Istoria României România frumoasă Today's Memory

9 Iulie în istoria românilor

Foto: Biserica din Borzești


1493 – A început zidirea bisericii din Borzești

Ctitorită de Ștefan cel Mare, împreună cu fiul său cel mare Alexandru, are hramul Adormirea Maicii Domnului. Scopul bisericii, după tradiție, era de a comemora moartea prietenului Mitruț, străpuns de săgețile năvălitorilor tătari, pe rădăcinile legendarului stejar, fiind singura biserică ridicată de Ștefan ce Mare, nu pentru a serba o victorie, ci în amintirea prietenului său. A fost construită între 9 iulie 1493–12 octombrie 1494

Biserica din Borzești

1575 – Bătălia de la Sânpaul

A fost o confruntare militară între Principele Transilvaniei, Ștefan Báthory (1571–1575) și pretendentul la tron Gaspar Békés, care a pierdut în 1571, alegerile din dietă în favoarea lui Ștefan Báthory. În 15 octombrie 1573, în urma uneltirilor sale împotriva Principelui Ștefan Báthory, Dieta l-a declarat pe Gaspar Békés, trădător și toate averile sale au fost confiscate. Sprijinit de catre curtea de la Viena, Gaspar Békés, autoexilat la Cașovia (Kosice), s-a întors în Transilvania încercând, cu ajutorul secuilor, să îl îndepărteze de la tron pe Ștefan Báthory. Principele Transilvaniei, cu ajutorul beylerbey-ului de Timișoara și al domnului muntean Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577), a înfrânt la 9 iulie 1575, la Sânpaul pe Mureș, oastea prohabsburgică a lui Gaspar Békés

1600 – Mihai Viteazul a întemeiat Mitropolia românilor ortodocși din Transilvania

În mai 1600, Mihai Viteazul a realizat prima unire a trei principate române. Pentru a consolida Unirea, Mihai a luat o serie de măsuri: a adoptat aceeași stemă pentru toate teritoriile, a construit o biserică ortodoxă la Alba Iulia, a acordat anumite înlesniri preoților și iobagilor români, a numit un mitropolit al Transilvaniei, cu titlul de Mitropolit a tot Ținutul Ardealului și Orăzii. Ioan de la Prislop, numit încă din 1585 în scaunul Mitropolitan, a început, la Alba Iulia, cu binecuvântarea și banii lui Mihai Bravu, construcția unei biserici cu hramul Sfânta Treime ca simbol al unității în credință, dar și în neam al celor 3 țări românești. Catedrala Mitropoliei Ortodoxe din Transilvania a fost ridicată în vecinătatea zidului cetății și a reprezentat, mai mult de 100 de ani, centrul cultural și religios al zonei. A fost distrusă în anul 1714 de către regimul habsburgic. Biserica memorială „Mihai Viteazul” este ridicată pe locul aproximativ al vechii Catedrale mitropolitane ortodoxe, ridicată la inițiativa lui Mihai Viteazul

1807 – Tratatul ruso-francez de pace și prietenie de la Tilsit

Napoleon I și Alexandru I au semnat la Tilsit, la 27 iunie/9 iulie 1807 Tratatul ruso-francez de pace și prietenie. Se referă la țările române în Art. XXIII: „Trupele rossiene se vor retrage din principatele Valahia și Moldova, dar provinciile menționate nu vor fi ocupate de trupele turcești până la schimbul instrumentelor de ratificare a viitorului tratat definitiv de pace între Rusia și Poarta Otomană”. În articolul VIII al Tratatului s-au fixat următoarele stipulații, care vizau direct raporturile ruso-turce: „Dacă din cauza schimbărilor care au survenit la Constantinopol” Poarta nu va accepta mediația Franței sau după acceptarea ei, în termen de trei luni, convorbirile nu se vor solda cu un rezultat satisfăcător, atunci „Franța va acționa împreună cu Rusia împotriva Porții Otomane și ambele părți contractante vor încheia un acord menit să elibereze de jugul și suferințele turcești toate provinciile Imperiului Otoman din Europa cu excepția Constantinopolului și provinciei Rumelia

1848 – Guvernul provizoriu revoluționar a emis decretul de instituire a Comisiei proprietății

Emis sub presiunea mișcărilor țărănești la 9/21 iulie, decretul prevedea alcătuirea Comisiei proprietății, dintr-un numar egal de deputați dintre proprietari și clăcași, având drept obligație întocmirea unui proiect de lege pentru înfăptuirea punctului 13 al Proclamației de la Izlaz. Decretul a fost completat cu ordinul din 14/26 iulie, prin care fiecare județ trebuia să trimită câte 2 membri în această comisie. În cele nouă ședințe, desfășurate în perioada 10/22–19/31 august, au avut loc dispute înverșunate care însă nu au dus la un rezultat

1885 – S-a născut Marioara Voiculescu

9 iulie 1885, București – 3 martie 1976, București

Actriță și regizoare, una dintre cele mai bune actrițe din primele decenii ale secolulului XX, considerată o adevărată „vedetă”, comparată în epocă cu cele mai celebre interprete ale scenei europene, Eleonora Duse, Sarah Bernhardt și Rejane. A studiat la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică din București (1900–1903), cu Aristizza Romanescu. A debutat oficial pe scena Naționalului bucureștean la 13 ianuarie 1904, rolul principal din Casta-Diva de Haralamb Lecca. L-a avut ca maestru pe Paul Gusty, s-a format ca actriță sub direcția lui Alexandru Davila, la Teatrul Național și în Compania acestuia. Alexandru Davila a ridicat-o la rangul de „Mareșală a Teatrului Românesc”. A avut compania ei de teatru, a fost directoare de trupă și a fost protagonistă și coregizoare, pentru primele producții de filme românești, a lui Leon M. Popescu. A regizat filmele: Amorurile unei prințese, Detectivul, Dragoste de marinar, Răzbunarea, Spionul, Viorica; a jucat în filmele: Dragoste la mănăstire, Amorurile unei prințese, Detectivul, Dragoste de marinar, Fedora, Răzbunarea, Spionul, Viorica. În 1953 i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă

Rezistența prin cultură – Lecția unei mari actrițe

1887 – S-a născut Rudolf Steiner

9 iulie 1887, București – 31 decembrie 1963, București

Cântăreț de operă. A studiat la Academia de muzică din Viena. Reîntors în țară, a debutat în anul 1914 în Maeștrii cântăreți din Nurnberg. A interpretat apoi numeroase roluri la Opera din Cluj. A revenit la București unde, în 1919, a contribuit la înființarea Societății lirice Opera și la transformarea ei în Opera Română, printre ai cărei membri fondatori se numără și pe care a slujit-o mai multe decenii

1900 – S-a născut Alexandru Graur

9 iulie 1900, Botoșani – 9 iulie 1988, București

Lingvist, savant, profesor universitar, membru titular (din 1955) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie din București, licențiat în filologie clasică și limba română (1922). Apoi a studiat la Paris, la École Pratique des Hautes Études. A susținut doctoratul la Sorbona cu o teză de lingvistică indo-europeană. Revenit la București, a îmbrățișat activitatea didactică și, în paralel, a publicat studii în diverse periodice. Între 1941–1944, când, din cauza politicii statale antisemite, elevii și profesorii evrei au fost îndepărtați din școlile și universitățile românești, a înființat și a condus Liceul particular evreiesc. Din 1946 a fost încadrat în învățământul superior, fiind profesor la Universitatea din București, a fost apoi decan al Facultății de Filologie, directorul Editurii Academiei, membru al Societății de Lingvistică din Paris (din 1921). Activitatea sa științifică cuprinde studii de filologie clasică, etimologie, lingvistică generală, fonetică și fonologie, gramatică, onomastică, lexicologie și de cultivare a limbii române. A susținut ani în șir emisiunea radiofonică Limba noastră, iar în Revista Cultului Mozaic a deținut o rubrică pe teme lingvistice, semnalând apropieri între cuvintele din diferite limbi. A fost autorul unor valoroase studii și articole apărute în revistele de specialitate ale secolului trecut, precum și al unor importante volume de lingvistică, la unele dintre acestea fiind coordonator. Împreună cu Iorgu Iordan și Ion Coteanu a fost redactor responsabil al noii serii a Dicționarului limbii române. A coordonat volumele de Studii de gramatică, Probleme de lingvistică generală. Din scrierile sale: Nom d‘agent et adjectif en roumain, Studii de lingvistică generală, Etimologii românești, Mic tratat de ortografie, „Capcanele” limbii române, Dicționar al greșelilor de limbă

1903 – S-a născut Octavian Beu

9 iulie 1893, Orlat, Sibiu – 2 ianuarie 1964, Sibiu

Muzicolog, critic muzical și istoric de artă. A urmat studii muzicale particulare de pian la Sibiu cu V. Heldenberg, devenind un violoncelist și muzicolog autodidact. Paralel a studiat Științe juridice, politice și filosofice, obținând doctoratul în Științe politice la Universitatea din Budapesta (1918) și doctoratul în Drept la Universitatea din Cluj (1920). A susținut concerte de muzica de cameră în țară și în străinătate, conferințe și emisiuni radiofonice. După debutul timpuriu în critică muzicală la Budapesta (1912), a semnat cronici de artă plastică, articole și studii de istorie, precum și cronici muzicale în Muzica, Studii muzicologice, Rampa, Universul, Cuvântul, Cele trei Crișuri (Oradea), România (Roma), Radio-Welt (Viena), Stambolul (Istanbul), etc. A fost diplomat la Roma, Constantinopol, Rio de Janeiro, Viena și Praga, adunând un prețios material documentar despre istoria, cultura și muzica românească. A descoperit la Weimar și a publicat partitura pentru pian a Rapsodiei române de Liszt (1936). A întocmit catalogul expoziției de artă plastică Răscoala lui Horea (1935), a publicat eseurile Răscoala lui Horea în arta epocii și Răscoala lui Horea în corespondența împăratului Iosif II cu arhiducele Leopold de Toscana. A sprijinit publicarea colecției lui Matthias Friedwagner Rumanische Volkslieder aus der Bukowina. A scris lucrări de muzicologie: Siluete de la Opera Română. Egisto Tango, Gheorghe Dima. Viața și opera sa, George Enescu la Viena, Franz Liszt în România, „Rapsodia română” de Franz Liszt, Muzica românească în Ardeal, Compozitorul Tiberiu Brediceanu în „Societatea de mâine”, ediții critice: Liszt Franz. Rapsodia Română, Miculi Carol. Horă în Moldova

1911 – A fost brevetat primul pilot militar român, sublocotenenul din arma geniului Ștefan Protopopescu

La 17 iule a fost brevetat al doilea pilot militar, sublocotenenul din arma geniului Gheorghe Negrescu. Aceștia au învățat tehnica pilotajului la Complexul Aeronautic de la Chitila, pe avioane tip Farman III model 1909 construite în licență în atelierele de la Chitila

Ștefan Protopopescu – Povestea primului pilot cu acte

1922 – Johnny Weissmüller a coborât sub 1 minut recordul mondial la 100 m liber

Pe 9 iulie 1922, Johnny Weissmüller, americanul născut la Timișoara, avea să devină primul sportiv care a înotat pe această distanță în mai puțin de un minut, mai exact în 58.6 secunde, într-o cursă care a avut loc la Alameda, în California. Avea să-și mai îmbunătățească timpul o dată, 57.4 secunde în 1924, iar acest timp avea să reziste nu mai puțin de 10 ani. În cinematografie, Weissmüller a rămas celebru prin rolul Tarzan

1923 – S-a născut Tatiana Nicolescu

Tatiana Golim; 9 iulie 1923, Chișinău

Critic, istoric al literaturii și traducător. Născută la Chișinău din părinți fugari din Ucraina bolșevizată. A luat licența în Filologie și în Drept în 1945, iar cea în Filologie rusă în 1947 la Universitatea București. A făcut carieră universitară la catedra de limbi slave; a fost profesor doctor docent la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, iar în anii ’70 a a predat limba și literatura română la Universitatea din Moscova. A fost redactor la revista Secolul XX, colaborând și cu articole. Și-a luat doctoratul în 1962 cu tema Lev Tolstoi și literatura română, iar în 1971 a obținut docența. A folosit metoda comparatistă în cercetările literare, punând circulația și influența literaturii ruse asupra marilor prozatori români în legătură cu contextul social-cultural și politic al vremii; a tradus din literatura rusă și a prefațat traduceri din rusă. A tradus în romînă o istorie a literaturii ruse, studiind în special autorii: Pușkin, Gogol, Tolstoi, Ivan Bunin, Vasili Belâi, cărora le-a închinat monografii. A fost coautoare la Dicținarul Rus-Român. A tradus din Turgheniev, Bulgakov, Viktor Astafiev, Leonid Andreev, Ilya Ehremburg, V.A. Kaverin, Leonid Leonov, Galina Serebreacova, K.L. Derjavin, L.V. Nikulin, Vl. Piskunov, etc. Din scrierile sale: Opera lui Gogol în România, Tolstoi și literatura română, Prozatori sovietici contemporani, Pe scara timpului, etc. A fost soția profesorului universitar, critic și istoric literar G.C. Nicolescu. Actualmente, locuiește în Italia, la Milano

1924 – S-a născut Sergiu Sarchizov

9 iulie 1924, Tarutino, Cetatea Albă, Basarabia – 2003

Compozitor și dirijor. A urmat Conservatorul din București, având profesori pe Mihail Jora, Theodor Rogalski, Constantin Silvestri, absolvind în 1954. A fost dirijor al unor coruri școlare și de amatori în Ismail, al orchestrelor de la Palatul Pionerilor și al orchestrei Ansamblului CFR Giulești din București, șef al serviciului de creație la Radiodifuziunea Română, secretar muzical la Ansamblul Doina al Armatei, șef al serviciului de documentare al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, inspector la Direcția Muzicii din Ministerul Culturii. Aranjamentele și transcrierile, în principal pentru emisiile radio și TV, au constituit o parte semnificativă din activitatea sa. A compus muzică de teatru: Trei generații; muzică vocal-simfonică: Pasărea albastră; muzică simfonică: Dans simfonic; muzică de film: Secretul cifrului; muzică de cameră: Rondo pentru vioară și pian; muzică corală: August 23; muzică vocală: Pasăre măiastră

1926 – S-a născut Marcel Budală

9 iulie 1926, Câmpina – 6 ianuarie 1989, București

Cunoscut acordeonist, faimos pentru interpretarea muzicii lăutărești. În 1933 a început să învețe să cânte la pian, putând trece ușor la acordeon, iar din 1940 a renunțat complet la pian în favoarea acordeonului, devenind, alături de Gheorghe Trandafir, unul dintre primii acordeoniști din București. A debutat pe scena Teatrului Alhambra din București într-o formație de muzică populară (1945). A fost încadrat în orchestra de muzică populară a Direcției Generale a Serviciului Muncii (DGSM), dirijată în acea perioadă de cunoscutul Iancsi Korossy, apoi în cadrul Orchestrei de muzică populară a Radiodifuziunii ca solist instrumentist. A întreprins numeroase turnee artistice atât în țară, cât și în străinătate, în Bulgaria, Germania, Iugoslavia, Israel și Franța. Discografia sa însumează numeroase înregistrări discografice (discuri, benzi de magnetofon, casete audio, CD-uri) din perioada 1955–1984, la casa de discuri Electrecord și la Radiodifuziunea Română

Marcel Budală – Solo acordeon

1933 – A încetat din viață Mihail C. Șuțu (15 februarie 1841, București – 9 iulie 1933, București)

Istoric, unul dintre primii numismați din sud-estul Europei, președinte al Societății Române de Numismatică, membru titular al Academiei Române

1934 – S-a promulgat Legea nr. 2.088/9 iulie 1934, a Fondului Național al Cinematografiei

Fondul, destinat creării bazei materiale și finanțării producției cinematografice naționale, era alimentat din două taxe: una, de 1 leu la fiecare bilet de cinematograf; alta, de 10 lei pentru fiecare metru de film importat în țară. A fost publicată în Monitorul Oficial nr. 4.515/11 iulie 1934

1941 – Luptele Armatei Române pentru eliberarea Basarabiei și nordului Bucovinei de sub ocupația sovietică – Eliberarea Bucovinei de Nord

Regimentul 8 Dorobanți a atacat frontal pozițiile sovietice din Mândrești, care s-au retras abandonând o cantitate însemnată de armament. Divizia 1 Blindată a înaintat spre sud, pe direcția Moșana–Soroca, blocând calea trupelor sovietice care se retrăgeau spre Moghilău. Regimentul 1/2 Vânători Gardă a atacat pe direcția Cota 120–Cota 196 pe Dealul Toceni, după lupte foarte grele punctate de numeroase contraatacuri sovietice, ocupând Cota 196 la ora 17:00. Regimentul 11 Dorobanți, deși avea mari din zilele precedente, a reușit să cucerească Dealul Țiganca, Cota 77 și satul Țiganca, distrugând 5 cazemate și luând în jur de 150 de prizonieri. Practic, Armata Română a încheiat operațiunile militare de eliberare a Nordului Bucovinei, fiind atinsă granița existentă între România și URSS în vara anului 1940

1941 – Organizarea detașamentelor de muncă formate din români în Transilvania de Nord

În Transilvania de Nord, atribuită Ungariei fasciste prin Dictatul de la Viena, încep a fi organizate, de către autoritățile maghiare, detașamente de muncă formate din români. La 9 iulie 1941, Comandamentul Corpului IX Armată din Cluj, prin ordinul 3.712/III-1941, anunța prefecturile județelor din nordul și estul Transilvaniei că Ministerul Apărării Naționale a hotărît înființarea detașamentelor de muncă românești, puse la dispoziția autorităților militare și civile pentru diferite lucrări. Un detașament era alcătuit din patru plutoane a 50 de oameni și era supravegheat de o gardă formată din 1–2 ofițeri și 15 soldați

1943 – S-a născut Margareta Pâslaru

9 iulie 1943, București

Cântăreață, compozitoare și textieră de muzică ușoară, muzică populară, actriță de televiziune, teatru și film, realizatoare emisiuni TV și radio. A debutat, ca elevă, în muzica ușoară la Casa de Cultură Grivița Roșie în 1958, acompaniată de Paul Ghentzer, dar prima apariție în public, la vârsta de 4 ani și jumătate, a avut loc pe scena Operei în rolul copilului din Madame Butterfly de Puccini. Descoperită de Ileana Pop în 1959 ca artist amator, apare în emisiunea Toată lumea face sport. George Grigoriu a compus, special pentru ea, Chemarea mării care a devenit mare șlagăr la Radio România; discul a bătut recordul vânzărilor de muzică ușoară (26.000 exemplare).

Două rândunici

Vocea cu infinite posibilități de exprimare și timbrul grav al Margaretei au inspirat 65 de compozitori, printre care clasicii muzicii ușoare Henry Mălineanu, George Sbârcea, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, care i-au încredințat creațiile lor. S-a stabilit la sfârșitul anilor ‘70, în SUA

Unde ești Muzica George Grigoriu

1946 – S-a născut Angela Similea

9 iulie 1946, 1 Decembrie, Ilfov

Cântăreață de muzică ușoară, de mare succes în anii ’70–’80. În timpul liceului, profesorul de muzică Marin Teofil i-a descoperit talentul, îndrumând-o către compozitorul George Grigoriu, care conducea atunci ansamblul UTC. Acesta a stabilit ca Angela Similea să ia lecții de canto cu Florica Orăscu. A început să cânte în 1965 în mișcarea de amatori; la Festivalul artiștilor amatori, a obținut locul III cu piesa Câmpia sub lună de V. Veselovski și premiul I la concursul Primăvara bucureșteană.

Ultimul tramvai Muzica Ionel Tudor, Text Andreea Andrei

A câștigat Cerbul de Argint – premiul II la Festivalul Internațional „Cerbul de aur” 1970. La televiziune a debutat în cadrul emisiunii-concurs Emoții în premieră. A participat la concursuri ca Ancora Děčínului din Cehoslovacia (1971, Premiul special al juriului), Orfeul de aur din Bulgaria (1972, locul II), Festivalul Mamaia (1977, Premiul I). De-a lungul carierei a reușit să colaboreze cu unii dintre cei mai mari și mai buni compozitori români: Ion Cristinoiu, Marcel Dragomir, Marius Țeicu, Zsolt Kerestely, Temistocle Popa, Dan Iagnov, Marian Nistor, Florin Bogardo, Adrian Enescu, George Grigoriu. Datorită succesului comercial foarte mare pe care l-a înregistrat muziciana de-a lungul anilor, aceasta a fost supranumită Doamna șlagărelor

Noapte, fată cu cercei de smoală Muzica Jolt Keresteley, Text Ion Rus

1947 – Noi demersuri de aderare a României la ONU

România a demarat procedurile de aderare la Organizația Națiunilor Unite imediat după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, din 1946, dar fără succes. În 1947 Guvernul a decis să remită secretarului general al Organizației Națiunilor Unite declarația de intrare în forul mondial și de aderare la Carta Națiunilor Unite. Cererea adresată de Gheorghe Tătărescu, la 9 iulie 1947, ministrul afacerilor străine, a fost respinsă de Consiliul de Securitate al ONU la data de 1 octombrie a aceluiași an, ca pentru toate țările „satelit URSS”. Aderarea țării noastre a fost blocată până 14 decembrie 1955, când a fost admisă, la recomandarea Consiliului de Securitate al ONU

1947 – S-a născut Mirabela Dauer

Bela Scorțaru; 9 iulie 1947, București

Interpretă de muzică ușoară, considerată de unii critici muzicali ca fiind cea mai bună voce feminină a muzicii pop românești din ultimii 30 de ani. În 1963 a debutat alături de formația rock Roșu și Negru cu care interpreta în special melodii din repertoriul Ritei Pavone. Din 1967 a urmat cursurile Școlii Populare de Artă la clasa profesoarei Florica Orăscu, corepetitori Marius Țeicu și Marius Popp. În 1970 s-a produs debutul la Televiziune în emisiunea Tele-Top, unde a interpretat melodia De când te-am întâlnit, compusă de Marius Țeicu. Mirabela a devenit în scurt timp o prezență constantă a emisiunilor de televiziune.

Mulțumesc, iubită mamă

A interpretat melodiile compuse de: Marcel Dragomir, Marius Țeicu, Vasile Vasilache, Marian Nistor, Ionel Tudorache, Anton Șuteu, Temistocle Popa, Ion Cristinoiu, George Grigoriu, Vasile Șirli, Mircea Drăgan etc. A participat la numeroase concursuri: Festivalul Melodiile prietenilor de la Moscova (1975, Premiul I), Orfeul de Aur din Bulgaria, (1976, Premiul al-III-lea), Festivalul Internațional al Șlagărelor de la Dresda (1978, Premiul al-II-lea pentru Interpretare), Festivalul Lira Bratislavei (1985, Premiul al-III-lea), a fost distinsă cu Ordinul Național Meritul Cultural clasa I în grad de Cavaler (2004). Începând cu 2004 a colaborat cu interpretul de muzică ușoară Rareș Borlea (Raoul)

Te-aștept să vii

1949 – S-a născut Teodor Bulza

9 iulie 1949, Semlac, Arad

Prozator, ziarist. A urmat Facultatea de Filologie la Universitatea din Timișoara, secția Română-Franceză. A fost redactor la ziarul Drapelul roșu, șef al sectorului presă la Comitetul Județean Timiș, redactor-șef al ziarului Drapelul roșu, Luptătorul bănățean; publicist comentator la Renașterea bănățeană, Azi, Românul; secretar general de redacție la ziarul Vremea; director general al Tipografiei Cromoman până în prezent. A colaborat la: Forum, Viața studențească, Amfiteatru, Orizont, Flacăra, Luceafărul, România literară, Vremea, Ultima oră, etc. Volume publicate: Iulie, Lumini bănățene, Casa șerpilor, etc.

1968 – S-a născut Daniel Iordăchioaie

9 iulie 1968, Ștefănești, Argeș

Cântăreț, compozitor și textier de muzică ușoară. Încă de la cinci ani a luat lecții de chitară. A urmat cursurile Școlii Populare de Artă din Pașcani (1973–1980). A debutat în formația Gramofon (1980). Din 1987, a participat la Festivalul Național de muzică ușoară de la Mamaia, i-a apărut primul disc split, cu interpreta Denise Roman, a participat la Festivalul Tineretului și Studenților din Coreea de Nord. A participat la diferite concursuri muzicale la Sibiu, Pitești, Costinești, etc., a reprezentat România la concursul Intertalent de la Praga. În 1989 a făcut mai multe turnee în Germania. În 1992 a participat la concursul Serbările primăverii și apoi în mai multe turnee în Finlanda, Suedia, Norvegia. A fost angajat la Teatrul „Toma Caragiu” din Ploiești (1994) unde a apărut în peste 10 premiere. A semnat versuri pentru muzică ușoară, a prezentat mai multe emisiuni la TVR: Album duminical, Ba da ba nu, Seara porților deschise, Bucureștiul de altădată, Tip-top minitop, etc.

Dacă într-o zi mă vei iubi

1978 – A încetat din viață Stere Adamache (17 august 1941, Galați – 9 iulie 1978, Crișan, Tulcea)

Fotbalist, portar la echipa Steagul Roșu Brașov și în echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic, 1970

1988 – S-a născut Raul Rusescu

9 iulie 1988, Râmnicu-Vâlcea

Fotbalist, a jucat pe postul de atacant la Unirea Urziceni, Steaua București, FC Sevilla, Osmanlıspor. A fost fotbalistul român al anului 2012

1988 – A încetat din viață Alexandru Graur (9 iulie 1900, Botoșani – 9 iulie 1988, București)

Lingvist, savant, profesor universitar, membru al Societății de Lingvistică din Paris, membru titular al Academiei Române

1989 – A încetat din viață Călin Gruia (Chiril Gurduz; 21 martie 1915, Trifești, Orhei, Basarabia – 9 iulie 1989, București)

Scriitor, poet și prozator, cunoscut mai ales prin volumele sale de povești pentru copii

1993 – Conferința Națională a Frontului Democrat al Salvării Naționale (FDSN)

Conferința FDSN din 9–10 iulie a hotărât schimbarea denumirii partidului în Partidul Democrației Sociale din România (PDSR)

1999 – A încetat din viață Emanoil Copăcianu (4 martie 1915, Ghimpați, Giurgiu – 9 iulie 1999, Breaza, Prahova)

Preot, prozator – autor al mai multor romane istorice și religioase și autor dramatic

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #BisericadinBorzești #MitropoliaromânilorortodocșidinTransilvania #MarioaraVoiculescu #RudolfSteiner #AlexandruGraur #OctavianBeu #Primulpilotmilitarromân #TatianaNicolescu #SergiuSarchizov #MarcelBudală #EliberareaBucovineideNord #DetașamentedemuncădinromâniînTransilvaniadeNord #MargaretaPâslaru #AngelaSimilea #MirabelaDauer #TeodorBulza #DanielIordăchioaie #RaulRusescu

0 comentarii la „9 Iulie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: