Istoria României România frumoasă Today's Memory

7 Iulie în istoria românilor

        Foto: Prima lege pentru protecţia monumentelor naturii. Parcul Național Retezat – Lacul Tăul Porții


1611 – Bătălia de lângă Brașov

La 27 iunie/7 iulie 1611 a avut loc Bătălia de lângă Brașov, în care domnul Munteniei Radu Șerban a zdrobit oastea lui Gabriel Bathory, care s-a refugiat la Sibiu. Turcii au pătruns în Muntenia, au intrat apoi în Transilvania (15 septembrie 1611). Radu Șerban s-a retras în Moldova, apoi în Polonia, iar de aici la Viena (decembrie), unde a murit la 13 martie 1620. La 12 septembrie 1611 turcii l-au instalat pe Radu Mihnea domn al Munteniei

Tipărituri românești https://tiparituriromanesti.wordpress.com/2015/04/26/georg-kraus-cronica-transilvaniei-batalie-intre-radu-serban-si-gabriel-bathory-1611/

1704 – Francisc Rákóczy al II-lea a fost ales principe al Transilvaniei

La data de 7 iulie 1704 Dieta Transilvaniei, întrunită la Alba Iulia l-a proclamat pe Francisc Rákóczi al II-lea principe al Transilvaniei. Printre cei mai bogați oameni din Regatul Ungariei, Rákóczi și-a folosit averea pentru a ajuta cauza desființării uniunii personale cu casa de Habsburg. Între 1703–1711 a condus Răscoala Curuților împotriva dominației habsburgice. În scurt timp, în septembrie 1705, Dietă ungară, întrunită la Szécsény l-a proclamat și principe al Ungariei. Revolta antihabsburgică condusă de el a eșuat, autoritatea Casei de Habsburg în Transilvania și Ungaria fiind restabilită efectiv în anul 1711, prin Pacea de la Satu Mare

1711 – A început Bătălia de la Stănileşti

Confruntare otomano-rusă, pe Prut (7/18–11/22 iulie) cu urmări importante pentru Moldova şi Ţara Românească; ultima angajare antiotomană a Moldovei, domnul Dimitrie Cantemir (1710–1711) participând de partea ruşilor. La 30 iunie/11 iulie 1711, ţarul pleca din Iaşi în fruntea unei armate de 38.000 de ruşi şi 6.000 de moldoveni, în întâmpinarea turcilor care trecuseră Dunărea pe la Obluciţa. Raportul de forţe era în favoarea turcilor. Cronicarul Ion Neculce arăta că ruşii şi moldovenii erau „de toată oastea ca 50.000. Şi ave şi 52 de puşci [tunuri]. Şi cât şi era oaste, mai mult era bolnavă, flămândă şi obosită. Iar turcii era cu veziriul 400 000, fără poiedia tătarâlor, şi ave 400 de puşci. Oaste hrănită şi grijită bine”. În realitate, turcii aveau cam 120 000 de oameni, împreună cu trupele tătărăşti venite să-i sprijine. La Stănileşti, pe malul Prutului, tabăra rusească a fost înconjurată de oştile otomane; se aflau într-o situaţie disperată, neavând provizii suficiente şi nici posibilităţi de aprovizionare. Turcii au supus tabăra ruşilor unui bombardament puternic. Timp de patru zile, ruşii reuşesc să reziste, şi chiar să treacă la contraatac, în după amiaza zilei de 10/21 iulie, având pierderi mari, inclusiv doi generali. Luptele s-a încheiat cu propunerea de pace prezentată vizirului de mesagerul ţarului

1770 – Bătălia de la Larga

La 7 iulie 1770, pe malurile râului Larga (raionul Cahul) a avut loc o încleștare între 65.000 de tătari din Crimeea (cavalerie) și 15.000 de otomani (infanterie) sub conducerea lui Kaplan Ghirei și 38.000 de ruși sub feld-mareșalul Rumeanțev, şi detaşamente de voluntari români, pe malurile râului Larga (afluent al Prutului, azi în Republica Moldova). A fost o victorie decisivă pentru ruși, care au capturat 33 de tunuri turcești și tabăra mare a inamicului

1857 – Primele alegeri pentru Divanul ad-hoc din Moldova

Deciziile adoptate prin tratatul de pace de la Paris (18/30 martie 1856), prevedeau intrarea Principatelor Române sub garanția colectivă a celor șapte puteri europene (Turcia, Franța, Anglia, Prusia, Austria, Rusia, Sardinia), revizuirea legilor fundamentale, alegerea Adunărilor ad-hoc care să exprime atitudinea românilor în privința unirii, ș.a. Adunările ad-hoc aveau caracter consultativ și erau alcătuite din reprezentanți ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, țărănimii clăcașe. Alegerile pentru Divanurile ad-hoc au fost marcate de mari tensiuni în Moldova. Partida unionistă avea în fața ei opoziția separatiștilor moldoveni care doreau menținerea separării. Având de partea lor sprijinul marilor puteri antiunioniste, Austria și Turcia, precum și pe cel al caimacamului Nicolae Vogoride, aspirant la tronul Moldovei, separatiștii au reușit, într-o primă fază, să câștige alegerile pentru Divanul Ad-hoc din Moldova la 19 iulie 1857. Din dorința de a-și realiza visul de domnie, Vogoride a falsificat listele electorale de reprezentare în Divanul ad-hoc, prin înlocuirea listelor unioniștilor cu cele ale antiunioniștilor. Această manevră făcea ca numărul reprezentanților celor care nu împărtășeau idealul de unire să fie majoritar în Divan. Manevra a fost dejucată de soția caimacamului, Ecaterina Vogoride. De unde se vede că alegerile trucate au rădăcini vechi în istorie

1870 – Autorizarea funcţionării în Bucureşti a Societăţii Generale de iluminare şi încălzire prin gaz

La 26 martie 1868 Administraţia Comunală a dat iluminatul cu gaz aerian în concesiune inginerului Alfred Gottereau pentru instalarea uzinei de „gaz aerian” pe o perioadă de 40 de ani, după care revenea comunei. Această convenţie a fost aprobată de către Consiliul Municipal în şedinţa de la 2/14 martie 1868 şi ratificată prin Jurnalul Consiliului de Miniştri din 9/21 martie 1868. Actele de concesiune ale iluminatului public şi ale tramvaielor au fost publicate în Monitorul Oficial al Romîniei, nr. 147/ din 7/19 iulie 1870. În luna noiembrie 1871 au fost aprinse pe câteva din cele mai importante străzi, primele felinare cu gaz aerian. Propriu-zis, festivitatea de inaugurare a introducerii iluminatului cu gaz aerian a avut loc la 31 octombrie 1871, cînd au fost puse în funcţiune un număr de 800 becuri

1881 – S-a născut Emil W. Becker

Emil Wilhem August von Becker; 7 iulie 1881, București – 1952, București

Sculptorul Casei Regale a României și medalist. A urmat cursurile Școlii Germane evanghelice din București, a devenit apoi elev al maestrului Ion Georgescu, ulterior și-a continuat ucenicia un an în atelierul lui Luigi Buzzi și Brida din Milano, absolvind Școala de sculptură Breza din Milano (1902), apoi la Institutul Regal de Arte din München, unde a studiat scuptura și arhitectura, absolvind în 1906, cu un an mai devreme, fiind un student eminent, numele său a fost gravat pe placa de onoare a Institutului. A fost membru fondator al Sindicatului Artelor Frumoase și ulterior vicepreședinte al acestuia. Prima sa lucrare importantă a fost catapeteasma pentru pavilionul românesc de la Expoziția Universală de la Paris (1900). În 1921 a ridicat, împreună cu arhitectul Arghir Culina, monumentul Avântul Țării, în cinstea eroilor căzuți la datorie în campania din 1913, care se află și astăzi în Piața „Walter Mărăcineanu”. De-a lungul anilor, a creat numeroase lucrări spectaculoase: monumente publice, monumente funerare, statui, clădiri publice și private, cu sculpturi ornamentale, busturi, cavouri, grădini publice sau particulare, medalistică, numismatică, măști mortuare. Câteva opere de-ale sale: Cariatidele de la Universitatea București, Mormântul Ostașului Necunoscut din București, Clopotul încoronării de la Alba-Iulia, sculpturile din capelă și interiorul criptei la Mausoleul de la Mărășești, Monumentul soldaților căzuți în Primul Război Mondial din Rădăuți. A realizat peste 130 de lucrări, medalii și plachete pe teme istorice, culturale sau militare, fiind și membru al Societății Numismatice Române

1886 – S-a născut Ion Hartulary-Darclée

7 iulie 1886, Paris – 2 aprilie 1969, București

Dirijor și compozitor dodecafonist, singurul fiu al sopranei Haricleea Darclée și a lui Iorgu Hartulary. A studiat cu maeștri de seamă, ca André Gédalge, Xavier Leroux și Charles-Marie Widor. A fost dirijor şi regizor la Milano, s-a întors în țară în plină maturitate creatoare și a activat ca dirijor al Orchestrei simfonice a Radiodifuziunii, timp de un sfert de veac, particiând la alcătuirea și formarea artistică a orchestrei de studio. Între timp, a continuat să compună, fiind autor de opere și operete: Amorul mascat, Capriciu antic, Amazoana, Miracolul cameliilor, Zig-Zag, Operetta, Margery, muzică vocal-simfonică: poemul Visul lui Bălcescu, simfonii: Vârful cu dor, suita Picturi de Grigorescu

Amorul mascat Intrarea lui Kelly, Solistă Anfisa Fugaru

1906 – S-a născut Gheorghe Mihoc

7 iulie 1906, Brăila – 25 decembrie 1981, București

Matematician și statistician, membru corespondent (din 1938) al Academiei de Științe din România, membru titular (din 1963) al Academiei Române. A urmat studii superioare la Universitatea din București – Facultatea de Științe (licențiat în Matematică în 1928), a obținut titlul de Doctor în Științe și Actuariale în iulie 1930 la Universitatea din Roma. Întors în țară, i s-a oferit un post de profesor la Școala de Statistică, Actuariat și Calcul din București, școală înființată în același an și condusă de Octav Onicescu. A predat aici cursuri de Matematică actuară (1930–1948). În 1934, a obținut titlul de Doctor în Matematică de la Universitatea din București, cu teza Asupra proprietăților generale ale variabilelor statistice independente. Începând din 1937, a devenit asistentul lui Octav Onicescu, mai întâi la Mecanică, apoi Algebră și calculul probabilităților, a fost conferențiar de matematici generale la Facultatea de fizică-chimie, profesor de Matematică financiară la Academia comercială din București, șef de catedră al departamentului de Calculul probabilităților și statistică matematică. A fost director general al Institutului Central de Statistică, decan al Facultății de Matematică-Fizică, prorector, apoi rector al Universității din București, director al Centrului de statistică al Academiei. Împreună cu Octav Onicescu a pus bazele Școlii matematice românești de teoria probabilităților și statistică matematică. Lucrări: Curs de matematici actuariale, Elemente de calculul probabilităților, Lecții de statistică matematică, Matematici pentru economiști, Bazele matematice ale teoriei fiabilității

1923 – S-a născut Liviu Ciulei

7 iulie 1923, București – 25 octombrie 2011, München, Germania

Regizor, actor, scenograf, arhitect și profesor universitar. A studiat teatrul la Conservatorul Regal de Muzică și Teatru din București (1946), apoi arhitectura (1949). A debutat ca actor în 1945, la Teatrul Mic în piesa Încătușarea, după piesa Animal Kingdom de Philip Barry; ulterior s-a alăturat echipei Teatrului Municipal din București, (actualul Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”), unde a debutat și ca regizor în 1957, punând în scenă Omul care aduce ploaia de Richard Nash. În 1961 a devenit celebru pentru o punere în scenă total originală a piesei Cum vă place a lui Shakespeare. A mai montat printre altele Opera de trei parale de Bertolt Brecht, O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale, Azilul de Noapte de Maxim Gorki, Leonce și Lena de Georg Büchner, Elisabeta I de Paul Foster. A fost peste 10 ani director artistic al Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” (1963–1974), de unde a fost îndepărtat de cenzura comunistă. Sub conducerea sa, Teatrul Bulandra devenise cea mai importantă instituție teatrală a vremii, nu doar în România, acolo lucrând, practic în același timp, marii regizori de teatru David Esrig, Lucian Pintilie și Radu Penciulescu. În perioada regimului comunist, a fost urmărit și denunțat la Securitate de către Ion Besoiu și a avut reclamații făcute de către Radu Beligan. A părăsit România în 1980 și a lucrat în multe țări din Europa, precum și în Statele Unite ale Americii, Canada și Australia. A fost director artistic al teatrului Tyrone Guthrie din Minneapolis, Minnesota (SUA), iar din 1986, profesor de teatru la Columbia University și New York University în New York City. S-a întors în țară după 1989, numit Director de Onoare al Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra”, regizând o serie de piese celebre. A realizat scenografia a 125 de spectacole. Ca arhitect, în afara scenografiilor majorității pieselor regizate de el, Liviu Ciulei a contribuit la reconstrucția auditoriului Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra”, precum și a altor teatre, ca sălile Studio ale teatrelor din Târgu Mureș și Pitești. A fost căsătorit cu marea actriță Clody Berthola, cu scenografa Ioana Gǎrdescu și cu jurnalista Helga Reiter. A lucrat și în cinematografie, ca regizor: Pădurea spânzuraților (Premiul pentru regie, Cannes 1965), Valurile Dunării, ca scenograf: Mitrea Cocor, Pasărea furtunii; ca actor: Pădurea spânzuraților, Valurile Dunării, Un august în flăcări, Falansterul

Pădurea spânzuraților (1965)

1923 – S-a născut Constantin Lucaci

7 iulie 1923, Bocșa Română, Caraș Severin – 20 iulie 2014

Sculptor, profesor universitar. A studiat desenul și arta modelajului cu pictorul Tiberiu Bottlik și a urmat Academia Liberă de Artă Guguianu din București, avându-i profesori pe Camil Ressu, Alexandru Ciucurencu și Corneliu Medrea (1945–1948), Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, din București, Academia de Belle Arti Pietro Vannucci, Perugia, Italia. Sudent fiind, a realizat și expus la Salonul Oficial din București Înotătorul. A fost cunoscut mai ales pentru sculpturile monumentale în piatră și oțel, respectiv pentru diferite ansambluri monumentale combinate, inclusiv al acelora de tipul fântânilor cinetice monumentale. Operele sale monumentale se găsesc în diferite orașe ale României, cele mai notabile în București, Constanța, Brăila, Drobeta-Turnu Severin și Reșița, iar alte sculpturi ale sale se găsesc în numeroase muzee din țară. În anul 2007 s-a inaugurat Muzeul „Constantin Lucaci”, aflat sub egida Vaticanului, care se află în Sanctuarul San Francesco di Paola, Calabria, Italia. Începând cu 1993 a fost profesor al departamentului de sculptură al Academiei de Arte Frumoase din Cluj. A fost laureat al Premiului „Herder” (1984). În 2012 a fost inaugurat Muzeul „Constantin Lucaci” din orașul Bocșa, localitatea natală a maestrului, care expune un număr de 17 sculpturi din oțel inoxidabil donate orașului Bocșa. Expoziție Constantin Lucaci la TNB

1923 – A încetat din viaţă Guilelm Şorban (2 februarie 1876, Arad – 7 iulie 1923, Dej)

Compozitor și pianist, devent celebru pentru melodiile poeziilor Pe lângă plopii fără soț și Mai am un singur dor de Mihai Eminescu

1925 – S-a născut Paul Solacolu

7 iulie 1925, Slatina – 2012

Inginer hidrotehnician, specialist în gospodărirea apelor. A urmat Facultatea de Construcții din cadrul Școlii Politehnice. A absolvit în 1948 secția Construcții hidrotehnice. În 1949 s-a angajat la Sectorul de Studii și Proiectare (SSP) din cadrul Direcției Canalului Dunăre-Marea Neagră (DGC); nu și-a schimbat niciodată locul de muncă, însă, în timpul carierei sale, a fost transferat prin reorganizarea institutelor de proiectare la care a lucrat. S-a ocupat în special de problemele de amenajare a bazinului hidrografic Argeș pe care le-a coordonat timp de peste trei decenii. A proiectat, de asemenea, numeroase lucrări hidrotehnice ca: amenajarea bazinului superior al Dâmboviței, amenajări de gospodărire a apelor în zona Capitalei, amenajarea Dâmboviței în București, proiectul Canalului navigabil București-Dunăre, planul de amenajare a bazinului Crișurilor, etc.

1928 – S-a născut Vasile-Mihai Popov

7 iulie 1928, Galați

Înginer şi profesor, membru corespondent (din 1963; repus în drepturi la 3 iulie 1990) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Electrotehnică, Secţia Radiocomunicaţii din cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti în 1950. A fost cercetător la Institutul de Energetică al Academiei Române. În 1968 a părăsit România, fiind visiting-professor la universităţi din California, apoi la Universitatea din Maryland, Universitatea din Glainesville (Florida). A făcut cercetări în domenii ca stabilităţii sistemelor neliniare de reglare automată, hipersensibilitatea sistemelor automate. A realizat pentru prima oară instalații pentru tehnici de măsurare (Instrumentație pentru fluxul de neutroni, 1956; Aparat de măsură a transferului bazat pe oscilograf, 1957), dar și două calculatoare analogice MECAN-1 și MECAN-2. Este autorul a numeroase lucrări, între care: Calculul hidraulic al conductelor forţate ale centralelor hidroelectrice, Teoria reactorului nuclear din punct de vedere al reglării reactorului, Criterii de stabilitate pentru sisteme de reglare neliniară bazată pe aplicarea transformării Laplace, Unitary treatment of various types of systems in stability theory, A frequency domain approach for finding the limit behavior of retarded differential equations, An index theorem with applications to the control of antagonistic systems, etc. A primit titlul de Profesor Emerit (1993).

1929 – A intrat în vigoare Concordatul dintre Sfântul Scaun și România

Negocierile pentru textul final al Concordatului au început încă din 1920, fiind validat de Statul român la 12 iunie și de Vatican la 7 iulie 1929. Concordatul reglementa reorganizarea cultului catolic în România, în sensul unui acord între legile ţării și legile canonice

1930 – S-a aprobat Legea nr. 12/7 iulie 1930 pentru protecţia monumentelor naturii

În cuprinsul primei legi privind protecţia monumentelor naturii, acestea sunt definite ca „toate teritoriile, vietăţile şi artefactele neistorice, ce merită a fi considerate pentru folosinţa obştească actuală şi viitoare”. Pe baza legii a luat fiinţă Comisia Monumentelor Naturii, alcătuită din 6 specialişti, care avea drept scop inventarierea monumentelor naturii şi conservarea lor. Au fost declarate prin lege, în Jurnalul Consiliului de Miniștri, primele monumente ale naturii în 1931: floarea de colț și nufărul termal și primul parc national, Parcul National Retezat în 1935. În perioada 1930–1943, comisia a pus sub rezervaţie 36 de teritorii din ţară

1936 – S-a născut Liviu Borlan

7 iulie 1936, Sanislău – 5 octombrie 1994, Baia Mare

Compozitor şi dirijor. Studiile muzicale le-a început cu Ana Borlan, apoi cu Angela Perianu şi Philomena Oşanu la Conservatorul Popular din Baia Mare, continuând la Conservatorul Cluj Napoca (1959–1965), cu Sigismund Toduţă, Vasile Herman, Cornel Ţăranu, Traian Mârza, etc. A urmat șiFacultatea de ştiinţe juridice din Cluj Napoca (1954–1959). A fost dirijor de orchestră la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca şi la Ansamblul Maramureşul din Baia Mare, profesor de Armonie, Contrapunct, Forme muzicale şi Estetică la Liceul de Muzică şi Arte Plastice din Baia Mare, instructor principal la Centrul Judeţean de îndrumare a Creaţiei Populare Maramureş. A condus diferite coruri de amatori din Maramureş, a realizat înregistrări şi transmisii radiofonice şi de televiziune, a susţinut concerte-lecţii, conferinţe. A întreprins turnee artistice în Elveţia şi Franţa. A publicat articole în revista Cântarea României. A compus muzică simfonică: Uvertura Sătmar 1000, Rapsodia someşeană, Serenada pentru vioară şi orchestră de coarde; muzică de fanfară: Rapsodie, 5 Dansuri din Oaş; muzică de cameră: Monosonata pentru vioară şi pian; muzică corală: Triptic coral maramureşean, Un veac de cântece românesc, Serenadă, De drag şi de dor, Casa strămoşească, Cămara zânelor, Suita oltenească, Triptic la Ţebea, Doina, Suita transilvană nr.1; cântece pentru copii: Întâia zi de şcoală, Mâine, când vom fi mari; muzică uşoară: Un cântec rătăcit, Ceas târziu

Liviu Borlan – Cântec din Maramureș • Canticum Bucharest & Răzvan Rădos, Pian Mihai Murariu și Răzvan Apetrei

1941 – Luptele Armatei Române pentru eliberarea Basarabiei și nordului Bucovinei de sub ocupația sovietică – Eliberarea Lipnicului

Divizioanele 52 și 57 Artilerie Grea au redus la tăcere artileria inamică de pe malul stâng al Nistrului. La ora 14:00, Brigada 2 Munte a declanșat atacul și a eliminat ultimele rezistențe de pe Dealul Cetății și de la Otaci. Până la oră 17:00, Hotinul era în mâinile românilor. Armata 3 a primit ordin să schimbe direcția de atac spre est. Forțele Diviziei 1 Blindată a ajuns la frontiera din 1940, în dreptul orașului Moghilău, elemente ale Corpului de Cavalerie, comandat de gen. de divizie Mihail Racoviță, au ocupat localitatea Lipnic, pe Nistru. Brigada 6 Cavalerie a reușit să străbată 50 km în acea zi. Mai la sud înaintarea a decurs mai greu, Divizia 14 Infanterie, din Corpul 30 german, fiind oprită în fața orașului Bălți. Batalionul III/Regimentul 13 Dorobanți „Ștefan cel Mare” a atacat frontal satul Biliceni, Corpul 3 a primit misiunea să înainteze pe direcția Lăpușna–Hîncești–Chișinău. Batalionul III/Regimentului 1/2 Vânători de Gardă a atacat printr-o ploaie torențială, traversând pârâul Bălacea sub un puternic foc de artilerie și mitraliere și a avansat până la marginea vestică a Dealului Țiganca, între satele Țiganca și Stoenești. Divizia 21 Infanterie a trecut și restul infanteriei la est de Prut. Rezistența trupelor sovietice din zonă era foarte puternică, cauzând pierderi considerabile Corpului 5

1947 – S-a născut Lidia Vianu

7 iulie 1947, București

Traducătoare, profesoară universitară. A urmat Facultatea de Engleză a Universității București. unde i-a avut ca profesori pe Leon Levițchi, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Gelu Ionescu, Vera Călin, Virgil Nemoianu. A absolvit facultatea în 1970 cu o lucrare de diplomă despre un autor pe care avea să-l traducă mai târziu: Joseph Conrad. Volumul lui de memorii The Mirror of the Sea, tradus în limba română, a fost unul dintre manuscrisele de sertar ale Lidiei Vianu din perioada comunistă. Un alt manuscris publicat abia după 1990 a fost Engleza cu Cheie, cartea care a lansat în toată România „Metoda Lidia Vianu” de predare a limbii engleze prin retroversiune gramaticală. Unul dintre motivele pentru care profesorii și elevii din toată țara folosesc această carte de mai bine de un sfert de veac este tocmai faptul că propozițiile nu se ocupă de tractoare, semănători, uzine fruntașe și de omul nou comunist! A fost profesoară la Catedra de Engleză a Universității din București, director al Masteratului pentru Traducerea Textului Literar Contemporan (MTTLC). După căderea comunismului, a predat doi ani ca profesor Fulbright, la State University of New York și la Berkeley, California. Scrie critică literară legată în principal de literatura britanică modernistă și contemporană, traduce literatură română în engleză și poezie contemporană britanică în română, și a înființat Editura online a Universității din București, Contemporary Literature Press, care funcționează sub auspiciile Institutului Cultural Român, Uniunii Scriitorilor din România și ale British Council

1951 – S-a născut Daniela Caurea

7 iulie 1951, Târgu Ocna – 4 martie 1977, București

Poetă, profesoară și traducătoare. În 1970 A fost admisă la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, secția latină-greacă, de unde s-a transferat la secția română-engleză; din anul al II-lea s-a mutat la București, ca urmare a casătoriei cu poetul Ion Crânguleanu. A terminat studiile universitare în 1974, ca șefă de promoție. După absolvirea facultății s-a angajat în cadrul Academiei de Știinte Social-Politice „Ștefan Gheorghiu”, profesor și traducător, fiind în paralel și profesor la un liceu bucureștean. A murit în urma cutremurului din martie 1977. Din opera sa: Primejdii lirice, Cartea anotimpurilor, Văzduhul de cuvinte

1951 – S-a născut Dan Ion Nasta

7 iule 1951, București

Poet, eseist și traducător. A fost licențiat al Universității Paris IV – Sorbona (1974) și doctor al aceleiasi universități. A devenit profesor în învățământul liceal din capitală. A debutat cu poezii în revista Amfiteatru (1967). A colaborat la România literară, Ramuri, Revue Roumaine, Jalons, Caiete critice, Revista de istorie și teorie literară, Cahiers roumains d’etudes litteraire, etc. A debutat în volum cu eseul Saint-John Perse et la découverte de l’être (1980). A fost autorul volumelor de versuri Căderea zilei (1985) și Aici, nicăieri (1987). A tradus în franceză din poezia lui Ion Vinea și Emil Botta. A publicat antologia în limba franceza Jeunes poètes roumains (1985). A fost distins cu Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor (1982); Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române pe 1985, pentru volumul de poezii Căderea zilei

1951 – A încetat din viaţă Dimitrie Voinov (6 februarie 1867, Focșani – 7 iulie 1951, București)

Biolog, zoolog, histolog, citolog, fondatorul școlii românești de citologie, membru titular al Academiei Române

1963 – Corul Naţional de Cameră Madrigal a debutat la Festivalul Muzicii de Cameră de la Braşov

Înfiinţat la 11 aprilie 1963, în cadrul Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, la iniţiativa dirijorului Marin Constantin (1925–2011), corul a fost gândit ca o formaţie camerală de tip renascentist, cu timpul dezvoltându-se prin redescoperirea comorilor muzicii bizantine şi vechi româneşti, a colindelor, a lucrărilor de inspiraţie folclorică, a patrimoniului clasic autohton şi contemporan. Din 1963, Corul Madrigal a susţinut peste 4.000 de concerte, din care mai mult de 2.000 peste hotare. Activitatea maestrului Marin Constantin, a fost de asemenea, menţionată în şapte dicţionare internaţionale de specialitate

Paul Constantinescu – Stelele-n cer

1974 – S-a născut Gabriel Kajcsa

7 iulie 1974, Brașov

Fotbalist retras din activitate, a jucat ca portar la FC Brașov, Politehnica Iași, FC Vaslui, în prezent fiind antrenor

1979 – S-a înființat la București Institutul de Tracologie

Constituit prin Decretul nr. 256/6 iulie 1979 privind înființarea Institutului de tracologie, publicat în Buletinul Oficial nr. 57/7 iulie 1979, cu scopul de a coordona unitar activitatea multidisciplinară în domeniul studiilor traco-geto-dacice. Primul director a fost Dumitru Berciu

1986 – A încetat din viaţă Mihai Tofan (8 noiembrie 1926, Tigheci, Cahul, Basarabia – 7 iulie 1986, București)

Pictor scenograf al Teatrului Național București, profesor de scenografie la Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” și la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”

1988 – A încetat din viaţă Mihail Cruceanu (13 decembrie 1887, Iași – 7 iulie 1988)

Poet simbolist și profesor universitar; autor de proză fantastică și evocări memorialistice; membru PCR din 1921

1989 – A încetat din viaţă Horia Stamatu (9 septembrie 1912, Vălenii de Munte – 7 iulie 1989, Freiburg im Breisgau)

Scriitor, poet, ziarist și eseist

1991 – S-a constituit Partidul Alianței Civice

Alianța Civică a fost o organizație neguvernamentală, cu sediul la București, înființată la data de 7 noiembrie 1990, în scopul dezvoltării societății civile din România; între anii 1990–1996 a jucat un rol important în democratizarea societății românești organizând numeroase acțiuni civice – seminarii, demonstrații, etc. La primul Congres al Alianţei Civice (5–7 iulie 1991), o parte din membrii Alianței Civice au constituit Partidul Alianța Civică, condus de criticul literar Nicolae Manolescu, partid care în anul 1998 s-a unit cu Partidul Național Liberal

1993 – Prima ediţie a Salonului Internaţional Automobilistic al României

În perioada 7–11 iulie, a avut loc prima ediţie a Salonului internaţional automobilistic al României (Bucureşti) – SIAB

1998 – A încetat din viaţă Theodor Enescu (12 septembrie 1926 – 7 iulie 1998)

Scriitor, istoric și critic de artă; director al Institutului de Istorie a Artei din București și al Muzeului Național de Artă al României

2000 – A încetat din viaţă Vinicius Grefiens (27 noiembrie 1916, Amărăştii de Jos, Dolj – 7 iulie 2000, București)

Compozitor, redactor muzical la Radiodifuziunea Română, profesor universitar

2004 – A încetat din viaţă Mihail Șerban (11 iunie 1930, Craiova – 7 iulie 2004, București)

Biochimist, profesor de biochimie la Facultatea de Medicină Veterinară din București, autor a peste 300 de lucrări științifice, membru al Academiei Române

2008 – A încetat din viaţă Ada Brumaru (5 iulie 1930, București – 7 iulie 2008, București)

Muzicolog, critic muzical și redactor muzical

2009 – Vizita oficială în România a suveranilor Belgiei, regele Albert al II-lea și regina Paola

Într-o vizită de trei zile (7–9 iulie), Regele Albert al II-lea s-a întâlnit cu Președintele României, Traian Băsescu, cu preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, precum şi cu primul-ministru, a participat la Forumul Economic româno-belgian. Regina Paola a vizitat Muzeul Satului, iar în cea de-a treia zi a vizitei, suveranii Belgiei au vizitat orașele Sibiu și Cristian, oraş înfrăţit cu oraşul Leuven din Belgia

2015 – A încetat din viață Ioan Tolan (7 iunie 1927, Arad – 7 iulie 2015)

Sculptor, autor a numeroase lucrări de artă monumentală; fondator al filialei UAP Arad și a Liceului de Artă „Sabin Drăgoi” din Arad

2015 – A încetat din viaţă Angela Ciochină (17 aprilie 1955, Urecheni, Neamț – 7 iulie 2015, București)

Solistă vocală de muzică ușoară, compozitoare și profesoară de canto

2018 – Incidentul aviatic de la Baza Aeriană Borcea

Un avion de vântătoare de tip MIG 21 Lancer s-a prăbușit la 7 iulie 2018 la un show aviatic la baza aeriană 86 Borcea (Călărași). La impactul cu solul s-au auzit două explozii, urmate de un incendiu. Pilotul a murit, dar tot mai multe mărturii spun că a preferat să facă niște manevre suplimentare, în loc să se catapulteze, pentru a evita ca avionul să cadă peste oameni

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #BătăliadelângăBrașov #FranciscRákóczyalDoilea #BătăliadelaStănileşti #BătăliadelaLarga #PrimelealegeriDivanuladhocMoldova #EmilWBecker #IonHartularyDarclée #GheorgheMihoc #LiviuCiulei #ConstantinLucaci #PaulSolacolu #VasileMihaiPopov #Legeapentruprotecţiamonumentelornaturii #LiviuBorlan #EliberareaHotinuluișiLipnicului #LidiaVianu #DanielaCaurea #DanIonNasta #DebutulCoruluiMadrigal  #PrimaediţieSIAB

0 comentarii la „7 Iulie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: