Istoria României România frumoasă Today's Memory

18 Iunie în istoria românilor

Foto: A luat ființă Institutul Meteorologic al României


1848 – Revoluția de la 1848

Guvernul provizoriu din Țara Românească a decretat organizarea unui Corp de dorobanți și panduri voluntari care ulterior va constitui baza unei armate populare, sub comanda lui Gheorghe Magheru care a fost numit căpitan general.

A avut loc o puternică acțiune a maselor bucureștene în urma căreia regimul reacționar restaurat de mitropolitul Neofit este din nou înlăturat. În Valahia se formează un guvern interimar. Coloneii I. Odobescu și I. Solomon sunt siliți să demisioneze din armată și să părăsească principatul

În Transilvania a intrat în vigoare legea desființării iobăgiei, lege care nu a fost aplicată după înfrângerea revoluției

1855 – S-a născut Constantin C. Arion

18 iunie 1855, București – 27 iunie 1923, București

Jurist și politician conservator, membru de onoare (din 1912) al Academiei Române. A absolvit cursurile Facultății de Drept și ale școlii de științe Politice din Paris. În 1878 a devenit doctor în drept. S-a numărat printre conducătorii Partidului Conservator, devenit după Primul Război Mondial Partidul Conservator-Progresist. A fost ministru al Cultelor și Instrucțiunii publice, ministru de Interne și ministru ad-interim Cultelor și Instrucțiunii Publice, ministru al Agriculturii și Domeniilor, ministru al Afacerilor Externe, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri în 1918

1882 – S-a născut Ștefania Mărăcineanu

18/30 iunie 1882, București – 15 august 1944, București

Chimistă și fiziciană de renume internațional. A urmat Facultatea de științe Fizico-Chimice a Universității din București, și a susținut examenul de licență în 1910. A predat o vreme, fizica la școala Centrală, apoi a urmat cursurile de radioactivitate ținute de Marie Curie la Institutul Radiului din Paris. Și-a susținut doctoratul în 1924 la Sorbona cu teza Cercetări asupra constanței poloniului și asupra penetrării în metale, primind calificativul Très Honorable, fiind cooptată în echipa Mariei Curie. A lucrat și la observatoarele din Mendou și Paris, unde a demonstrat că plumbul supus mai multe secole radiațiilor solare a devenit radioactiv, rezultatele fiind publicate în revista Comptes Rendus des Séances de l’Académie des Sciences de Paris. Numită, în 1925, asistent universitar la Facultatea de științe din București, a creat aici primul Laborator de Radioactivitate din țară, folosind aparatură cumpărată cu banii proprii. S-a ocupat și de fenomenele meteorologice, reușind, cu sprijinul profesorilor Bungețianu și Vasile Karpen și al aviatorului Bâzu Cantacuzino, să descopere procedeul de declanșare artificială a ploii cu ajutorul unor săruri radioactive și să stabilească legătura între cutremure și precipitații. În 1931 a provocat prima ploaie artificială din lume, în Bărăgan, continuând cercetările în Algeria, cu sprijinul guvernului francez. A semnalat pentru prima dată că în ajunul producerii unui cutremur crește radioactivitatea în zona epicentrului. Principalele sale lucrări au fost: Actions spéciales du soleil sur la radioactivité du polonium et du plomb, Radioactivitatea și constituția materiei, Radioactivité, soleil, pluie artificielle și La radioactivité du globe, les radiations et les tremblements de terre. Les pluies et les tremblements de terre

1884 – A luat ființă Institutul Meteorologic al României

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, observații meteorologice regulate, deși cuprinzând arii reduse, au fost făcute de către chimistul Petru Poni la Iași. Au urmat o serie de observații efectuate de intelectuali pasionați, care au înțeles rolul informațiilor meteorologice pentru economie. Astfel, au fost consemnate observații meteorologice în București (din 1773), Sibiu (din 1789), Cluj (din 1833), Sulina (din 1857), Giurgiu (din 1863), Timișoara (din 1874), Galați și Brăila (din 1878). La 18/30 iunie 1884, ștefan Hepites a pus bazele Serviciului Meteorologic al României, devenind una dintre cele mai vechi instituții cu caracter științific din țară. Avea sediul la stația meteorologică centrală, creată anterior de ștefan Hepites la școala de Agricultură de la Herăstrău. ștefan Hepites a fost însărcinat cu „organizațiunea și direcțiunea Institutului Meteorologic al României”. Institutul urma să se ocupe cu organizarea de stațiuni meteorologice în amplasamentele importante, cu studiul detaliat al condițiilor climatice în anumite regiuni și cu prelucrarea, interpretarea și publicarea rezultatelor observațiilor, sub forma de studii științifice. În același an, la inițiativa lui ștefan Hepites, România, împreună cu alte țări, a pus bazele Organizației Meteorologice Mondiale (World Meteorological Organization – WMO)

1898 – A încetat din viață Alexandru Papadopol-Calimah (15 ianuarie 1833, Tecuci, Galați – 18 iunie 1898, Tecuci)

Istoric, publicist și politician, ministru de externe și ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, membru al Societății Academice Române, membru și vicepreședinte al Academiei Române

1909 – S-a născut Lena Constante

18 iunie 1909, București – noiembrie 2005

Artistă plastică și folcloristă, membră a Uniunii Artiștilor Plastici. A făcut studii universitare la școala de Arte Frumoase, avându-l profesor pe Dimitrie Gusti. Ca membră a echipelor monografice organizate de școala sociologică de la București în localitățile Cornova, Drăguș și șanț, a avut posibilitatea să studieze arta populară românească din regiunile tradiționale. A fost o artistă binecunoscută pentru lucrările sale originale de tapiserie și activitatea folcloristică; a fost de asemenea scenografă a teatrului de păpuși și una dintre fondatorii teatrului Țăndărică din București. În 1945, lucrând ca scenograf la Teatrul Țăndarică, împreună cu Elena Pătrășcanu, a intrat în cercul ministrului de justiție comunist, Lucrețiu Pătrășcanu, ceea ce a dus la arestarea și condamnarea ei la 12 ani de închisoare. Harry Brauner a fost și el condamnat la 15 ani. Cei doi au fost eliberați în 1962, iar în 1963 s-au căsătorit. În 1968, la rejudecarea procesului Pătrășcanu, amândoi au fost găsiți nevinovați. În închisoare, a „compus”, păstrând-o în memorie, o piesă de teatru în versuri, prezentată la Radio România Tineret abia după patru decenii: Zâmbete în floare, (1992). A devenit cunoscută după Revoluția din 1989 în lumea occidentală prin două cărți care descriu experiența avută în închisorile comuniste: Evadarea tăcută și Evadarea imposibilă. Alte scrieri: Păpușile harnice, Păpușile harnice în grădiniță, O poveste cu un tată, o mamă și trei fetițe. I-a fost acordat Premiul pentru un destin excepțional în cultura română, de către Fundația Culturală Română în decembrie 1999

Lena Constante – Evadarea tăcută în lectura autoarei

1914 – S-a născut Alexandru Raicu

18 iunie 1914, Hârșova, Constanța – 22 februarie 1991, București

Poet, prozator. A urmat Medicina, un an, apoi Facultatea de Litere, absolvită în 1936. A fost profesor la diferite licee bucureștene, ziarist și redactor la Seara, Capitala, Fapta, Frontul plugarilor, Agerpres, secretar responsabil de redacție la Națiunea lui George Călinescu, redactor șef la Muncitorul agricol și redactor la Agricultura, apoi Agricultura socialistă. A debutat în revista Limba română (1932). A debutat editorial cu volumul de poezii Vitralii (1936). A editat revista Pegas, a colaborat mai ales la Gazeta literară și România literară. Volume publicate: Hronic, Sosesc romantic, Rondelul grădinii de sidef, Cartea dimineții

1916 – S-a născut Ligia Macovei

18 iunie 1916, București – 25 februarie 1998, București

Graficiană, pictoriță și colecționară de artă. A frecventat între 1934–1939 cursurile secției de artă decorativă la școala de Belle-Arte din București, având printre profesori pe Cecilia Cuțescu Storck, J.Al. Steriadi, Corneliu Medrea și arh. Horia Teodoru. În 1943 a debutat la Salonul Oficial de Toamnă, cu desene, fiind remarcată de critică. A fost conferențiar la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, deputatt în Marea Adunare Națională. A realizat ilustrații de carte: Poezii de Eminescu, Poezii de Quasimodo, Poezii de Tudor Arghezi. A fost de două ori laureată a Premiului de Stat și distinsă cu titlul de artistă emerită. Alături de soțul său, arhitectul Pompiliu Macovei, a pus bazeler unei importante colecții de artă, pe carer au donat-o în 1992 Municipalității București. Biografie ilustrată

1917 – A încetat din viață Titu Maiorescu (15 februarie 1840, Craiova – 18 iunie 1917, București)

Avocat, critic literar, eseist, estetician, filosof, pedagog, scriitor și politician, prim-ministru al României, ministru de interne, membru fondator al Academiei Române

 

Ziua Constructorilor Militari

1920 – S-a înființat Direcția Construcții și Domenii Militare

A fost promulgat Înaltul Decret Regal nr. 2645/18 iunie 1920 care a dispus să se înființeze Direcția a XII-a, Chestiuni privitoare la construcții, cazarmament, mobilier și domenii militare. În prezent, Direcția Domenii și Infrastructuri

 

1921 – S-a născut Ion Lungu

18 iunie 1921, Valea Mare, Arad – iulie 2001, Cluj

Istoric literar, prozator și publicist. După studii universitare de medicină abandonate, a urmat Facultatea de Filosofie la Sibiu (1942–1944), Cluj (1944–1946) și Leningrad (1946–1947). A luat licența în 1948, la Universitatea din Cluj. A fost conferențiar universitar la Cluj, bibliotecar, cercetptor la Institutul de Istorie din Cluj, redactor la revista Tribuna. A publicat un volum de critică literară, Itinerar critic (1965), două romane: Regele pălăriilor, Recviem rustic și studiul școala Ardeleană. Mișcare ideologică națională iluministă (1978, Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca; Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române)

1925 – S-a votat Legea pentru reglementarea repausului duminical și sărbătorilor legale

Patronii tuturor întreprinderilor erau obligați să acorde, pe lângă repausul duminical, încă 11 zile de repaus pentru sărbătorile legale, inclusiv pentru cele religioase și pentru 1 Mai

1948 – S-a născut Ion Zubașcu

18 iunie 1948, Dragomiresti, Maramures – 29 mai 2011, București

Poet, publicist și cantautor de muzică folk, membru al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România – ASPRO, al Asociației Ziariștilor din România – AZR și al Clubului de jurnalism cultural. A absolvit Institutul Pedagogic din Oradea (1969) și Facultatea de Filologie a Universității „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca (1974). A frecventat cenaclurile Nord (Baia Mare), Vestitorii (Borșa), Nicolae Labiș (Oradea), Flacăra (București), Echinox (Cluj-Napoca), Cenaclul de Luni, etc. A debutat publicistic în 1970 în cotidianul regional Crișana (Oradea), cu un grupaj de poeme. Debutul editorial a avut loc în 1982 cu volumul de versuri Gesturi și personaje la Editura Albatros. A colaborat cu poeme la revistele: Tribuna, Flacăra, Luceafărul, România literară, Familia, Poesis, Zburătorul, Echinox, etc. A avut o bogată activitate în muzica folk, la Cenaclul Flacara. Volume de versuri: Omul de cuvânt, Omul disponibil

Ion Zubașcu – Hei, omule, hei

1951 – A început deportarea în Bărăgan a persoanelor care locuiau până la 25 km de granița cu Iugoslavia

Pe fondul încordării relațiilor dintre România și Iugoslavia, granița dintre cele două țări a devenit o zonă extrem de sensibilă pentru guvernul comunist de la București. Populația din zona de frontieră, atât prin componența etnică cât și prin cea socială, reprezenta în ochii autorităților „un factor ridicat de risc” pentru contaminarea cu „erezia” iugoslavă. Iugoslavia anului 1948, transformată, după teoria lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, de fascistul Tito într-o „semicolonie a imperialismului anglo-american“, nu putea sta în calea sovietizării firești a României. La 17 iunie 1951 s-a prăznuit, conform calendarului creștin ortodox, Duminica Rusaliilor; avuseseră loc și serbările de sfârșit de an școlar. Puțini dintre locuitorii vestului țării s-ar fi așteptat la o nenorocire chiar în ziua de Rusalii. În cursul nopții și în zorii zilei de 18 iunie, în sute de localități din Banat și din sud-vestul Olteniei au pătruns 20.000 de militari din Ministerul de Interne, trupe de Securitate, grăniceri, miliție și pompieri, însoțiți adesea de civili, bătând la porțile caselor și somându-i pe localnici să-și strângă lucrurile și să-și părăsească locuințele. Din trei județe ale României, au fost deportate 12.791 de familii, 40.230 de persoane, în 2.656 de vagoane de tren și 6.211 de autocamioane; destinația – câmpia stearpă a Bărăganului. Acestea sunt coordonatele celei mai cumplite pribegii a satului românesc. Bilanțul deportării: 1.731 de morți, dintre care 175 de copii

1958 – S-a născut Octavian Bud

18 iunie 1958, Satu Mare – 5 iunie 2017, Oradea

Cântăreț și compozitor de folk. A început să cânte la chitară în clasa a VIII-a. A fost descoperit de Adrian Păunescu la emisiunea-concert Antena vă aparține, în 1977. A fost membru al Cenaclului Flacăra, apoi al Cenaclului Totuși Iubirea. În Cenaclul Flacăra a cântat și împreună cu Emilian Onciu, în grupul folk Trupa din Nord. În 1983 a primit premiul Cenaclului Flacăra pentru cea mai bună compoziție a anului, Niciodată. A făcut parte din „școala Maramureșeană a folk-ului” alături de Ducu Bertzi, Mircea Florian, regretatul Emilian Onciu, Ghita Danciu sau Vali Moldovan.

Niciodată

1961 – Iolanda Balaș a stabilit al doisprezecelea record mondial la săritura în înălțime

La Varșovia, atleta română a sărit la înălțimea de 1,88 de metri. Iolanda Balaș Soter rămâne în istoria atletismului ca sportiva care a câștigat peste 140 de concursuri consecutive, dar și ca sportiva care a inventat recordul de recorduri mondiale

1976 – S-a înființat Combinatul de utilaj greu din Cluj-Napoca

Bazele Combinatul de Utilaj Greu (CUG) au fost puse în 1970 cu o unitate modernă de producție pentru echipamente energetice: cazane cu abur, cazane de apă caldă, cazane cu destinație specială, arzătoare, echipamente pentru centrale termice, etc. În 1976, unitatea s-a extins prin construirea capacităților pentru construcția utilajului metalurgic destinat sectoarelor calde și a turnătoriei de fontă, s-au dezvoltat restul utilităților aferente unei astfel de platforme industriale: stația de aer comprimat, fabrica de oxigen, secția de sculărie, căile ferate interne, modelăria, etc

1978 – A încetat din viață Iulian P. Gavăț (19 iulie 1900, Tâmboești, Vrancea – 18 iunie 1978, București)

Inginer și geolog, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române

1978 – A încetat din viață Corneliu Popel (19 ianuarie 1950, Darabani, Botoșani – 18 iunie 1978, Iași)

Poet, profesor de limba română în comuna Țibana, județul Iași

1981 – S-a născut Tiberiu Ghioane

18 iunie 1981, Târgu Secuiesc

Fotbalist, a jucat pe postul de mijlocaș la Tractorul Brașov, Rapid București, Dinamo Kiev. A început fotbalul la clubul local ICIM Brașov sub îndrumarea antrenorului de copii și juniori, Adrian-Horia Stan. Are 20 de apariții pentru echipa națională de fotbal a României, cu care a participat și la calificările CM 2006, marcând 2 goluri

1986 – A încetat din viață Mihai Pălădescu (5 ianuarie 1928, Găvănoasa, Cahul – 18 iunie 1986, București)

Actor de teatru și film, a jucat la Teatrul de Stat din Brăila, Teatrul de Stat din Galați și Teatrul de Comedie din București

1990 – S-a născut Sandra Izbașa

18 iunie 1990, București

Gimnastă de talie mondială, participantă și medaliată, începând cu anul 2006, la competiții de mare anvergură, europene, mondiale, respectiv la Jocurile Olimpice de vară din 2008 și la Jocurile Olimpice de vară din 2012, unde a fost medaliată cu aur la sărituri

2000 – Al doilea tur de scrutin al alegerilor locale

Primul tur de scrutin a avut loc pe 4 iunie. Prezența la urne a fost de 46,93%. Au fost aleși primarii a 2.249 localități. Primăria Generală a Capitalei a fost câștigată de Traian Băsescu, iar primăriile de sector de reprezentanții PDSR

2000 – S-a înființat postul independent de radio Vocea Basarabiei

Post de Radio și TV din Republica Moldova cu un program propriu de emisiuni în limba română, deținut de compania Vocea Media S.R.L. Radioul a început să emită pe 18 iunie 2000 din Nisporeni. Fondator și director a fost Valeriu Saharneanu. În 2005 și-a mutat locul de emisie la Chișinău, de unde transmite și în prezent, pe 8 frecvențe, dislocate în Chișinău, Nisporeni, Glodeni, Drochia, Soroca, ștefan Vodă, Taraclia, Căușeni. Cea mai mare parte a grilei o constituie emisiunile de știri, dezbaterile, analizele etc.

2006 – A încetat din viață Gică Petrescu (2 aprilie 1915, București – 18 iunie 2006, București)

Interpret și compozitor de muzică ușoară și de petrecere; de-a lungul a șapte decenii de activitate și-a construit un repertoriu remarcabil prin bogăție și diversitate

Uite așa aș vrea să mor

2009 – A încetat din viață Mihai Mocanu (24 februarie 1942, Constanța – 18 iunie 2009, Constanța)

Fost fotbalist și antrenor care a jucat în echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic, 1970

2011 – A fost deschis traficului auto Pasajul Basarab din București

Cel mai lung pod hobanat din România (360 metri), cel mai lat pod hobanat urban din Europa (43,3 metri) și cel mai lung pasaj rutier din București (1,9 kilometri). Are și cel mai mare punct internodal din țara noastră

Pasajul Basarab

2016 – A încetat din viață Nae Cosmescu (26 iulie 1940, București – 18 iunie 2016)

Regizor de teatru și televiziune, a lucrat la Teatrul Național al Televiziunii Române

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #Corpdedorobanțișipanduri #ConstantinArion #ștefaniaMărăcineanu #InstitutulMeteorologic #LenaConstante #AlexandruRaicu #LigiaMacovei #ZiuaConstructorilorMilitari #IonLungu #IonZubașcu #DeportărileînBărăgan #OctavianBud #CombinatuldeutilajgreuCluj #TiberiuGhioane #SandraIzbașa #Alegerilocale2000 #VoceaBasarabiei #PasajulBasarabBucurești

0 comentarii la „18 Iunie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: