Istoria României România frumoasă Today's Memory

24 iulie în istoria românilor

Foto: S-au constituit în Republica Populară Română primele Gospodării Agricole Colective


1484 – A început Bătălia de la Cetatea Albă

Atac otoman asupra cetății-port Cetatea Albă (24 iulie–7 august 1484), în timpul campaniei sultanului Baiazid al II-lea în Moldova, din iunie–august 1484. Sultanul Baiazid al II-lea „reclama vechile posesiuni sau zone de influență bizantine” (Ștefan Gorovei) și dorea transformarea Mării Negre într-un „lac otoman”. A fost cucerită Cetatea Chilia (5–14 iulie), iar Cetatea Albă va fi cucerită la 7/8 august 1484, devenind astfel raia turcească

1772 – A început Congresul de pace ruso-otoman de la Focșani

O etapă importantă în desfășurarea războiului ruso-otoman din 1768-1774 a fost perioada de armistițiu (19/30 mai 1772–9/20 martie 1773), în timpul căreia au avut loc congresele de pace ruso-otomane de la Focșani și București. După semnarea convenției de armistițiu ruso-otomane de la Giurgiu (19/30 mai 1772), a urmat congresul de pace ruso-otoman de la Focșani (24 iulie/4 august–28 august/8 septembrie 1772). Din partea Rusiei, au participat la acest congres contele Grigorii Grigorievici Orlov (favoritul țarinei) și Aleksei Mihailovici Obreskov (fost ambasador al Rusiei la Istanbul). Delegații otomani erau Yenișehirli Osman Efendi (fost reis efendi) și Yasinci-Zade Osman Efendi (teolog musulman de rang înalt). Delegațiile boierești ale Moldovei și Țării Românești au cerut independența de fapt, sub garanția Austriei, Rusiei și Prusiei, și unirea celor două țări românești, invocând în sprijinul cererilor, „capitulațiile” acordate Țărilor Române de Poarta Otomană. După o singură lună de negocieri, congresul s-a încheiat fără nici un rezultat. Durata scurtă și eșecul congresului a fost provocat intenționat de solicitarea de la început a independenței Hanatului Crimeii, de către primul delegat rus, Orlov, sperând că apoi se va aplica imediat planul fantezist rusesc de atacare a Istanbulului. Între timp, situația internă și internațională a Rusiei se înrăutățise, se raporta imposibilitatea atacării Istanbulului de către armata terestră și flota militară ruse, cel puțin în viitorul apropiat. În aceste condiții, țarina Ecaterina a II-a a acceptat propunerea cancelarului N.I. Panin de reluare a tratativelor de pace ruso-otomane. La rândul lor, conducătorii otomani doreau în continuare să câștige timp și să amâne cât mai mult reluarea operațiunilor militare. Astfel ambele părți combatante se pronunțau pentru organizarea unui nou congres de pace, care se va organiza la București, între 29 octombrie/9 noiembrie 1772–9/20 martie 1773

1833 – S-a născut Gheorghe Manu

24 iulie 1833, București – 16 mai 1911, București

Om politic, general de armată, prim-ministru. Era fiul fostului caimacam al Munteniei, Ioan Manu și al Anei, fiica Marelui Ban Alexandru Ghica. La 14 ani a fost înscris la Școala de cadeți din Postdam, iar după absolvire, guvernul român i-a permis să rămână cu gradul de locotenent în armata prusiană pentru a se specializa; a urmat Școala militară și apoi Școala specială de artilerie din Berlin. A condus artileria Armatei de operații pe fronturile Războiului de Independență. Personalitate politică cu o bogată experiență, Gheorghe Manu a ocupat funcții importante în stat, printre care președinte al Consiliului de miniștri, ministru de Război, ministru de Interne, primar al Capitalei, președinte al Adunării Deputaților

 

Ziua Poliției de Frontieră Române

1864 – Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a creat Poliția de Frontieră a Principatelor Române Unite

Prin Decretul Domnesc nr. 892 din 24 iulie/5 august 1864, se generaliza existența acestor unități pe întreg teritoriul României. A unificat grănicerii munteni și moldoveni, punând bazele instituției moderne de pază a frontierelor țării. Grănicerii erau organizați pe pichete și erau dispuși pe linia Carpaților și a Dunării. Decretul a fost întărit prin Legea pentru Organizarea Puterii Armate în România votată de Adunarea Legislativă la 27 noiembrie/9 decembrie 1864. Data de 24 iulie a fost desemnată ca Ziua Poliției de Frontieră Române, prin articolul nr. 45 din OUG nr.104/2001

 

1886 – S-a născut Mișu Fotino

24 iulie 1886 – 4 ianuarie 1970

Actor și animator de teatru, actor de film. A studiat la Conservatorul de artă dramatică din București, absolvit în anul 1906. A jucat în teatre particulare, a fost director al Teatrului din Cernăuți, fondator al Teatrului de Stat din Brașov, tatăl actorului Mihai Fotino. A jucat în filme: Și Ilie face sport, Visul unei nopți de iarnă, Doamna de la etajul II, Cetatea Neamțului

1868 – Convenția poștală între România și Austro-Ungaria și Convenția poștală româno–germană au fost semnate la Viena

1874 – S-a născut Irineu Mihălcescu

Ioan Mihălcescu; n. 24 iulie 1874, Valea Viei–Pătârlagele, Buzău – 5 aprilie 1948, Mănăstirea Agapia

Teolog, profesor universitar și ierarh ortodox, care a îndeplinit demnitatea de mitropolit al Moldovei (1939–1947). S-a pregătit la Facultatea de Teologie din București (1895–1899), pe care a absolvit-o cu lucrarea Sinodul III Ecumenic din Efes. A urmat studii de specializare la Facultățile de Teologie și Filosofie din Berlin și Leipzig, obținând în 1903, titlul de doctor în filozofie la Facultatea de Teologie și Filosofie din Leipzig, cu teza Darlegung und Kritik der Religionsphilosophie Sabatiers. A fost profesor agregat, apoi profesor titular la Catedra de Teologie Dogmatică și Simbolică a Facultății de Teologie din București, unde a predat până la alegerea sa în scaunul mitropolitan al Moldovei (1939). În paralel cu activitatea didactică, a fost decan al Facultății de Teologie din Chișinău și al Facultății de Teologie din București. A fost preot pentru Biserica Amzei din București, arhiereu-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, locțiitor de mitropolit al Olteniei și mitropolit al Moldovei

1876 – S-a format Guvernul Ion C. Brătianu (1)

Guvern în întregime liberal, sub conducerea lui Ion C. Brătianu, supranumit Vizirul pentru guvernarea sa autoritară, care a guvernat între 24 iulie 1876–24 noiembrie 1878. Cabinetul, cu mici remanieri, a condus țara până în 1888, cea mai lungă guvernare de partid din istoria vechii Românii. A fost urmat de Guvernul Ion C. Brătianu (2): 25 noiembrie 1878–10 iulie 1879; Guvernul Ion C. Brătianu (3): 11 iulie 1879–9 aprilie 1881; Guvernul Ion C. Brătianu (4): 9 iunie 1881–20 martie 1888. A fost și o întrerupere, în perioada 10 aprilie–8 iunie 1881, cu Guvernul Dimitrie C. Brătianu, care a organizat ceremonia de încoronare a lui Carol I și a soției sale, Elisabeta, ca suverani ai României. Pe durata acestor mandate, au avut loc evenimente importante: proclamarea Independenței (10 mai 1877); Congresul de Pace de la Berlin; România a primit Dobrogea și Delta Dunării la schimb cu sudul Basarabiei; Revizuirea Constituției; Legea pentru organizarea Dobrogei; canalizarea Dâmboviței; răscumpărarea căilor ferate, statul preluând exploatarea și administrarea acestora; înființarea Direcțiunii princiare a CFR; înființarea Băncii Naționale; Proclamarea Regatului; Legea asupra străinilor; România a aderat la Dubla Alianță (1883); revizuirea Constituției; Legea electorală din 1884; înființarea Domeniilor Coroanei; reducerea termenului învoielilor agricole la 2 ani și jumătate; Legea pentru încurajarea industriei naționale din 1887; Războiul vamal cu Austro-Ungaria

1894 – S-a născut Andrei Oțetea

24 iulie 1894, Sibiel, Sibiu – 21 martie 1977, Paris

Istoric, specialist în istoria Evului Mediu și a epocii moderne, profesor universitar, publicist, membru titular (din 1955) al Academiei Române. A studiat la Sorbona limbile italiană și franceză și a urmat, în paralel, cursurile Școlii de Științe Politice. Întors în țară în 1927, a fost numit la catedra de istorie universală modernă și contemporană a Universității din Iași al cărei rector a fost între anii 1935–1947. Între 1939–1947, cu întreruperi, a fost și director al Teatrului Național din Iași. Din 1947 a devenit titular al catedrei de istorie universală la Universitatea din București și prorector, iar în anul următor a fost șeful catedrei de istorie universală, până în 1964. Activitatea sa științifică s-a completat prin cercetările făcute ca specialist în istoria evului mediu și a epocii moderne universale la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe care l-a și condus, și prin articolele publicate în prestigioasele reviste de istorie Studii, Revue Roumanie d’Histoire, editate de Academia Română. A fost redactor responsabil la editarea Tratatului de Istorie a României patronat de Academia Română. Din lucrările sale: Francesco Guicciardini – viața publică și gândirea politică, Contribuții la problema Orientului, Renaștere și Reformă, Renașterea

1923 – Tratatul de la Lausanne

S-a semnat la 24 iulie 1923 între Regatul Unit al Marii Britanii, Franța, Italia, Japonia, Grecia, Iugoslavia și România, pe de-o parte și Turcia, pe de altă parte. Tratatul a pus capăt războiului revoluționar turc dintre aliații din primul război mondial și forțele naționaliste aflate sub controlul Marii Adunări Naționale a Turciei cu sediul în Ankara, aflate sub comanda lui Mustafa Kemal Atatürk și a asigurat recunoașterea internațională a suveranității noului stat Republica Turcia, proclamată la rândul ei drept stat succesor al Imperiului Otoman. Tratatul delimita frontierele Greciei, Bulgariei și Turciei, care renunța la pretențiile asupra Insulelor Dodecaneze, Ciprului, Egiptului, Sudanului, Irakului și Siriei, renunța la privilegiile sale din Libia, așa cum erau definite în Tratatul de la Ouchy din 1912 și se obliga să recunoască, între altele, noile state în hotarele fixate (inclusiv insula Ada-Kaleh aparținând României). Regiunea locuită de kurzi, cunoscută cu numele istoric de Kurdistan, a fost împărțită între Turcia, Siria, Irak și Iran. S-a stabilit regimul strâmtorilor Bosfor și Dardanele

1924 – S-a născut Eugen Teodoru

24 iulie 1922, Galați – 2008

Scriitor. A urmat simultan Școala de Ofițeri de Jandarmi (1942–1944) și Facultatea de Științe Juridice din București (1942–1946). A fost ofițer, combatant pe front (1944–1962). După trecerea în rezervă a ocupat funcția de redactor-șef la Revista Arhivelor de Stat, din Direcția Generală a Arhivelor Statului București. De-a lungul impului a fost secretar literar al Ansamblului de Cântece și Dansuri Ciocârlia, redactor la Televiziunea Română, redactor principal la revista Pentru Patrie, membru în Consiliul de conducere al revistei Săptămâna. A debutat la Tînărul Scriitor (1957), cu nuvela Camila. Din scrierile sale: Croitor pentru săraci, Microbuzul de seară, Flăcari pe chei, Răgaz, Port dunărean, Frumoasele garnizoanei, Sub temelii, Diana, Podul de foc, Bucuresti, oraș de vis și de dor, Moartea boxerului, Din scrinurile regilor, Nunta cu sănii, Din legendele Dunării, Corabia mistuită, Brelocuri, Zori în ceață, Pasagera

1929 – A intrat în vigoare Pactul Briand-Kellogg

Pactul Briand-Kellogg a fost semnat la Paris, pe 27 august 1928, de reprezentanții a 15 state (Australia, Belgia, Canada, Cehoslovacia, Franța, Germania, India, Italia, Japonia, Noua Zeelandă, Polonia, Africa de Sud, Marea Britanie, Statele Unite și Statul Liber Irlandez), ulterior, aderând încă 47 de state, printre care și România și a intrat în vigoare un an mai târziu, pe 24 iulie 1929. Statele semnatare se angajau să renunțe la război ca instrument de politică externă. Pactul, o inițiativă comună franco-americană, propunea condamnarea folosirii războiului ca modalitate de rezolvare a conflictelor dintre state și rezolvarea acestor dispute prin metode pacifiste. Deși a fost aplaudat drept o inițiativă diplomatică remarcabilă, nu a impus sancțiuni în cazul încălcării principiilor sale fundamentale, astfel că statelor semnatare le-a fost ușor, la momentul convenabil, să încalce Pactul

1934 – S-a născut Alexandru Jula

24 iulie 1934, Șimleu Silvaniei, Sălaj – 3 iunie 2018, Galați

Interpret de muzică ușoară, de estradă și de televiziune. A debutat în televiziune la 23 august 1962, iar la radio pe 1 ianuarie 1963. A cântat cu Teatrul Muzical „Nae Leonard” din Galați, Teatrul „Constantin Tănase” din București, Teatrul Fantasio din Constanța. De-a lungul timpului a participat la festivaluri naționale și internaționale unde a câștigat mai multe premii: Concursul de creație și Interpretare Melodii ’79 (laureat), Festivalul de la Berlin, Festivalul de la Poznan, Festivalul de muzica ușoară de la Mamaia (1966, 1969), Festivalul Național al Teatrelor de Revistă Constanța 1998 (Diploma de Excelență), etc.

Iubire târzie de toamnă

1937 – A încetat din viață Alexandru Obregia (20 iulie 1860, Iași – 24 iulie 1937, București)

Cunoscut medic psihiatru și profesor universitar, titularul Catedrei de Psihiatrie și Clinica bolilor mintale din cadrul Facultății de Medicină din București

1940 – România s-a retras din Liga Națiunilor

Între 1920–1946 au existat 63 de state membre ale Societății Națiunilor. Pactul care a format Societatea Națiunilor a fost inclus în Tratatul de la Versailles și a intrat în vigoare pe 10 ianuarie 1920. În condițiile declanșării celui de-al doilea război mondial, la 11 iulie 1940, România s-a retras din Liga Națiunilor (Societatea Națiunilor), organizație care, din 1938 și-a continuat o existență pur formală. Societatea Națiunilor a fost desființată pe 18 aprilie 1946, când activitățile și responsabilitățile au fost preluate de Organizația Națiunilor Unite

1945 – S-a născut Constantin „Titi” Mihail

24 iulie 1945, Mangalia – 22 ianuarie 2016, București

Antrenor de atletism. În perioada liceului și a studenției a activat ca atlet la Școala Sportivă de Elevi din Constanța, Știința București, ICF București, proba sa de bază fiind cea de triplu salt; recordul personal a fost de 14,45 m (1966). De-a lungul timpului a fost antrenor federal pentru probele de sprint, garduri, sărituri, primul director tehnic al Federației Române de Atletism, membru al comisiei tehnice a Comitetului Olimpic Român, a coordonat activitatea lotului olimpic pentru Jocurile Olimpice de vară din 2016. Se consideră că a avut un rol semnificativ în restructurarea Federației Române de Atletism după căderea regimului comunist. Pentru rezultatele deosebite obținute, în anul 1994 a primit titlul de Antrenor Emerit, fiind decorat apoi cu Medalia Națională Serviciul Credincios clasa II-a (2000) și Ordinul Meritul Sportiv clasa III-a (2004)

1949 – S-au constituit în Republica Populară Română primele Gospodării Agricole Colective

Au apărut primele cinci gospodării agricole colective, din cele 60 pregătite pentru a inaugura noua politică agricolă a României comuniste. Modelul după care au fost organizate a fost colhozul sovietic. Autoritățile comuniste impuneau sistemul colectivist printr-o propagandă acerbă, prin care țăranii harnici și bogați erau numiți peiorativ chiaburi, erau descurajate gospodăriile individuale prin concurență neloială, penalități și regimul de cote cedate statului sau amenzi. Celor care se opuneau colectizării le erau suspendate drepturi cetățenești. De exemplu, copiii chiaburilor nu aveau voie să urmeze școli superioare sau să vândă recolta la piață. Sancțiunile au mers până la arestarea țăranilor care opuneau rezistență sau internarea lor în spitale de psihiatrie. La mijlocul anului 1951, în închisorile din România, dar și la Canalul Dunăre-Marea Neagră erau deținuți 80 de mii de țărani. Sute de țărani au plătit cu viața insistența de a rămâne proprietari pe pământul lor, fie moștenit, fie obținut în urma reformelor agrare. Activiștii Partidului Comunist, însărcinați cu colectivizarea le spuneau că „de moarte și colhoz oricum nu scapă nimeni”. Colectivizarea s-a încheiat pe 23 aprilie 1962

1949 – S-a născut Emil Mladin

24 iulie 1949, București

Romancier și dramaturg, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit al Institutul de Educație Fizică și Sport din București (1976). A fost, pe rând, desenator tehnic, asistent imagine la TVR, director al bazei sportive Clubul Progresul, antrenor de înot în București și Baia Mare. A debutat publicistic în Contemporanul. Ideea europeană în 1993. A debutat editorial cu romanul Yesterday (1990). A colaborat la: Contemporanul. Ideea europeană, România literară. Azi literar, Literatorul, Caiete critice, Zig-Zag, etc. A publicat romane: Anno Domini, Haimanaua, Părintele Mavrodin, Pedeapsa, Champs-Elysées, Ultima evadare, Obsesia și volumele de teatru: Teatru, Cașalotul, Avenida Populista. A primit Premiului Academiei Romane pentru proză pe anul 1996.

1954 – S-a născut Vasile Dîba

24 iulie 1954, Jurilovca, Tulcea

Fost caiacist, mulștiplu campion, primul caiacist român campion olimpic. Primele medalii le-a obținut la Snagov, la Campionatele Europene de juniori din 1971, unde a câștigat două medalii de argint, la K2 – 500 m și la K4 – 500 m. În 1974, la Campionatele Mondiale de la Ciudad de Mexico, a cucerit două medalii de aur, la K1 – 500 m și la ștafeta K1 – 4×500 m. Un an mai târziu, la CM de la Belgrad, s-a clasat al doilea în ambele probe. În 1976, la Jocurile Olimpice de la Montreal, la K1 – 500 m, probă nou introdusă în programul olimpic, a cucerit primul titlu olimpic din istoria kaiacului romanesc, iar la kaiac simplu pe 10.000 m (K1 – 1000 m) a obținut medalia de bronz. La JO din 1980, de la Moscova, a câștigat medaliile de argint la K4 – 1000 m și de bronz la K1 – 500 m

1963 – A început Consfătuirea CAER de la Moscova

La Consfătuirea CAER de la Moscova (24–26 iulie), au participat primii secretari ai CC ale partidelor comuniste și muncitorești și a șefilor de guverne ale țărilor membre ale CAER. Gh. Gheorghiu-Dej, sprijinit de conducătorii delegațiilor poloneză și maghiară, s-a pronunțat împotriva transformării României într-o țară preponderent agrară, precum și împotriva încălcării principiului independenței și suveranității

1964 – Decretul nr 411/24 iulie 1964 al Consiliului de Stat al României, prin care erau grațiați 3.244 de condamnați

Amnistierea și eliberarea majorității deținuților politici din România a fost stabilită prin decretele nr. 767/1963, nr. 176 și nr. 411/1964, care nu au fost publicate în Monitorul Oficial, așa că publicul larg nu cunoaște conținutul lor. Înainte de a fi eliberați, deținuții au fost avertizați că nu le era permis să spună nimic despre cele pătimite, prin diferitele locuri de detenție. Dintre aceștia, 3.205 erau deținuți politici pentru infracțiuni „contra securității statului”. Din nefericire toți deținuții politici au rămas cu cazier penal, autoritățile comuniste nedorind sub niciun motiv să revizuiască validitatea condamnărilor

1977 – S-a născut Cristina Cioran

24 iulie 1977, Constanța

Actriță de teatru și film, prezentatoare TV. Absolventă a Facultății de actorie, clasa Victor Radovici, Ion Lucian, din cadrul Universitatii Hyperion, a debutat în cinematografie cu rolul Margo din filmul omonim. A devenit cunoscută publicului ca prezentatoare TV a emisiunilor Dădaca, Cu dădaca în bucătărie, Acasă în bucătărie, dar în paralel și-a continuat activitatea în teatru. Cu musicalul Andie Musik, o coproductie Anglia–Romania, a fost plecată în turnee în Anglia, Belgia, Olanda, Danemarca, Germania, Franța, Elveția. Era deja vedeta postului Acasa TV când i s-a oferit rolul Laurei din prima telenovelă românească, Numai iubirea. Din filmele sale: Pacatele Evei, Margo, Ploaie în deșert, Coronation Street: Romanian Holiday

Ploaie în deșert / Desert Rain

1977 – A încetat din viață Emil Botta (15 septembrie 1911, Adjud, Vrancea – 24 iulie 1977, București)

Poet, prozator și actor al Teatrului Național din București

1978 – Generalul de securitate Ion Mihai Pacepa a cerut azil politic în SUA

În anul 1978, Ion Mihai Pacepa, adjunctul șefului Direcției Informații Externe, secretar de stat în Ministerul de Interne al Romaniei, în vârstă de 50 de ani, se bucura de încrederea totală a lui Ceaușescu, pe lângă care avea și funcția de consilier pentru securitate națională și dezvoltare tehnologică. Pacepa era de formație inginer, absolvent al Facultății de Chimie Industrială, dar mulți ani s-a ocupat cu spionajul industrial. În cursul lunii iulie, dictatorul l-a trimis pe Pacepa în Germania pentru a organiza un atentat asupra sediului Radio Europa Liberă. Aflat la Bonn, în 24 iulie, a luat legătura cu autoritățile de la ambasada americană și a cerut azil politic în Statele Unite. Fiind cazat la Hotelul Intercontinental din Koln, a primit un mesaj de la Reprezentantul ambasadei americane în Germania: „Ieșiți din hotel. O să vedeți 100 de taxiuri care trec pe stradă. Suiți-vă în oricare, toate sunt ale noastre!„. După ce s-a urcat în taxi, Pacepa a fost escortat de mașini cu girofar până la baza americană din Frankfurt, unde îl aștepta un avion Hercules C 131, iar în 28 iulie a fost primit, cu covorul roșu, pe aeroportul prezidențial de lângă Washington, de către adjunctul șefului CIA și de aproximativ 70 de înalți oficiali ai SUA

5 minute de istorie: Fuga generalului Pacepa din anul 1978

1980 – S-a născut Iulia Vântur

24 iulie 1980, Iași

Prezentatoare de televiziune, model și actriță. A început cariera în modeling, urcând prima dată pe scenă, ca manechin, la 15 ani și a participat la festivalurile naționale de modă; la 17 ani a devenit instructor de modele. În televiziune a fost prezentator, reporter, corespondent, editor, producător, editor de montaj la PRO TV Iași, a prezentat știrile dimineților de week-end la PRO TV, devenind co-prezentatoare a megashow-ului Dansez pentru tine, alături de Ștefan Bănica Jr.

Debutul în actorie a avut loc în anul 2011 pe scena Teatrului Metropolis, în piesa Lautrec la bordel, în regia lui Horațiu Mălăele

Jag Ghoomeya

2006 – Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis desecretizarea dosarelor politicienilor români

CSAT, în ședința din 24 iulie 2006, a cerut SRI să desecretizeze toate dosarele persoanelor care ocupă astăzi funcții publice, o amplă operațiune privind verificarea trecutului a 40.000 de persoane, demnitari de rang înalt sau consilieri într-o comună rurală

2016 – Desfințarea echipei de fotbal FC Rapid București

După ce o primă instanță a declarat clubul în faliment (14 iunie 2016), FC Rapid nu a mai putut nici înregistra noi contracte, deci nu a putut alinia o echipă cu care să se înscrie în Liga 1 în sezonul 2016–2017. Aceasta a dus la desființarea clubului

2017 – A încetat din viață Horia Colan (11 mai 1926, Covasna – 24 iulie 2017, Cluj-Napoca)

Inginer și profesor specialist în domeniul metalurgiei, membru titular al Academiei Române

2017 – A încetat din viață Nicolae Nedef (26 septembrie 1928, București – 24 iulie 2017, București)

Handbalist și antrenor; a câștigat șapte titluri de campion mondial la handbal

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #BătăliadelaCetateaAlbă #CongresuldepacerusootomandelaFocșani #GheorgheManu #ZiuaPolițieideFrontierăRomâne #MișuFotino #IrineuMihălcescu #AndreiOțetea #TratatuldelaLausanne #EugenTeodoru #AlexandruJula #TitiMihail #PrimeleGospodăriiAgricoleColective #EmilMladin #VasileDîba #CristinaCioran #FugageneraluluiPacepa #IuliaVântur

0 comentarii la „24 iulie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: