntari transilvăneni s-a constituit din circa 30.000 prizonieri de origine română din armata austro-ungară în timpul Primului Război Mondial, care se aflau în Rusia, pentru a lupta alături de armata refăcută. În ziua de 7/20 iunie 1917, trenul voluntarilor ardeleni, împodobit cu ramuri verzi și cu o mulțime de steaguri tricolore, a intrat în gara Iași. În semn de prețuire, într-o atmosferă de sărbătoare, trenul a fost întâmpinat de regele Ferdinand, de prim-ministrul Ionel Brătianu, de ministrul război Vintilă Brătianu, de șeful Marelui Stat Major al Armatei Române, generalul Constantin Prezan, de generalii Constantin Christescu, Nicolae Petala, Vlădescu, Vasilescu și Herescu, de Octavian Goga cu un grup de refugiați ardeleni și o mare mulțime de oameni. Onorul a fost dat voluntarilor ardeleni în piața gării de către un regiment de vânători din armata română, prezenți cu garda la drapel și fanfara militară. Populația Iașilor a făcut o primire entuziastă voluntarilor. În dimineața zilei de 8 iunie, pe câmpul de instrucție al Brigăzii a III-a din Corpul I Armată, numit platoul Șorogari, a avut loc solemnitatea depunerii jurământului voluntarilor față de țară, în prezența regelui Ferdinand, a prim-ministrului Ion I.C. Brătianu, a altor oficiali. În alocuțiunea sa, regele Ferdinand a spus că pe acești „întâi soli ai unirii neamului” armata îi primește „cu brațele deschise, ca niște frați iubiți

1921 – S-a semnat Convenția de alianță defensivă dintre România și Iugoslavia

A fost consfințită astfel înființarea Micii Înțelegeri sau Mica Antantă, o organizație politică defensivă, alianță între Cehoslovacia, Regatul Iugoslaviei și Regatul României. Formată în 1920, Mica Înțelegere a avut ca scop menținerea integrității teritoriale a celor trei state, în fața pretențiilor revizioniste ale Ungariei și a tendințelor restauratoare ale Habsburgilor. Construită pe principii democratice, a fost efectiv a cincea putere europeană și a avut un pronunțat caracter federal. Formată în trei pași: semnarea la 14 august 1920 a Convenției de alianță cehoslovaco-iugoslavă; semnarea la 23 aprilie a Convenției de alianță defensivă româno-slovacă (a intrat în vigoare la 27 mai 1921); semnarea la 7 iunie 1921 a Convenției de alianță româno-iugoslavă

1921 – A încetat din viață Luca Ion (Luchi) Caragiale (3 iulie 1893, București – 7 iunie 1921, București)

Scriitor și traducător, care a aparținut deopotrivă atât simbolismului, parnasianismului, cât și literaturii moderniste

1923 – A fost înființată Facultatea de Farmacie pe lângă Universitatea din București

Prin Legea pentru înființarea Facultății de Farmacie de pe lângă Universitatea București, din 7 iunie 1923, publicată în Monitorul oficial nr. 54/12 iunie 1923, învățământul farmaceutic s-a separat de facultatea de medicină și s-a înființat Facultatea de Farmacie, cu patru catedre fundamentale: Farmacie chimică și galenică (M. Georgescu), Chimie analitică (Șt. Minovici), Botanică farmaceutică (T. Solacolu), Analiza alimentelor și băuturilor (I. Vintilescu). A fost inaugurată oficial la 15 octombrie 1923, primul său decan fiind Ștefan Minovici

1927 – S-a născut Ioan Tolan

7 iunie 1927, Arad

Sculptor, membru Uniunii Artiștilor Plastici din 1955. A studiat la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” București, la clasa prof. Boris Caragea între anii 1948–1949 și la Institutul de Arte Plastice „I. Repin” din St. Petersburg prof. Krestowski și Kerzin între ani 1949-1955. Este autor a numeroase lucrări de artă monumentală: Bustul lui Ioan Slavici (Șiria, Arad), Avram Iancu (Hălmagiu, Arad), Vasile Goldiș, Mulgătoarea, Cibernetica, Primăvara și Frontonul Teatrului Clasic „Ioan Slavici” (Arad), Pietrele Chindiei (Târgoviște), Fântâna Muzelor (Caracal), Nunta Zamfirei (Podu Dâmboviței), Paul Everac – Muzeul Plen Aire, Comenius și Monumentul Eroilor (Ungaria). A fost fondatorul filialei UAP Arad și al Liceului de Artă „Sabin Drăgoi” din Arad, iar din 1993, membru al Asociației Internaționale a Artiștilor Plastici. Biografie ilustrată

1930 A demisionat Guvernul Iuliu Maniu (1)

Consiliu e miniștri țărănist, prezidat de Iuliu Maniu, care a fost la guvernare în perioada 10 noiembrie 1928–7 iunie 1930. Activitatea cabinetului a fost marcată de criza economică globală (scăderea nivelului de trai, creșteri de taxe și impozite, producția industrială a scăzut cu 37%); s-a contractat un împrumut extern de 100 milioane USD prin care s-a realizat stabilizarea monetară; s-a adoptat o politică economică de atragere a capitalului străin („porțile deschise”); s-a adoptat Legea Mihalache; s-a semnat Protocolul Litvinov; a avut loc Greva minerilor de la Lupeni (22 de morți și 58 de răniți); principele Carol a sosit inopinat în țară; Maniu a demisionat deoarece Carol a evitat să își ia angajamentele propuse de el (renunțarea la Elena Lupescu și la camarilă, etc.)

1930 S-a instalat Guvernul Gheorghe Mironescu (1)

Consiliu e miniștri țărănist, prezidat de Gheorghe Mironescu, care a fost la guvernare în perioada 7 iunie 1930–8 iunie 1930 – o zi! În urma consultărilor, majoritatea clasei politice, cu excepția PNL, s-a pronunțat pentru restaurația carlistă; în ziua de 8 iunie 1930, cele două Corpuri legislative au votat numirea Alteței Sale Regale Carol al II-lea ca rege al României; a fost cabinetul cu cel mai scurt mandat având unica misiune de a organiza actul restaurației

1930 – Regența instituită la moartea regelui Ferdinand I a demisionat

Guvernul român a preluat puterile și prerogativele constituționale și, în virtutea acestora, l-a detronat pe regele Mihai, aflat sub regență, pentru a-l proclama rege pe Carol al II-lea

1940 – S-a născut Ion Murgeanu

7 iunie 1940, Zorleni, Tutova/Vaslui — 7 august 2016, București

Poet, prozator și jurnalist, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România din 1970. A urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității București. A fost profesor de limba și literatura română în județele Vaslui și Galați, inspector la Întreprinderea Cinematografică Suceava, redactor la ziarul Clopotul din Botoșani, redactor corespondent la România liberă, redactor la Tribuna României, redactor șef secție Cultură și civilizație la Curierul Românesc, serie nouă, redactor coordonator la Suplimentul Cultural, Meridianul Românesc, Anaheim, California, USA. A debutat literar cu primele sale versuri în revista Contemporanul, remarcate de G. Călinescu, iar debutul editorial cu voumul. de versuri Repaose, în 1969. A scris 10 volume de versuri între 1969–1999, trei romane: Edenul, Via, Carla în decembrie, un eseu, Iisus, reeditat cu titlul Viața lui Iisus

1945 – Reluarea oficială a relațiilor diplomatice dintre România și Cehoslovacia

România și Cehoslovacia au stabilit relații diplomatice la 30 ianuarie 1920. După dezmembrarea Cehoslovaciei și instituirea protectoratului german asupra actualului teritoriu al Republicii Cehe, în 1939, relațiile diplomatice au încetat, fiind reluate la 7 iunie 1945. În anul 1946 are loc deschiderea ambasadelor în capitalele celor două țări. J. Kraus a fost ambasadorul Cehoslovaciei la București, iar Horia Grigorescu, ambasadorul român la Praga

1947 – Reforma agrară din 23 martie 1945 a fost declarată, prin lege, act de guvernământ

Prin Legea nr. 177/1947 pentru interpretarea dispozitiunilor legale privitoare la infaptuirea reformei agrare. Avea scopul de a se pune astfel capăt numeroaselor acțiuni judecătorești intentate de foștii proprietari expropriați unor țărani împroprietăriți

1947 – A luat ființă Asociația Sportivă a Armatei, ASA București

Clubul a fost înființat pe 7 iunie 1947, la inițiativa mai multor ofițeri ai Casei Regale Române, printr-un decret semnat de generalul Mihail Lascăr, Comandant Suprem al Armatei Regale Romane. Inițial a fost denumit Asociația Sportivă a Armatei și avea șapte secții. Clubul și-a schimbat de mai multe ori numele: Clubul Sportiv Central al Armatei; Casa Centrală a Armatei (CCA); Clubul Sportiv al Armatei Steaua București, în 1961

1953 – A încetat din viață Ion Flueraș (2 noiembrie 1882, Chereluș, Arad – 7 iunie 1953, închisoarea Gherla)

Om politic socialist, membru în Consiliul Dirigent al Transilvaniei și Banatului, în care a deținut portofoliul sănătății. Arestat de autoritățile comuniste și condamnat la 15 ani temniță grea, a fost omorât în închisoare

1957 – A încetat din viață Titus Hotnog (27 octombrie 1890, Covasna, Iași – 7 iunie 1957, Iași)

Prozator, traducător, profesor, a creat un studiu toponimic despre cuvintele de origine cumană din limba română

1958 – Iolanda Balaș a stabilit al treilea record mondial al său la săritura în înălțime

Recordul a fost stabilit la București, cu o săritură de 1,78 metri înălțime. Iolanda Balaș-Soter a stabilit cel mai mare număr de recorduri din lumea atletismului, depășind recordul mondial de 14 ori

1960 – S-a născut Radu Duda

7 iunie 1960, Iași

Fost actor, devenit Alteța Sa Regală Radu, Principe al României, prin căsătoria cu principesa Margareta a României. A urmat Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică din București, la clasa prof. Olga Tudorache, pe care a absolvit-o în anul 1984, fiind actor în Suceava, Iași și București și asistent universitar la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică din București. A susținut o bogată carieră artistică în teatru, film și televiziune, în țară dar și în Franța, Belgia, Elveția, Luxemburg, SUA, Israel, Macedonia și Camerun. Din 1999, principele Radu și-a încheiat cariera de actor și s-a dedicat exclusiv activităților de reprezentare a familiei regale și a României. A publicat mai multe cărți și albume pe tema monarhiei

1969 – S-a născut Alina Astafei

7 iunie1969, București

Atletă care a obținut medalia de argint la Jocurile Olimpice Barcelona 1992, la proba de săritură în înălțime. În 1995 a obținut cetățenia germană. Deține un nou record mondial de sală de 2,05 m

1976 – A încetat din viață Aurelian Sacerdoțeanu (20 decembrie 1904, Costești, Vâlcea – 7 iunie 1976, București)

Istoric, specialist în istoria medievală a românilor, în practica și teoria arhivistică, director general al Arhivelor Statului

1977 – S-a născut Florian Ghimpu

7 iunie 1977, Pitești

Actor de film, teatru și voce; prezentatorul TV al emisiunii Copii spun lucruri trăsnite și al emisiunii Să crezi în Moș Crăciun. Printre proiectele la care a luat parte se numără producția Pixar/Disney Mașini, pentru care a dublat vocea lui Fulger McQueen în limba română și Detonatorul (2006, alături de Wesley Snipes și Silvia Colloca), Azucena – Îngerul deabanos și Dulcea saună a morții

The Detonator / Detonatorul (2006)

1978 – România și Malta au stabilit relații diplomatice

Relațiile diplomatice dintre România și Republica Malta au fost stabilite la 7 iunie 1968, la nivel de ambasadă nerezidentă

1979 – Elena Ceaușescu a fost numită președinte al Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie

Ca soție a președintelui statului, Elena Ceaușescu a fost la rându-i beneficiară a cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu; apelativul ei era „Tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu”, la care se adăuga deseori „savantă de renume mondial”. Pe date de 7 iunie 1979, a fost aleasă Președintele Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie (poziție deținută până în 22 decembrie 1989), devenind astfel membru cu drepturi depline în Cabinetul Ministerial

1990 – Curtea Supremă de Justiție a validat alegerea ca președinte al României a lui Ion Iliescu

La alegerile prezidențiale din 20 mai 1990, dată cunoscută sub denumirea de Duminica Orbului, din numărul total de 17.200.722 alegători s-au prezentat la vot 14.826.616 (86,19%). Ion Iliescu a obținut 12.232.498 de voturi, reprezentând 85,07%

1990 – S-a semnat Convenția de constituire a Confederației Naționale Sindicale Cartel Alfa

Formată din următoarele federații sindicale: Petrom, Solidaritatea ’90, Alianța Democratică din Industria Construcțiilor de Mașini, Miniera din România, Metarom, Chimie-Petrochimie, Unirea

1992 – A încetat din viață George Drumur (George Pavelescu; 14 martie 1911, Horecea–Mănăstirii, Cernăuți, Ducatul Bucovinei – 7 iunie 1992, Timișoara)

Scriitor, publicist, muzicolog și traducător din literatura rusă, din lirica germană, cehă și slovacă

1993 – A apărut, la București, primul număr al ziarului Jurnalul Național

Cotidian național, principala publicație a societății Antena 3. Avea 25 de pagini și conținea articole din economie, politică, social și sport. Se puteau citi și interviuri și informații de culise

1995 – Regizorul Lucian Pintilie a primit distincția franceză Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor

Înaltul titlu de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor i-a fost conferit din partea Ministerului Culturii din Franța

 

2000 – A încetat din viață Radu Selejan (5 noiembrie 1935, Brad, Hunedoara – 7 iunie 2000, Sibiu)

Scriitor, poet și ziarist, de formație inginer minier

2004 – Actorului Ion Lucian i-a fost decernat titlul de Ofițer al Ordinului Național al Legiunii de Onoare

Titlul i-a fost conferit printr-un decret emis la 7 iunie de președintele Jacques Chirac, pentru activitatea sa în spațiul francofon. Ion Lucian a montat mai multe texte de Eugene Ionesco, precum și o piesă proprie pentru copii, Cocoșelul neascultător, la teatre din Paris, Caen, Rennes (Franța), Montreal (Canada) și Bruxelles (Belgia)

2009 – Alegeri pentru Parlamentul European în România

În perioada 4–7 iunie 2009 au avut loc alegerile pentru Parlamentul European în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. În România, alegerile s-au desfășurat duminică, 7 iunie 2009, la nivel național.

2011 – A încetat din viață Mircea Iorgulescu (23 august 1943, Valea Călugărească – 7 iunie 2011, Paris)

Critic, istoric și eseist literar, comentator politic, stabilit în Franța din 1989

2013 – A încetat din viață Petrică Popa (3 iulie 1929, Hunedoara – 7 iunie 2013, București)

Actor de teatru și radio, a jucat la Teatrul din Turda și la Teatrul Armatei, ulterior „C.I. Nottara” și a colaborat la Teatrul radiofonic

2018 – A încetat din viață Mina Dobzeu (5 noiembrie 1921, Grozești, Lăpușna, Basarabia – 7 iunie 2018, Huși, Vaslui)

Ieromonah român basarabean; statornic mărturisitor al credinței în perioada comunistă, a făcut închisoare 6 ani; la Jilava l-a botezat în credința ortodoxă pe marele cărturar Nicolae Steinhardt

2019 – A încetat din viață Elisabeta Ionescu (20 martie 1953, București – 7 iunie 2019, București)

Handbalistă care a jucat pe post de portar pentru echipa națională a României care a câștigat medalia de argint la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1973, desfășurat în Iugoslavia

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #Drăgășani #MânăstireaSecu #AlexandruIacobescu #StanGolestan #GeorgedeBothezat #HenriCoandă #ConstantinConstantinov #CorpuldevoluntaritransilvănenilaIași #IoanTolan #IonMurgeanu #ASABucurești #RaduDuda #AlinaAstafei #FlorianGhimpu #JurnalulNațional

0 comentarii la „7 Iunie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: