Istoria României România frumoasă Today's Memory

29 iulie în istoria românilor

Foto: Ziua Imnului Național


Ziua Imnului Național

1848 – S-a intonat prima dată imnul Revoluției pașoptiste, Deșteaptă-te, române!

La originea Imnului Național al României se află poemul patriotic Un răsunet de Andrei Mureșanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului Foaie pentru minte, inima și literatură, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Acesta este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureșanu a pus versurile sale avea o largă circulație în epocă și nu i se cunoaște cu certitudine autorul. O versiune spune că însuși Andrei Mureșanu este autorul melodiei, iar alta susține că de fapt era o melodie cântată pe un text religios, ce purta numele Din sânul maicii mele

Deșteaptă-te, române ! Interpretat de Sergent Rebeca Ciotloș, de Ziua Imnului Național al României

Se săbătorește anual, ca urmare a Legii nr. 99/26 mai 1998 pentru proclamarea Zilei imnului național al României

 

1409 – S-a născut Iliaș I

29 iulie 1409 – 2 mai 1448

Fiul domnului Moldovei, Alexandru cel Bun și al celei de-a doua soții, Doamna Ana (Neacșa), Domn al Moldovei. A fost asociat la domnie încă de când trăia tatăl său și desemnat chiar de acesta ca succesor, depunând jurământ de credință regelui Poloniei (1433). A domnit singur între ianuarie 1432–octombrie 1433 și împreună cu fratele său Ștefan al II-lea între august 1435–mai 1443

1806 – S-a născut Dionisie Romano

Dimitrie Romano; 29 iulie 1806, Săliște, Imperiul Austriac/Sibiu – 18 ianuarie 1873, Buzău

Episcop ortodox, cărturar, traducător, profesor și revoluționar pașoptist, membru de onoare (din 1868) al Academiei Române. A fost, de la 11 mai 1864 și până la moartea sa, episcop ortodox al Buzăului. În anul 1839, pe când era director al tipografiei Episcopiei Buzăului, împreună cu Gavriil Munteanu, profesorul seminarului teologic din Buzău, a realizat până în 1849, prima publicație bisericească din Țara Românească, „gazeta religioasă și moralăVestitorul Bisericesc, difuzată prin librarul Iosif Romanov. Între 1850–1852 a tipărit revista Echo eclesiastic care avea ca supliment Biblioteca religioasă-morală. În 1867 a donat Societății Academice Române biblioteca logofătului Constantin Cornescu Oltelniceanu (peste 7.000 de volume), care a constituit piatra de temelie a viitoarei biblioteci a instituției academice.

1834 – Marele incendiu din Orașul Târgu Secuiesc

Incendiul a mistuit 420 de gospodării din cele 558, iar paguba a fost estimată la peste 1.200.000 de florini, o sumă considerabilă pentru acea vreme. Focul a izbucnit în jurul prânzului, dintr-o locuință aflată lângă școala militară de subofițeri și a cuprins rapid întreg orașlul

1848 – Revoluția de la 1848 în Țara Românească – Locotenența Domnească

Locotenența domnească a Țării Românești, aleasă de o mare adunare populară, a fost recunoscută de comisarul Porții otomane, odată cu Constituția, la 29 iulie 1848. Guvernul Porții Otomane a recunoscut Locotenența Domnească drept legitimă dar, sub presiunea Rusiei și la intervenția boierilor munteni, va refuza confirmarea acestei recunoașteri. În parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în fața unei numeroase asistențe, după ce s-a citit noua Constituție, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima oară imnul Revoluției pașoptiste Deșteaptă-te, române

1851 – A încetat din viață Ion Catina (20 octombrie 1828, București – 29 iulie 1851, București)

Poet, jurnalist, traducător, pașoptist; la 11 iunie 1848 a citit, pe Ulița Lipscani, Proclamația de la Izlaz, fiind închis la Văcărești

1857 – A fost înființată Școala Națională de Medicină și Farmacie din București

Școala a fost înființată din inițiativa și sub conducerea medicului și farmacistului român de origine franceză Carol Davila, în colaborare cu medicul și politicianul Nicolae Kretzulescu. A funcționat între 1857–1869 sub denumirea de Școala Națională de Medicină și Farmacie, care includea Școala de medicină, de farmacie și de medicină veterinară. Avea inițial un caracter militar, Carol Davila fiind șeful serviciului medical al armatei la acea vreme. Elevii săi erau trimiși la marile facultăți din Europa: Paris, Roma, Berlin și Viena și se întorceau doctori în medicină. Școala a fost recunoscută în Occident printr-un decret dat de Napoleon al III-lea în 1857

1889 – S-a născut Mircea-Dem Rădulescu

29 iulie 1889, Giurgiu – 6 iunie 1946, București

Jurnalist, poet, dramaturg. A urmat cursurile Facultății de Drept a Universității din București. Ca ziarist, a debutat la Viața Românească, în 1909, și a colaborat la Adevărul literar și artistic, Convorbiri critice, Convorbiri literare, Flacăra, Sămănătorul, Universul, Universul literar, etc. A participat la Primul Război Mondial. A fost redactor al ziarului România înființat la Iași, în care a publicat numeroase poezii de război. I-au apărut mai multe volume de versuri: Poeme eroice (1915, Premiul de Academiei Române), Suflet și uzină, Sufletul patriei, reprodus de mai multe ori și sub titlul Eroice, Cântarea eroilor, Poeme pentru Galateea; scris piese patriotice de actualitate: Pe-aicea nu se trece (în colaborare cu Corneliu Moldovanu), Făuritorii; drame istorice: Serenada din trecut, Petronius; proză: Portrete și amintiri, I.L. Caragiale, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Alexandru Macedonski. A fost membru al Societății Scriitorilor Români (din 1914) și membru în conducerea acesteia (din 1919), membru al Societății Autorilor Dramatici Români (din 1923), membru în Comitetul de lectură al Teatrului Național din București. I-a fost acordat Premiul Național pentru Artă Dramatică în 1943

Mircea Dem Radulescu – Serenada din trecut Teatru radiofonic

1893 – S-a născut Demostene Botez

29 iulie 1893, Hulub, Botoșani – 17 martie 1973, Iași

Scriitor și publicist, avocat, membru corespondent (din 1963) al Academiei Române. A urmat Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, și a obținut licența în drept în 1915. A început să practice avocatura la Iași, iar din 1934, la București. Până în 1950 a practicat avocatura în paralel cu activitatea literară, după care, a lucrat numai în domeniul literaturii și al publicisticii. A debutat în 1911, cu o poezie publicată în revista ieșeană Arhiva. Din 1921, a aderat de cercul de la revista Viața românească, care i-a publicat o mare parte a creației sale. Debutul editorial a avut loc în 1918, cu volumul de poezii Munții, premiat de Academia Română. A publicat multă literatură pentru copii și a desfășurat o bogată activitate de traducător. A fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România și membru al Partidului Muncitoresc Român. Din opera sa: Floarea pământului, Povestea omului, Ghiocul, Cuvinte de dincolo, Înălțarea la cer, Oameni de lut, De azi și de demult, Oameni în lumină, Oglinzi, Chipuri și măști, Memorii (vol. 1, 2), Tramvaiul de noapte

1895 – S-a născut Victor Ion Popa

29 iulie 1895, Bârlad – 30 martie 1946, București

Dramaturg, prozator, publicist și eseist, om de teatru și literat polivalent care a adus, prin opera sa dramatică, regizorală și pedagogică, o contribuție însemnată la evoluția teatrului românesc dintre cele două războaie mondiale. A debutat în literatură ca elev. După terminarea liceului s-a înscris la Conservatorul ieșean și, pentru un timp, la Facultatea de Drept; a devenit pedagog la Liceul Internat. În cel de-Al Doilea Război Mondial, a luat parte la luptele de la Oituz. A participat la ședințele cenaclului literar Academia Bârlădeană. A fost actor al Teatrului Național din Iași, pictor, scenograf, secretar literar la Teatrul Național din București, director de scenă la Teatrul Popular București, montând piese la Teatrele Naționale din Craiova și Cernăuți, Director general al Teatrului Național din Cernăuți între 1927–1929, perioadă în care a montat 41 de premiere, a creat primul teatru românesc de păpuși și marionete și a deschis un ciclu de audiții muzicale și conferințe. A fost apoi regizor la Teatrul „Regina Maria”, director al Teatrului Muncitoresc Muncă și Voie Bună, al Teatrului din Sărindar, director al Oficiului Național Cinematografic. În 1937 a participat la Paris cu machete de decoruri de teatru, ceea ce i-a adus conferirea Legiunii de onoare din partea guvernului francez. Din scrierile sale: Ciuta, Mușcata din fereastră, Velerim și Veler Doamne, Cuiul lui Pepelea, Take, Ianke și Cadâr, Ghicește-mi în cafea

Victor Ion Popa – Take, Ianke si Cadîr (1976)

1897 – A încetat din viață Ștefan Vârgolici (13 octombrie 1843, Borlești, Neamț – 29 iulie 1897, Iași)

Critic literar, traducător și publicist, profesor la Universitatea din Iași, membru al Junimii

1912 – S-a născut Nicolae Steinhardt

Nicu-Aureliu Steinhardt; 12/29 iulie 1912, Pantelimon, Ilfov – 30 martie 1989, Baia Mare

Scriitor, critic literar, eseist, jurist, publicist. A urmat cursurile liceului „Spiru Haret”, printre colegii săi fiind Constantin Noica, Mircea Eliade, Arșavir Acterian, Haig Acterian, Alexandru Paleologu, Dinu Pillat, Marcel Avramescu ș.a. Deși era singurul elev de confesiune mozaică, a urmat alături de colegii săi cursurile de religie creștină. A frecventat cenaclul literar Sburătorul al lui Eugen Lovinescu. Și-a luat licența în Drept și Litere la Universitatea din București în 1934, iar în 1936 și-a susținut la București doctoratul în Drept constituțional, cu teza Principiile clasice și noile tendințe ale dreptului constituțional. Critica operei lui Léon Duguit. A debutat în 1934 cu volumul parodic În genul … tinerilor, după care i-au apărut: Essai sur la conception catholique du Judaisme, Illusion et réalités juives. A fost redactor la Revista Fundațiilor Regale, de unde a fost înlăturat (împreună cu Vladimir Streinu) în 1940, în cadrul acțiunii de purificare etnică declanșată sub guvernarea Antonescu-Sima; urmând o perioadă de privațiuni pe motive etnice (1940–1944). A revenit la Revista Fundațiilor Regale depunând o intensă activitate publicistică și critică, fiind din nou înlăturat în 1947. A colaborat la Universul literar, Libertatea, Viața românească. În 1960 a fost arestat alături de „lotul intelectualilor mistico-legionari Noica-Pillat”, pentru infracțiunea de „uneltire contra ordinii sociale”, fiind eliberat în 1964 (anul eliberării deținuților politici din România), după peregrinări prin închisorile Jilava și Gherla În închisoarea de la Jilava, s-a convertit la religia creștină ortodoxă. A reintrat în viața literară prin traduceri, medalioane, eseuri, cronici publicate în Secolul 20, Viața Românească, Steaua, Familia, Vatra, Orizont, Echinox, Opinia studențească etc. Au rezultat mai multe volume de eseuri și critică literară: Între viață și cărți, Incertitudini literare, (1980, Marele Premiu al Criticii literare). Și-a luat numele de fratele Nicolae, S-a călugărit, luând numele fratele Nicolae (Nicolae de la Rohia). A fost autorul unei opere unice în literatura română, Jurnalul fericirii

1925 – S-a născut Carmen Stănescu

29 iulie 1925, București – 11 aprilie 2018, București

Actriță de teatru, film și televiziune. A absolvit Conservatorul Regal de Muzică și Artă Dramatică, promoția 1948, clasa profesor Marioara Voiculescu. În adolescență a practicat mai multe sporturi, între care și tirul, făcând parte timp de cinci ani din echipa națională. A debutat în 1945 cu rolul Ecaterina Ivanovna în piesa Frații Karamazov. De atunci, a interpretat peste 30 de roluri pe scena Teatrului Național precum și a altor teatre din București în: Înșir’te mărgărite de Victor Eftimiu, Căsătoria de N.V. Gogol, D’ale carnavalului și O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, Omul cu mârțoaga de George Ciprian, Al patrulea anotimp de Horia Lovinescu, etc. Din filmele în care a jucat: Bădăranii, Frații Jderi, Mușchetarul român, Telegrame

Bădăranii Mi-o plătește ea

1927 – S-a născut Dan Damian

29 iulie 1927, Rădășeni, Suceava – 9 martie 2012, București

Actor de teatru și film. A debutat pe scena Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” în 1953, în spectacolul Lumina de la Ulmi de Horia Lovinescu, regia Dan Nasta. În cei peste 38 de ani de colaborare cu Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, a interpretat peste douăzeci de personaje sub îndrumarea unora dintre cei mai importanți regizori români: Valeriu Moisescu, Petre Popescu, Dinu Negreanu, Tompa Gabor, Cornel Todea, Dan Micu, etc., jucând alături de cele mai mari nume ale teatrului românesc – Fory Etterle, Beate Fredanov, Mihai Mereuță, IIeana Predescu, Ștefan Bănică, Vally Voiculescu, Gina Patrichi, Octavian Cotescu, Rodica Tapalagă, Ștefan Ciubotărașu, Florian Pittiș, Mircea Albulescu, Ion Besoiu, Tamara Buciuceanu, Virgil Ogășanu, Marcel Iureș, Mariana Mihuț, Victor Rebengiuc, Ion Caramitru. A jucat în filmele: Porțile albastre ale orașului, Ștefan cel Mare – Vaslui 1475, Am fost șaisprezece, Rămân cu tine

Am fost șaisprezece (1979)

1939 – S-a născut Mihai Stănescu

29 iulie 1939, Grădiștea, Grădiștea, Ilfov, România – 14 aprilie 2018

Caricaturist, grafician. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București în 1966. După facultate, a făcut grafică publicitară la Ministerul Turismului; a demisionat după 6 ani, a revenit după un an și a mai lucrat alți șase ani. În 1978, a devenit liber-profesionist. A primit medalia de aur a concursului internațional de caricatură organizat de ziarul nipon Yomiuri Shimbun (1981) – una dintre cele mai mari competiții de caricatură din lume, cu o lucrare, aliniată temei concursului din acel an: Ziduri, care prezintă o mulțime de oameni înconjurată de un zid de cărămidă, întrerupt de o singură breșă în fața căreia este o prăpastie. La același concurs, a câștigat medalia de bronz în 1982 și pe cea de argint în 1984. Pe lângă multitudinea de premii internaționale, obținute în anii ’70–’80, a devenit celebru și datorită faptului că a fost singurul caricaturist român care, trăind la București, cu Securitatea pe urme, a criticat în mod deschis regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu. În 1992 a deschis un magazin lângă Sala Palatului; într-un fost debit de tutun; magazinul Erata, unde a vândut albume de caricatură și desene originale, tricouri și sacoșe de pânză, căni, cărți poștale imprimate cu desenele sale. A fost distins cu Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler (2000)

1945 – S-a născut Mircea Lucescu

29 iulie 1945, București

Fost fotbalist și antrenor. A activat în principal la echipa Dinamo (1964–1977), iar ca antrenor a condus printre altele echipa națională a României, precum și echipele Corvinul Hunedoara, Dinamo București, Brescia, Reggina, FC Rapid, Internazionale Milano, Galatasaray, Beșiktaș Istanbul, Șahtior Donețk iar în prezent naționala Turciei. Ca jucător la Dinamo, a câștigat 7 titluri în campionatul român, Cupa UEFA în 2009 cu echipa Șahtior Donețk, etc.

1946 – A început Conferința de pace de la Paris

La Palatul Luxemburg începeau lucrările Conferinței de Pace de la Paris (29 iulie–15 octombrie 1946), convocată de puterile învingătoare în al doilea război mondial, pentru a dezbate proiectele de pace cu Italia, România, Ungaria, Bulgaria și Finlanda. Cele 32 de state participante au fost împărțite în mai multe grupe: 1) marile puteri (SUA, URSS, Marea Britanie, Franța și China), care aveau un rol hotărâtor în luarea deciziilor și impunerea punctului lor de vedere; 2) un grup de 16 state invitate (Australia, Belgia, RSS Bielorusă, Brazilia, Canada, Etiopia, Grecia, India, Noua Zeelandă, Norvegia, Olanda, Polonia, Cehoslovacia, Uniunea Sud-Africană, RSS Ucraineană și Iugoslavia), care aveau dreptul să formuleze observații și propuneri care urmau a fi supuse la vot și, în cazul acceptării lor, trecute în competența Consiliului Miniștrilor Afacerilor Externe. Alte șase țări participau la conferință cu titlu consultativ (Mexic, Cuba, Egipt, Iran, Albania și Austria). Ultima categorie era a celor cinci state aliate cu Germania

1946 – A încetat din viață Max W. Arnold (Max Wechsler; 25 martie 1897, Iași – 29 iulie 1946, București)

Pictor postmodernist, acuarelist

1947 – Partidul Național Țărănesc a fost dizolvat

Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1027/29 iulie 1947 privind dizolvarea Partidului Național Țărănesc, de sub președinția d-lui Iuliu Maniu. Consiliului de Miniștri a decis dizolvarea Partidul Național Țărănesc, folosind ca pretext înscenarea de la Tămădău. De aceeași măsură erau lovite „organizațiile militare, de tineret, feministe și orice alte organizații sau asociații” conduse de PNȚ. Jurnalul mai prevedea închiderea sediilor partidului, confiscarea averilor și a corespondenței, lichidarea patrimoniului său. Textul hotărârii

1950 – S-a născut Maricica Puică

29 iulie 1950, Iași

Fostă atletă, laureată cu aur la proba de 3000 m și cu bronz la proba de 1500 m la Jocurile Olimpice de vară din 1984 de la Los Angeles. La Campionatele Europene din 1986 de la Stuttgart și la Campionatele Mondiale din 1987 de la Roma a obținut medalia de argint la proba de 3000 m

1950 – S-a născut Radu Voina

29 iulie 1950, Sighișoara

Fost handbalist și antrenor, a făcut parte din lotul echipei naționale de handbal a României, medaliată cu argint olimpic la Montreal 1976 și cu bronz olimpic la München 1972 și Moscova 1980; ca antrenor, a obținut medalia de bronz la Los Angeles 1984

1952 – La Jocurile Olimpice de la Helsinki, Iosif Sârbu a fost medaliat cu aur la tir

A XV-a ediție a Jocurilor Olimpice s-a desfășurat la Helsinki, Finlanda în perioada 19 iulie–3 august. Au participat 69 de țări și 4.925 de sportivi care s-au întrecut în 149 de probe din 17 sporturi. România a ocupat poziția a 23-a în clasamentul pe medalii: o medalie de aur – de Iosif Sîrbu pentru tir, pușcă calibru mic 40 de focuri, prima medalie de aur olimpică a României; o medalie de argint – Vasile Tiță la box, cat. mijlocie (75 kg); două medalii de bronz – Gheorghe Fiat pentru box, semiușoară (60 kg) și Gheorghe Lichiardopol pentru tir, pistol viteză

1969 – Consiliul de Stat al României a adoptat Decretul nr. 547/29 iulie 1969 pentru ratificarea Convenției asupra imprescriptibilității crimelor de război și a crimelor contra umanității, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 26 noiembrie 1968

Publicat în Monitorul Oficial al României din 30 iulie 1969

1969 – S-a născut Răzvan Exarhu

29 iulie 1969, Brăila

Producător și prezentator radio și TV, jurnalist, bucătar și scriitor. A urmat Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, secția: franceză–engleză din cadrul Universității București. În anul II de facultate s-a angajat în Radio ProFM, ca prezentator de știri. Ulterior, a realizat o emisiune de popularitate la nivel național: Rondul de dimineață, apoi Rondul de noapte. A colaborat cu presa scrisă, publicând în Top Gear, Academia Cațavencu sau Dilema. A fost director de programe la Radio Guerilla, a creat emisiunea Morning Glory la postul Rock FM, sous-chef, apoi chef la Escargot Bistro

1970 – A încetat din viață Ionel Perlea (13 decembrie 1900, Ograda, Ialomița – 29 iulie 1970, New York City, SUA)

Compozitor și dirijor, a condus spectacole de operă în Viena, Paris, Buenos Aires, Florența, Chicago și a apărut la pupitrul unor prestigioase orchestre, în special în Statele Unite ale Americii

1970 – A încetat din viață Costin Nenițescu (15 iulie 1902, București – 29 iulie 1970, Bușteni, Prahova)

Chimist, fondatorul și promotorul unor ramuri noi ale chimiei din România, membru al Academiei Române

1975 – S-a născut Adelin Petrișor

29 iulie 1975, Buzău

Jurnalist, om de televiziune, unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști de război din România. Și-a început cariera în anul 1994, la postul de radio 2M+. În continuare, a lucrat la Tele 7 abc, TVR, Antena 1, unde s-a afirmat prin reportaje exclusive din zone de conflict, a fost reporter special la Realitatea TV, colaborator al TVR. A transmis din Irak, Afganistan, Liban, Israel, Algeria, Albania, a realizat un reportaj la Guantanamo, în timpul ofensivei americane din Irak, în 2003, a fost singurul corespondent român care a transmis din Bagdad. A intervievat personalități precum Yasser Arafat, Ehud Barak, Benjamin Netanyahu, Valentino Rossi, ayatolahul Mohamed Fadlallah, liderul spiritual al Hezbollah, secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer. În anul 2007 a publicat un album de fotografie intitulat Corespondent de război

1976 – A încetat din viață Octav Dessila (1895, București – 29 iulie 1976)

Prozator și dramaturg, ofițer de cavalerie, supranumit eroul de la Oituz, deoarece în seara de 29 iulie 1917, împreună cu Marcel M. Olteanu, un alt ofițer de cavalerie, au oprit înaintarea nemților în poarta Oituzului

1992 – A încetat din viață Lucia Demetrius (16 februarie 1910, București – 29 iulie 1992)

Prozatoare, poetă, traducătoare, actriță și autoare dramatică

1993 – A încetat din viață Nicolai Costenco (21 decembrie 1913, Chișinău – 29 iulie 1993, Chișinău)

Scriitor și poet român basarabean; a fost exilat și deportat în Siberia

1994 – A fost adoptată prima Constituție a Republicii Moldova

Constituția Republicii Moldova, legea supremă și principală a Republicii Moldova și a statului, determină principiile generale ale societății, drepturile și îndatoririle omului, etc. A fost adoptată pe 29 iulie 1994. Constă din 7 titluri, fiecare fiind împărțit în capitole și secțiuni

2002 – Inaugurarea Casei Memorială Elie Wiesel

La 29 iulie, în Sighetul Marmației a fost inaugurată Casa Memorială Elie Wiesel, Muzeul Culturii și Civilizației Evreiești din Maramureș

Casa Memorială Elie Wiesel din Sighetu Marmației

2010 – A încetat din viață Nicolae Popescu (22 septembrie 1937, Strehaia-Comanda, Mehedinți – 29 iulie 2010, București)

Matematician, creatorul școlii românești de algebră modernă și teoria numerelor; contribuții majore în algebră și în teoria abeliană a categoriilor abstracte; membru corespondent al Academiei Române

2015 – A încetat din viață Florin Mitu (1937 – 29 iulie 2015, București)

Jurnalist, prezentator de știri al Televiziunii Române, realizator al emisiunilor de politică externă Cadran Mondial și Mapamond, profesor universitar

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #ZiuaImnuluiNațional #IliașI #DionisieRomano #ȘcoalaNaționalădeMedicinășiFarmacie #MirceaDemRădulescu #DemosteneBotez #VictorIonPopa #NicolaeSteinhardt #CarmenStănescu #DanDamian #MihaiStănescu #MirceaLucescu #ConferințadepacedelaParis #MaricicaPuică #RaduVoina #RăzvanExarhu #AdelinPetrișor #ConstituțiaRepubliciiMoldova

0 comentarii la „29 iulie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: