Istoria României România frumoasă Today's Memory

28 iulie în istoria românilor

Foto: Prima Salvare din București


1330 – Bătălia de la Velbužd

Purtată între armata sârbă, condusă de Regele Ștefan Uroš și armata bulgară, condusă de Împăratul Mihail Șișman (Mihail Asen al III-lea), la 28 iulie 1330, lângă orașul Velbužd (actualul Kiustendil). Basarab I, domnul Țării românești, a trimis un corp de oaste semnificativ ca sprijin armatei bulgare. Bătălia s-a încheiat cu victoria sârbilor

1468 – Noul Tratat moldo-polon

Tratatul a fost precedat de înțelegerile din 1462, respectiv 1463. Satisfăcînd pretențiile, mai mult ceremoniale, ale suveranilor poloni, domnul Moldovei, Ștefan cel Mare a semnat la 28 iulie 1468 un nou Tratat moldo-polon, prin care a confirmat relațiile bilaterale stabilite anterior. Regele polon se obliga să nu adăpostească nici un pretendent la tronul Moldovei. Ulterior, nădăjduind că Polonia îi va da ajutor pentru reîntoarcerea Chiliei și a Cetății Albe, Ștefan al III-lea, însoțit de mari boieri, a prestat, în 1485 la Colomeea, omagiu regelui polon Cazimir al IV-lea Iagello

1866 – Principele Carol I a promulgat Legea electorală din 1866

Adunarea Constituantă a votat, la 6 iulie 1866, Legea electorală. Sancționată și promulgată de Principele Carol la 28 iulie, ea avea să fie publicată în Monitorul Oficial la 30 iulie, moment din care a devenit aplicabilă. Legea a reluat și detaliat prevederile electorale prevăzute în noua Constituție. Votul era cenzitar și secret

1868 – Trupa Mihail Pascali a început seria de spectacole de la Timișoara

Turneul bănățean al trupei Pascali a cuprins Lugoj (4–26 iulie), Timișoara (28 iulie–31 iulie) și Oravița (31 august). La Timișoara a stat o săptămână, prezentând trei spectacole, în 28, 30 și 31 iulie. Mihai Eminescu făcea parte din trupă, fiind sufleur, copist de roluri și secretar particular al directorului

1892 – S-a născut Victor Bădulescu

28 iulie 1892, Găești, Dâmbovița – decembrie 1953 sau ianuarie 1954, închisoarea Sighet

Economist, membru titular (din 1938) al Academiei de științe din România, membru corespondent (din 1945) al Academiei Române. A studiat la Școala de Științe Politice din Paris, luând licența în Economie, după care a studiat și Dreptul, tot la Paris. A început cu funcția de conferențiar la Catedra de economie politică și finanțe a Facultății de Drept din București, a înființat Catedra de politică economică. A fost director al Băncii de Credit Român. A ocupat diverse demnități publice și de stat: subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor, la Ministerul Afacerilor Străine. A participat, la Națiunile Unite, la negocierile financiare și comerciale legate de plata datoriilor României de după al Doilea Război Mondial. Ulterior, a fost arestat și trimis la Închisoarea Sighet, unde a murit. După arestare, în 1948 a fost radiat dintre membrii Academiei române. În 1990 a fost reînregistrat, post-mortem. Lucrări publicate: Les Finances publiques en Roumanie, Situația financiară a căilor ferate, Probleme monetare internaționale, Tratat de politică comercială. Comerț exterior și schimburi internaționale

1894 – A doua interdicție a Partidului Național Român

Guvernatorul ungar a interzis activitatea PNR la 16/28 iulie 1894, invocând drept pretext lipsa unui statut și existența unor legături cu elemente din străinătate

1896 – S-a născut Eugen Filotti

28 iulie 1896, București – 1 iunie 1975, Paris, Franța

Diplomat, publicist și scriitor. În 1913, pe când era încă în liceu, a publicat articole de politică externă în diferite ziare. S-a înscris la Facultatea de Farmacie din București, urmând primii doi ani. În 1916 a fost concentrat ca locotenent farmacist în unitățile medicale de pe front. După rrăzboi, a abandonat studiile de Farmacie și a urmat Facultatea de Drept a Universității din București susținând licența în 1922. În timpul facultății, a continuat cariera jurnalistică, fiind cooptat de Garabet Ibrăileanu la Viața Românească unde a publicat articole și cronici de politică externă. A fost redactor la ziarul Adevărul, director pentru seria a doua a revistei Cuvântul Liber, secretar al Asociației Generale a Presei conduse de Constantin Mille și unul dintre întemeietorii Micii Antante a Presei, care reunea reprezentanți de frunte ai jurnalismului din România, Iugoslavia și Cehoslovacia. Ca diplomat, a lucrat la Liga Națiunilor la Geneva, apoi ministru plenipotențiar al României în Turcia, Grecia, Bulgaria și Ungaria, secretar general al Ministerului de Externe. În perioada 1947–1957, a avut mari dificultăți sub regimul comunist; evacuat din casă, i-a fost repartizată o locuință insalubră, i s-a tăiat pensia, fiind nevoit să ocupe diferite slujbe din care era în scurt timp concediat. În 1957 a fost numit director al Editurii în Limbi Străine de pe lângă Institutul Român pentru Relații Culturale cu Străinătatea. În același timp s-a înscris în Uniunea Scriitorilor. A publicat numeroase traduceri literare precum și lucrări de artă

 

Ziua Națională a Ambulanței din România

1906 – Și-a început activitatea Serviciul de urgență Salvarea, din inițiativa dr. Nicolae Minovici

Profesorul dr. Nicolae Minovici a pus bazele Societății de Salvare din București, având drept sediu o clădire veche situată pe cheiul Dâmboviței. Prima ambulanță a circulat pe străzile Bucureștiului în 28 iulie 1906, cu un echipaj format din sergenți de oraș, medici interni și sanitari, instruiți chiar de dr. Nicolae Minovici. Prima Societate de Ambulanță din Balcani a fost înființată de prof. dr. Nicolae Minovici pe modelul primei stații de salvare, care funcționa deja la Viena. A funcționat sub deviza „Totdeauna tuturor, gata pentru ajutor” și a fost condus timp de 35 de ani de prof. dr. Nicolae Minovici care a întreținut Societatea din veniturile proprii sau cu ajutorul contribuției unor oameni generoși

Ziua Națională a Ambulanței din România este marcată de autoritățile publice centrale și locale prin organizarea de evenimente dedicate recunoașterii rolului ambulanței în salavarea de vieți omenești

 

1914 – Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, fapt care a marcat Începutul Primului Război Mondial

Declanșarea războiului a fost provocată de asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei, moștenitor al tronului Austro-Ungariei, de către naționalistul sârb Gavrilo Princip la Sarajevo la 28 iunie 1914.

Declarația de război a Guvernului Austro-Ungar. Semnată de Contele Leopold Berchtold, Ministru de Externe

A fost un război global, declanșat în Europa, care a durat între 28 iulie 1914–11 noiembrie 1918, la care au participat peste 70 de milioane de militari, inclusiv 60 de milioane de europeni, mobilizați într-unul dintre cele mai mari războaie din istorie. Peste nouă milioane de combatanți și șapte milioane de civili au murit ca urmare a războiului. La Consiliul de Coroană de la Sinaia, din 3 august 1914, s-a luat decizia ca România să adopte o poziție de neutralitate. Ulterior, s-a decis intrarea României în război împotriva Puterilor Centrale, începând cu data de 28 august 1916

1928 – S-a născut Adrian Rațiu

28 iulie 1913, București – 3 noiembrie 2005

Compozitor și muzicolog, profesor universitar. A urmat Conservatorul București (1950–1956) cu prof. Chirescu, Constantinescu, Negrea, Buicliu, Klepper, Breazul, Comișel și Rogalski. A fost redactor al revistei Muzica, profesor de armonie la Universitatea de Muzică din București. A semnat o serie întreagă de articole și studii în revistele românești de specialitate. A compus muzică vocal simfonică: Odă păcii, muzică simfonică: Fugă pentru orchestră, muzică de cameră: Cvartet de coarde nr. 1, muzică corală: Inscripție, muzică vocală: Fragment dintr-un arc de triumf lui Beethoven

Adrian Rațiu ‎– Six Images For Orchestra / Impressions / Constellations Pian: Adrian Tomescu (1984)

1931 – S-a născut Alexandru Gheorghiță

28 iulie 1931, Fântânele, Bacău – 26 decembrie 2011

Sculptor, profesor universitar. A absolvit în anul 1956 Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” București, având profesor pe Boris Caragea și s-a specializat, cu burse de studii, la Academia ”Pietro Vannucci”, Perugia (Italia) și la Hamburg, Munchen (Germania). A fost profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, București. Între anii 1956–2002 a fost prezent cu lucrări la numeroase expoziții de grup organizate de Uniunea Artiștilor Plastici din România – saloane anuale și bienale – și la expozițiile itinerante de grup din Veneția, Ravenna, Milano, Torino, Paris, Berlin, Tel-Aviv, Zagreb, Cairo, Damasc, Aman, Bagdad, etc. și altele în Köln, Cracovia (Germania), Roma, Torino (Italia), Bienala de la Veneția din 1978. A executat lucrări monumentale: Mihai Viteazul, sculptură ecvestră realizată împreună cu Georgeta Caragiu, soția sa, în Oradea; I.L. Caragiale și Eminescu în Baia Mare; George Coșbuc în Slănic-Prahova; Al. Russo în Galați; Ana Aslan în Brăila; Înșiră-te Mărgarite în Râmnicu Vâlcea. A fost distins cu Premiul pentru sculptură al Uniunii Artiștilor Plastici (1964). Biografie ilustrată

1933 – A încetat din viață Zoltán Adorjáni (10 octombrie 1880, Vânători, Mureș – 28 iulie 1933, Acățari, Mureș)

Scriitor și poet maghiar din Transilvania

1938 – A încetat din viață Dumitru Evolceanu (1 octombrie 1865, Botoșani – 28 iulie 1938, Timișoara)

Critic literar, profesor de limba și literatura latină la Facultatea de Litere a Universității din București

1940 – S-a născut Ion Chiric

28 iulie 1940, Gohor, Galați – 8 mai 1999, Galați

Poet și prozator șaptezecist, de asemenea jurnalist și editor, membru în Consiliul Național al Uniunii Ziariștilor Profesioniști. A absolvit Institutul Pedagogic Galați, Facultatea de Filologie în 1966. A fost muncitor la Uzina Laminorul de Tablă Subțire Galați, corespondent al cotidianului Scînteia tineretului; întemeietor al revistei de cultură și al Editurii Porto-Franco, director al Editurii Porto-Franco, președinte al Societății Scriitorilor „Costache Negri” din Galați. A debutat în publicistică în Luceafărul (1961) și a colaborat la publicațiile Luceafărul, Contemporanul, Tribuna, Ateneu, Amfiteatru, Porto-Franco, etc. Debutul în volum a fost Ospățul pământului (1970). A practicat în poezie un neomodernism discret, preocupat de metafizic, fără stridențele manieriste ale perioadei anilor ’70. A condus cenaclul „Ștefan Petică”. A primit Premiul I (Poezie) al revistei Luceafărul (1963) și Premiul Societății Scriitorilor „Costache Negri” (1991), pentru antologia de autor Meditații pe o sferă. Din scrierile sale: Ospățul pământului, Bucuria de a fi, Viața elementară, Prima zi după întemeiere, Fluviul și călătoriile. Reportaje din Dobrogea, Meditații pe o sferă, Purgatoriul iubirii, Preludiul tăcerii, etc.

1944 – Bombardament american asupra Bucureștiului

În primăvara și vara anului 1944, Bucureștiul a fost ținta bombardamentelor aeriene anglo-americane (aprilie–august), ruse (iulie 1944), dar și germane (24–26 august). În cursul lunii iulie, atacurile aeriene au fost susținute de aviația americană, în zilele de 22, 28 și 31 iulie, fiind atacate gările și căile de comunicație. O statistică a efectelor bombardamentelor anglo-americane asupra Capitalei arată că 55 la sută dintre obiectivele atinse au fost civile

Fațada Universității după bombardament

1945 – A încetat din viață Leon Ghelerter (27 ianuarie 1873, Iași – 28 iulie 1945, București)

Unul dintre fruntașii mișcării socialiste din România, doctor în medicină, ctitor de spitale, tribun și publicist

1955 – S-a născut Ioana Pavelescu

28 iulie 1955, București

Actriță de teatru și film. Fiica actriței Corina Constantinescu, Ioana a crescut pe scenă și prin culisele teatrului, nașă fiindu-i o alta celebra actriță, Marietta Sadova. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” (promoția 1972, clasa Ion Cojar). A debutat în film în 1969, la 14 ani, în comedia Pantoful cenușăresei, ultimul film al lui Jean Georgescu, dar afirmarea talentului ei actoricesc a avut loc cu rolul Ruxandra din Osânda (1976) de Sergiu Nicolescu, după Velerim și Veler Doamne de Victor Ion Popa, pentru care a fost nominalizată la Festivalul de la Moscova. Au urmat filme de notorietate ca Rătăcire, Cumpăna, Trandafirul galben, Întâlnirea, Întunecare, Totul se plătește, Mircea, Polul Sud, Jocul asasinilor sau spectacole de teatru. După 1992 actrița s-a stabilit în America

Osânda (1977)

1955 – S-a născut Vasile Andrei

28 iulie 1955, Albești, Ialomița

Luptător care a practicat atât stilul greco-roman, cât și stilul liber, A debutat la Clubul Progresul București, sub conducerea lui Dumitru Pârvulescu, apoi a activat la CSA Steaua, fiind pregătit de Gheorghe Suteu. A fost laureat cu aur la Los Angeles 1984 și cu bronz la Moscova 1980, vicecampion mondial în 1982 și în 1986

1959 – Marele jaf de la Banca Națională

Pe 28 iulie 1959, șase persoane mascate și înarmate au jefuit o mașină a Băncii de Stat a Republicii Populare Române. București, orele 8:00 dimineața – un grup de cinci indivizi înarmați, patru bărbați și o femeie, purtând măști pe față și mănuși, au atacat și jefuit mașina Skoda Station, cu numărul de circulație 53693 B, proprietate a Băncii de Stat a orașului București, ce staționa în fața filialei BRPR a raionului Gheorghe Gheorghiu-Dej, de unde au furat suma de 1.686.000 lei. După comiterea atacului banditesc, autorii au dispărut, folosindu-se de un autoturism getax… Datorită muncii informative desfășurată de organele securității de stat, la data de 17 septembrie 1959, orele 19:00, au fost arestați autorii acestui act banditesc și unii din complicii și favorizatorii lor” (Din raportul Comisiei de Anchetă a Securității Statului). După două luni de anchetă fără precedent, implicând mii de interogatorii și omorârea în bătaie a cel puțin unei persoane (casierul de bancă Gogan), Securitatea a arestat șase persoane pe care le-a acuzat de comiterea loviturii: frații Alexandru și Paul Ioanid (născuți Leibovici), soții Monica și Igor Sevianu, Sașa Mușat (născut Glanstein) și Haralambie (Harry) Obodeanu. Surpriza a fost totală, pentru că suspecții, foști ilegaliști de origine evreiască, aveau legături importante în cercurile puterii și ale Securității. Alexandru Ioanid, colonel de Miliție, fusese căsătorit cu sora Marthei Cziko, soția ministrului de Interne Alexandru Drăghici. Ancheta a fost încredințată serviciului condus de colonelul de securitate Gheorghe Enoiu, care a reușit, prin tortură, să-i facă pe cei șase să-și mărturisească vinovăția

Marele jaf comunist Documentar-reconstituire de Alexandru Solomon

1966 – S-a născut Silviu Lupașcu

28 iulie 1966, Galați

Scriitor, jurist, cadru didactic universitar, membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2002. A absolvit Facultatea de drept la Universitatea „Al.I. Cuza” Iași cu licență în științe juridice în 1988. A obținut titlurile de Doctor în Istoria culturii, cu teza: Logos, timp și text (1995) și Doctor în Istoria religiilor la École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, cu teza L‘Imaginaire religieux au carrefour des espaces sacrés (2005). A fost avocat stagiar în Baroul Botoșani; redactor la Editura Institutul European, Iași; ziarist, redactor la revistele: Opinia studențească, Timpul, Dacia literară, Echidistanțe; lector asociat de Filozofie a religiei la Facultatea de Filozofie, Universitatea București; conferențiar de Studii istorice la Facultatea de Istorie-Filozofie, Universitatea Dunărea de Jos, Galați. Din scrierile sale: Stylit, Sacrificiu și teocrație, Pelerinajul senzual, Sărutul divin, Cartea de cristal, Cercul apropierii, cercul îndepărtării, Eseuri despre iubire și divinitate, Despre sfinți și asini, etc.

1968 – S-a născut Octavian Valentin Buda

28 iulie 1968, Oradea

Jurnalist, comentator politic. La Oradea a condus publicațiile Jurnalul de dimineață și Jurnal bihorean. Din 2010, activează în Republica Moldova, unde a făcut parte din echipa fondatoare a Radio Chișinău (Radio România), a fost redactor șef al cotidianelor Timpul și Evenimentul zilei, ediția de Moldova. Actualmente, este director editorial al trustului Noroc Media, care include cel mai popular post de radio din Republica Moldova, Radio Noroc, dar și Noroc TV

1970 – A încetat din viață Aurel P. Bănuț (23 octombrie 1881, Rupea, Brașov – 28 iulie 1970)

Scriitor, publicist, autor de proze satirice și de piese de teatru, jurist

1971 – S-a născut Horia Mihail

28 iulie 1971, Brașov

Pianist. A debutat la vârsta de 10 ani, în orașul său natal, interpretând Concertul în Re major de J. Haydn. A studiat pianul, întâi la Brașov, cu profesoara Stela Drăgulin, apoi în cadrul Academiei de Muzică de la București cu profesorul Constantin Ionescu-Vovu. După 14 ani de studii în România, a urmat cursurile Universității din Illinois. Aici, a studiat cu Ian Hobson, obținând, în 1995, diplomele de absolvire și de masterat. În 1999, a primit și Artist Diploma de la Boston University, unde a studiat cu Anthony di Bonaventura. În prezent este Solist Concertist al Formațiilor Muzicale Radio București și al Filarmonicii Brașov. În calitate de președinte a Asociației Culturale Accendo desfășoară o intensă activitate managerială, organizând cinci turnee MusicON ale Romanian Piano Trio, trei turnee Stradivarius, iar în cooperare cu Radio România Cultural, turneele Pianul Călător și Duelul Viorilor: Stradivarius vs. Guarneri. A concertat de peste 1000 de ori, cu majoritatea orchestrelor simfonice din România, inclusiv cu Filarmonica „George Enescu” din București și cu Orchestra Națională Radio

Ludwig van Beethoven – Triplu Concert în Do major pentru vioară, violoncel, pian și orchestră • Dirijor Maxim Vengerov, Vioară Alexandru Tomescu, Pian Horia Mihail, Violoncel Razvan Suma

1975 – Congresul SUA a votat introducerea clauzei națiunii celei mai favorizate în relațiile cu RSR

Clauza națiunii celei mai favorizate era un adevărat test în relațiile economice bilaterale, acordarea ei fiind însoțită și de alte beneficii economice de mare însemnătate pentru România, precum credite cu dobânzi mici, acces la tehnologie avansată etc. Ea a fost acordată României, pentru prima dată în 1975, în conformitate cu prevederile amendamentului Jackson–Vanik adus Legii Comerțului din 1974, care condiționa acest favor de dreptul la libera circulație a cetățenilor țării beneficiare. Clauza trebuia reînnoită anual de către președintele Statelor Unite, dar fiecare dintre cele două Camere ale Congresului puteau anula hotărârea președintelui prin votarea unei rezoluții de dezaprobare într-o perioadă de 90 de zile de la data când i s-a adus la cunoștință această hotărâre. La 25 iulie 1975, votul în Senat a fost de 88 la 2 pentru aprobarea acordului comercial și clauzei pentru România. În 28 iulie, Camera Reprezentanților și-a dat acordul printr-un vot de 355 la 41.

Gerald Ford, Nicolae Ceausescu, Henry Kissinger la Sinaia

După câteva zile, președintele Gerald Ford se afla în România și, la Castelul Peleș din Sinaia, a semnat cu Nicolae Ceaușescu un comunicat comun prin care se anunța intrarea în aplicare a acordului comercial româno-american, incluzând și eligibilitatea României pentru tratamentul clauzei națiunii celei mai favorizate, cu reconfirmare anuală

1981 – Atentatul asupra lui Emil Georgescu

Nicolae Ceaușescu, a ordonat lichidarea ziariștilor de la Europa Liberă. Un număr impresionant, 700 de ofițeri de securitate au primit misiunea să aducă la tăcere vocile cele mai critice la adresa regimului. Au murit, unul dupa altul, în câțiva ani, patru directori ai postului: Petru Bunescu, Noel Bernard, Radu Gorun si Vlad Georgescu. Ziariștii Cornel Chiriac și Emil Georgescu au fost înjunghiați.

Emil Georgescu, fost procuror în anii 1950–1960 și apoi juristul Primăriei Bucureștiului, a început la Europa Liberă emisiunea Actualitatea românească în 1975. A fost atacat de doi francezi, în dimineața zilei de 28 iulie 1981, în timp ce-și plimba câinele prin cartierul Haar, de la marginea Munchen-ului. A fost înjunghiat de 20 de ori, dar nu a murit atunci. Agresorii au fost arestați la puțină vreme și au fost condamnați la ani de inchisoare; s-a vorbit imediat de posibilitatea să fie mercenarii Securității din Romania, dar nu au fost dovezi concludente. Emil Georgescu a murit peste patru ani de un cancer galopant la plămâni, care ar fi putut să aiba legatura cu incidentul: fusese înjunghiat în plămâni

1981 – S-a născut Alexandra Ungureanu

28 decembrie 1981, Onești, Bacău

Cântăreață de muzică pop/house/dance. A participat la diverse concursuri de muzică pentru copii, în cadrul cărora a obținut rezultate remarcabile. Treptat, și-a format un repertoriu cu piese compuse pentru ea de Dinu Giurgiu, Ionel Tudor, Adrian Despot, Marius Țeicu sau Cornel Ilie și a participat la diverse emisiuni televizate. Începând cu anul 2001, a colaborat alături de formația Sistem, pentru care a înregistrat vocea principală a unor melodii precum Emoții, Senzații, Departe de tine. În 2003, a obținut locul al treilea la Selecția Națională pentru concursul muzical Eurovision cu piesa Make this love come true și a reprezentat România la festivalul Cerbul de Aur. A concertat alături de formații precum Holograf, Vița de Vie, Taxi

Alexandra Ungureanu feat. Marius Moga – Bate, bate

1984 – A început cea de a XIII–a ediție a Olimpiadei de vară, organizată la Los Angeles

A XXIII-a ediție a Jocurilor Olimpice s-a desfășurat la Los Angeles, California, Statele Unite în perioada 28 iulie–12 august. Au participat 140 de țări și 6.797 de sportivi iar ceremonia a fost deschisă de președintele Ronald Reagan. Sportivii români au cucerit 20 de medalii de aur, 16 de argint și 17 de bronz

1985 – A încetat din viață Valeria Sadoveanu (1907 – 28 iulie 1985, Văratic, Neamț)

Scriitoare, cea de-a doua soție a lui Mihail Sadoveanu. După moartea soțului ei, s-a stabilit în apropierea Mănăstirii Văratec, unde a organizat un cerc literar informal și un grup ortodox de rugăciune, la care au luat parte istoricul literar Zoe Dumitrescu-Bușulenga și poeta Ștefana Velisar Teodoreanu

1991 – A încetat din viață Oltea Alexandru (Oltea Epureanu; 22 iunie 1930, Cernăuți – 28 iulie 1991, București)

Prozatoare, jurnalistă

1996 – A încetat din viață Adrian Rogoz (19 aprilie 1921, București – 28 iulie 1996, Bad Nauheim, Germania)

Scriitor de literatură științifico-fantastică, poet, traducător

2019 – A încetat din viață Monica Ghiuță (26 iulie 1940, Câmpulung Moldovenesc – 28 iulie 2019, București)

Actriță de teatru și film

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #Legeaelectorală1866 #VictorBădulescu #EugenFilotti #ZiuaNaționalăaAmbulanței #TratatuldelaBucurești #AdrianRațiu #AlexandruGheorghiță #IonChiric #BombardamentamericanBucurești #IoanaPavelescu #VasileAndrei #MarelejaflaBancaNațională #SilviuLupașcu #OctavianValentinBuda #Clauznațiuniiceleimaifavorizate #AtentatlaEmilGeorgescu #AlexandraUngureanu

0 comentarii la „28 iulie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: