Istoria României România frumoasă Today's Memory

25 iulie în istoria românilor

Foto: Încheierea oficială a campaniei militare de eliberare a Basarabiei și a nordului Bucovinei


1552 – Cetatea Timișoara a fost cucerită de otomani

Cetatea a fost asediată de două ori, între 17 octombrie–16 noiembrie 1551, fără succes și 27 iunie–25 iulie 1552. Între 20–25 iulie s-au dat bătălii mari și lupte decisive; lovitura de grație a fost distrugerea Turnului de apă care făcea legătura între oraș și castel, cei din cetate rămânând fără apă pe o căldură dogoritoare. Așadar, comitele Ștefan de Losoncz nu a mai avut altă soluție decât să negocieze predarea cetății, reușind să obțină promisiunea că trupele creștine decimate și civilii din oraș vor putea trece cu tot avutul lor, lăsând cetatea în mâna turcilor. Astfel, la 30 iulie soldații, civilii și răniții ai ieșit din cetate, încrezători în vorbele pașei însă acesta și-a încălcat jurământul și toți supraviețuitorii, au fost măcelăriți cu cruzime de către ieniceri. Rănit grav, Ștefan de Losoncz, comandantul garnizoanei, a fost adus în fața lui Ahmed-Pașa și decapitat. Orașul a fost apoi prădat, devastat, bisericile creștine au fost transformate în geamii musulmane, iar clopotele, aruncate din turnuri. Timișoara a devenit, pentru aproape două secole, pașalâc turcesc

1818 – S-a născut Ignatius Paoli

Feliciano Paoli; 25 iulie 1818, Florența – 27 februarie 1885, Viena

Primul episcop, apoi Arhiepiscop al Arhidiecezei de București. În 1846 tânărul Paoli s-a călugărit în Congregația Călugărilor Pasioniști, unde a luat numele de Ignatius și a fost hirotonit în 1849, după terminarea studiilor teologice la Roma. A fost provincial a congregației pasioniștilor bisericii romano-catolice anglo-irlandeze. Sub conducerea sa a fost fondat colegiul bisericesc St. Angus, unde a servit ca primul președinte și director spiritual. A fost profesor de Istorie și Exegeză, a construit prima biserică în Ardoyne, consacrată în 1869 sub numele de St. Peter and Paul. La data de 19 august 1870, a fost desemnat de către Papa Pius al IX-lea ca Episcop de Nicopole pentru Bulgaria și administrator apostolic al Valahiei. Episcopul a fost ctitorul Catedralei Sfântul Iosif din București, a cărei construcție a fost terminată la sfârșitul anului 1883, a deschis un sinod diecezan la Bucuresti, a stabilit un seminar, privind instruirea viitorilor preoți romano-catolici pentru slujba în catedrală. Paoli a fost cel care l-a încoronat pe primul rege al României, Carol I al României, la 14 martie 1881

1848 – Revoluția de la 1848 în Țara Românească – Demisia Guvernului revoluționar provizoriu

Guvernul provizoriu ajunsese la conducerea țării deoarece tinerii revoluționari munteni au dorit traducerea ideilor în fapte, i-au atras de partea lor pe intelectualii de seamă ai vremii, precum și o parte a administrației și armatei. Tinerii revoluționari, precum I.C. Brătianu, frații Golescu, C.A. Rosetti, Gheorghe Magheru, Nicolae Bălcescu etc., au format un guvern provizoriu după abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu. Odată cu desemnarea Locotenenței domnești a Țării Românești sub presiunea reacțiunii interne, sprijinite de Poartă și de Rusia, Guvernul provizoriu a demisionat

1864 – S-a născut Ioan Bogdan

25 iulie 1864, Șcheii Brașovului, Imperiul Austriac – 1 iunie 1919, București

Istoric, lingvist și filolog, membru titular (din 1903) și vicepreședinte (1910–1913, 1916–1919) al Academiei Române. A absolvit studiile universitare la Școala Superioară din Iași, fiind licențiat în litere, a studiat limbile slave la Viena, Petersburg și Cracovia. A fost profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, unde a fost și decan. A fost membru al Societății de Istorie și Antichități din Moscova. Este autorul unor studii referitoare la limba documentelor slavo-române și creator al filologiei slavo-române. Din scrierile sale: Vechile cronici moldovenești până la Ureche, Cronici inedite atingătoare de istoria românilor, Vlad Țepeș și narările germane și rusești asupra lui, Letopisețul lui Azarie, Album paleografic moldovenesc

1876 – S-a născut Mihai Codreanu

25 iulie 1876, Iași – 23 octombrie 1957, Iași

Poet, dramaturg, traducător și avocat, membru corespondent (din 1942) al Academiei Române. A urmat cursurile Facultății de Drept din Iași, în paralel cu cele ale Facultății de Filosofie. S-a înscris și la Academia de artă dramatică, avându-l profesor pe actorul State Dragomir. Dorința sa a fost aceea de a deveni actor, însă, vederea i-a slăbit după vârsta de 30 de ani și a renunțat la acest vis. A debutat literar în revista bucureșteană Lumea ilustrată cu poeziile Sonet și Glossă (1891). A fost director la Teatrul Național din Iași, profesor și rector al Conservatorului de Artă Dramatică din Iași și director la revista Însemnări ieșene. A publicat volume de poezii: Diafane, Cântecul deșertăciunii, Turnul din fildeș

1892 – S-a născut Margareta Pillat-Brateș

25 iulie 1892, București – 5 iunie 1975, București

Artist plastic, deținut politic. După studii primare și secundare în particular, a luat lecții de desen și pictură cu artiștii Costin Petrescu și Jean Al. Steriadi. În 1915 s-a căsătorit cu poetul Ion Pillat. A debutat în 1914, la Salonul Tinerimii Artistice, folosind pseudonimul I. Brateș (numele unui afluent al Prutului), lucrările ei fiind premiate. A expus în țară alături de mari artiști, printre care Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Corneliu Baba, Gh. Pătrașcu ș.a., dar și la Paris, Londra și Chicago, lucrările ei fiind apreciate de critici ca O.W. Cizek, G. Oprescu și Petru Comarnescu. A creat portrete (Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Lucian Blaga, Maria Filotti, Cella Delavrancea etc.), acuarelă și grafică de carte. În 1946 a editat un volum omagial despre Ion Pillat. Arestată și închisă la Botoșani în 1949, a primit cinci ani de domiciliu forțat la Miercurea Ciuc (1949–1954), fiind exclusă din rândul artiștilor, nemaiputând organiza nicio expoziție în timpul vieții

1893 – S-a născut Imre Nagy

25 iulie 1893, Jigodin, Harghita – 22 august 1976, Miercurea Ciuc

Pictor maghiar din România. A studiat la Academia de Artă din Budapesta. Între anii 1920–1922 a participat la tabăra de creație de la Kecskemét ca bursier; a petrecut mai multe sezoane estivale lucrând la Baia Mare. După terminarea studiilor s-a întors, în 1924, în satul natal, unde anturajul, peisajul secuiesc și arta universului țărănesc arhaic vor deveni elemente organice ale exprimării sale artistice. În 1925–1926 a prezentat publicului xilografii și picturi pe simezele din Târgu Mureș, Cluj și Brașov. Pentru o perioadă scurtă, a fost profesor la Institutul Maghiar de Artă din Cluj (1949–1950), predând pictura în acuarelă. Prin testament, și-a donat colecția (însumând mai mult de 6.000 de lucrări) orașului Miercurea Ciuc, o moștenire culturală preluată spre păstrare în muzeul memorial construit la Jigodin. Galerie de imagini

1926 – S-a născut Theodor Grigoriu

25 iulie 1926, Galați – 21 mai 2014, București

Compozitor și muzicolog. La șapte ani a fost admis la Conservatorul Regal de Muzică din București, a luat lecții cu George Enacovici și Cecilia Nitzulescu-Lupu, apoi a continuat pregătirea cu Constantin Botez, după care s-a înscris la Conservatorul Pro Arte, recent înființat de violoncelistul George Cocea și aflat sub patronajul Reginei Maria și, în final, la cursul de aspirantură la Conservatorul „P.I. Ceaikovski” din Moscova (1955-1956). Maestru recunoscut al muzicii românești, cunoscut în mediile muzicale internaționale (Franța, SUA, Suedia, Germania, China, Rusia, etc.), a fost un continuator al gândirii muzicale enesciene. A compus muzică simfonică: Cvartetul nr.1 pentru coarde, Trei miniaturi pentru pian, Simfonia cantabile, Concert pentru dublă orchestră de cameră și oboi, Cele patru anotimpuri – 4 concerte pentru vioară și orchestră, Sonata pentru vioară și pian „Eterna întoarcere”, Ovidiu la Tomis, muzică de film: Valurile Dunării, Setea, Pădurea spânzuraților, Columna, Aurel Vlaicu, a scris studii de muzicologie. A fost distins cu Premiul de Compoziție „George Enescu” (1943), Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (1953, 1969, 1974, 1985, 2000, 2008), Premiul de Compoziție al Academiei Române (1974), Premiul și Medalia de Aur ale Academiei Franceze Art-Sciences-Lettres (1990)

Theodor Grigoriu – Canti per Europa, oratoriu pentru cor și orchestră Orchestra și Corul Radio, Dirijor Iosif Conta

1932 – S-a născut Vasile Boghiță

25 iulie 1932, Ianca, Brăila – 28 septembrie 1999, Bistrița

Actor de teatru și film. A apărut în peste 30 de filme, dintre care: Alarmă în munți (1955), La „Moara cu noroc”, Neamul Șoimăreștilor, Diminețile unui băiat cuminte, Columna, Haiducii lui Șaptecai, Săptămîna nebunilor, Sfînta Tereza și diavolii, Frații Jderi, Cuibul salamandrelor, Burebista, Capcana mercenarilor, Ringul, Secretul lui Nemesis, Mircea, Atac în bibliotecă, Începutul adevărului (Oglinda), etc.

Neamul Șoimăreștilor (1965)

1937 – S-a născut Magdalena Cononovici

25 iulie 1937, Hangu, Neamț

Soprană. A studiat la Conservatorul din București sub îndrumarea profesorilor Ana Tălmăceanu-Dinescu, Iolanda Mărculescu și Arta Florescu, după care s-a perfecționat la Milano, unde a studiat alături de Gina Cigna. A debutat cu rolul titular în opera Tosca de Puccini la Opera Română din Cluj-Napoca. A evoluat pe scene importante ale lumii precum London Royal Opera House, Opéra de Paris, Opéra de Walonie Liège, Opéra du Rhin Strasbourg, Berliner Deutsche Oper, München Bayerische Staatsoper, Gran Teatro La Fenice Veneția. A fost distinsă cu: Marele Premiu la Toulouse (1969), Premiul al II-lea la Verviers (1969), Premiul al III-lea la Secțiunea de Oratoriu a Concursului „Francisco Viñas” din Barcelona (1970), Premiul I la Concursul „Maria Callas” din Barcelona (1971)

Giacomo Puccini – Tosca „Vissi d’arte”

1941 – Luptele Armatei Române pentru eliberarea Basarabiei și nordului Bucovinei de sub ocupația sovietică – A fost atinsă vechea frontieră de stat

Un comunicat militar oficial anunța în 25 iulie 1941 încheierea campaniei militare a Armatei Române, alături de cea germană, pentru eliberarea Basarabiei și a nordului Bucovinei (campanie declanșată la 22 iunie același an). Armata a 4-a a lăsat sarcina curățirii sudului Basarabiei pentru Diviziile de Grăniceri, 35, 21 și 10 Infanterie și Brigăzii 7 Cavalerie, acestea apropiindu-se în final de malul vestic al Nistrului. Totodată a fost atinsă vechea frontieră de stat, fiind marcat sfârșitul operațiunilor în Bucovina de Nord și Basarabia din anul 1941

1941 – S-a născut Mircea Druc

25 iulie 1941, Pociumbăuți, Rîșcani, R. Moldova

Om politic din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de președinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Sovietice Socialiste Moldova (1990 – 1991). A urmat Facultatea de istorie și filologie a Universității de Stat din Chișinău (1957–1960), apoi la Facultatea de Filologie, secția limbi romanice a Universității de Stat din Leningrad. A fost profesor de științe administrative la Institutul Politehnic din Chișinău. Adept al reunificării Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herța cu România, a fost ales deputat al Frontului Popular (FPM) în Sovietul Suprem al RSS Moldova. În 1990, a fost ales prim-ministru al RSS Moldova, în această calitate, el cumulând și funcția de membru în guvernul sovietic, participând de două ori pe săptămână la ședințele executivului de la Moscova. Guvernul condus de Mircea Druc a promovat un amplu program de reforme politice, economice și sociale care urmăreau desprinderea RSS Moldova de URSS și reducerea dependenței RSSM de instituțiile de la Moscova, în scopul obținerii independenței RSSM. A fost distins cu Medalia Meritul civic din Republica Moldova (1996), titlul de Omul politic al anului 1992 în Republica Moldova, Ordinul Național Steaua României, în grad de Mare Ofițer (2014)

1945 – A încetat din viață Enea Hodoș (31 decembrie 1858, Roșia Montană, Alba – 25 iulie 1945, Sibiu)

Scriitor, folclorist și publicist, membru corespondent al Academiei Române, autor a mai multe volume de culegeri de folclor

1947 – S-a născut Florin Gheorghe Filip

25 iulie 1947, București

Inginer, membru titular (din 1999) și vicepreședinte, timp de 10 ani, al Academiei Române, membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România. A absolvit Facultatea de Automatică a Universității Politehnica din București în 1970 și Doctor în Automaticǎ (Automatizări procese electrice, 1982). Din 1990 a fost cercetător principal la Institutul de Cercetări în Informatică, iar din 1998 profesor universitar. Are o bogată activitate științifică în dezvoltarea teoriei sistemelor automate și informatice și în punerea în practică a rezultatelor originale proprii în aplicații industriale și sisteme culturale. Este membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei. A publicat 6 monografii (autor/coautor), 9 volume de contribuții (editor/coordonator), circa 200 de articole în diferite reviste științifice (Computers in Industry, IFAC J. Automatica, IFAC J Control Engineering Practice, Large Scale Systems, J. of Human Systems Management, Systems Analysis, Modeling and Simulation, SIC etc). Un număr de 50 de lucrări ale lui sunt înregistrate în baza de date ISI Web of Knowledge (WoK) și 22 în baza de date SCOPUS a ELSEVIER. Este Editor in Chief al revistelor Studies in Informatics and Control și International Journal of Computers, Communications & Control

1948 – S-a născut Nelu Bălășoiu

25 iulie 1948, Rogova, Mehedinți – 21 aprilie 2020, Suceava

Cântăreț de muzică populară. Încă din copilărie și-a manifestat înclinația către muzică, domeniu spre care a fost îndrumat de tatăl său, dar și de marea cântăreață Maria Lătărețu. A activat la Taraful din Vânju Mare, la Casa de Cultură și la Casa Armatei din Drobeta-Turnu Severin, apoi în cadrul Rapsodiei Române. O perioadă de succes din cariera sa a constituit-o colaborarea cu Maria Cornescu, care ulterior i-a devenit soție. Printre melodiile care l-au făcut celebru: Pentru măicuța bătrână, Leliță cu flori pe conci, Mândruța cu ochii verzi, Mândra mea din deal de șură, Dragostea-i un lucru mare, Dusei calul pe islaz, Plecai să mă plimb pe luncă și Aseară fusei la moară.

Nelu Bălășoiu – Stau pe malul Blahniței

1950 – S-a născut Areta Șandru-Popa

25 iulie 1950, Lazuri, Satu Mare – 18 mai 1991, București

Scriitoare și jurnalistă, membră a Uniunii Scriitorilor din România din 1977. A urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității din București, secția Română-Italiană, obținând licența în Filologie în anul 1973. A debutat publicistic în revista Colegiului ”I.L.Caragiale”, Funigei, în anii liceului, cu poezii. Debutul literar propriu-zis a fost girat de scriitorul Fănuș Neagu, în revista Luceafărul (1970), cu o proză scurtă, Sirius și balansoarul. A publicat in reviste literare importante: Luceafărul, Amfiteatru, România literară, Convorbiri literare, Cronica, Ramuri, Tribuna, Suplimentul Literar-Artistic al Scînteii tineretului. În timp, a fost educatoare și învățătoare în București, reporter și apoi redactor, publicist comentator și șef al departamentului de reportaj la Scînteia tineretului. În decembrie 1989, a participat la înființarea ziarului Tineretul liber. A debutat editorial în 1977, cu volumul de povestiri Valiza cu zăpezi. Alte volume publicate: Jurnal de una singură, Jur că voi spune adevărul, Glonțul de porțelan, Magazinul de clepsidre, Podul de vise

1953 – Au început, la București, lucrările celui de-al III-lea Congres Mondial al Tineretului

Desfășurat între 25 iulie–16 august, congresul a fost patronat de mișcarea comunistă și de țările socialiste. Cu acest prilej, a fost construit Teatrul de vară Bazilescu, iar Parcul Bazilescu a fost reamenajat

Deschiderea Congresului Mondial al Tineretului. Sala Floreasca, Bucuresti Foto Agerpres

 

Ziua radiolocației

1955 – Debutul existenței radiolocației ca armă distinctă în cadrul Armatei române

Prin ordinul ministrului apărării naționale din 25 iulie 1955 au fost înființate Trupele Radiotehnice

 

1964 – A încetat din viață Cornel Medrea (8 martie 1888, Miercurea Sibiului – 25 iulie 1964, București)

Sculptor și profesor de sculptură la Academia de Arte Frumoase din București, membru corespondent al Academiei Române

1974 – A încetat din viață Elena Zamora (Elena Stănescu; 1897, Ploiești – 25 iulie 1974, București)

Celebră cântăreață de operetă și actriță în România interbelică, s-a lansat la Paris, apoi a făcut o carieră strălucită la Opera Română. În timpul Primului Război Mondial, alături de George Enescu, Maria Ventura și Zavaidoc, a colindat spitalele în încercarea de a aduce o alinare soldaților răniți pe front

1979 – Decretul nr. 277/25 iulie 1979 privind unele măsuri pentru raționalizarea consumului de carburanți și gospodărirea economicoasă a parcului de autovehicule

A intrat în vigoare, fiind publicat în Buletinul oficial nr. 64 din 26 iulie 1979. În condițiile gravei crize de energie, CPEx-ul a aprobat o serie de măsuri pentru raționalizarea consumului de carburanți (inclusiv scumpirea benzinei), folosirea autovehiculelor proprietate personală alternativ, în raport cu numărul de înmatriculare, cu soț sau fără soț, al autoturismului, precum și măsuri privind reducerea cantității carburanți ce pot fi scoase din țară de cetățeni români și străini

1979 – A încetat din viață Tudor Balteș (Iosif Bucur; 4 ianuarie 1933, Târgu-Mureș – 25 iulie 1979, Târgu-Mureș) Poet și traducător

2005 – Partidul Social Democrat din România (PSD) a devenit membru cu drepturi depline al Partidului Socialiștilor Europeni (PES)

Consiliul Partidului Socialiștilor Europeni a ratificat, în cadrul reuniunii sale plenare care a avut loc la Viena în perioada 24–25 iunie 2005, rezoluția Prezidiului PES privind acordarea statutului de membru cu drepturi depline Partidului Social Democrat din România, condus de Sergiu Cunescu. Astfel PSD a devenit primul partid din România care a intrat și a activat în cadrul structurilor politice europene

2011 – A încetat din viață Elise Popovici (1921, Suceava – 25 iulie 2011)

Compozitoare, pianistă și profesoară

2015 – A încetat din viață Valeriu Pantazi (Valeriu Pantazie Constantinescu; 17 mai 1940, Urechești, Vrancea – 25 iulie 2015, București)

Poet, scriitor, topograf și pictor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din București și al Uniunii Scriitorilor din România

2017 – A încetat din viață Petre Got (20 septembrie 1937, Desești, Maramureș – 25 iulie 2017)

Poet și jurnalist

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #CetateaTimișoara #IgnatiusPaoli #IoanBogdan #MihaiCodreanu #MargaretaPillatBrateș #ImreNagy #TheodorGrigoriu #VasileBoghiță #MagdalenaCononovici #ÎncheiereoficialăcampaniemilitarăeliberareaBasarabiei #MirceaDruc #FlorinGheorgheFilip #NeluBălășoiu #AretaȘandruPopa #CongresulMondialalTineretului #Ziuaradiolocației #raționalizareaconsumuluidecarburanți

1 comentariu la „25 iulie în istoria românilor

  1. Pingback: INFO – 25 iulie 2020 | RoEvanghelica

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: