România frumoasă

30 iulie în istoria românilor

Foto: Tezaurul de la Hinova


1401 – Domnitorul Alexandru cel Bun a încuviințat înscăunarea unui episcop armean la Suceava

Cea mai veche mărturie care atestă prezența armenilor în spațiul românesc o reprezintă o inscripție pe o piatră tombală, din anul 967, aflată la Cetatea-Albă. Cel mai important document, care poate fi socotit un adevărat „certificat de botez” pentru armenii așezați în spațiul românesc, este hrisovul datat 30 iulie 1401, prin care Domnitorul Alexandru cel Bun a încuviințat înscăunarea unui episcop armean la Suceava, cetatea de scaun a Moldovei. După acordarea dreptului de a avea un episcop, Alexandru cel Bun emitea un alt hrisov, la 8 octombrie 1407, prin care chema negustorii armeni din Polonia să contribuie la prosperitatea orașelor moldave, promițându-le scutiri de taxe vamale și de biruri

1817 – S-a născut Alexandru Orăscu

30 iulie 1817, București – 16 decembrie 1894, București

Arhitect, urbanist, inginer hotarnic, matematician, participant la Revoluția din 1848 și profesor universitar. În paralel cu liceul, a urmat cursurile speciale de matematici aplicate, introduse în 1835 și care semnificau practic primul pas făcut către crearea unei facultăți tehnico-științifice. La recomandarea lui Petrache Poenaru, în 1837 a fost numit „ajutor de arhitecton al Bucureștilor”, a obținut diploma de inginer hotarnic, a urmat Academia de Arhitectură din Berlin. A fost Arhitectul Craiovei, a creat catedra de geometrie descriptivă la Colegiul Sf. Sava, care a stat la temelia înființării Facultății de inginerie civilă, în cadrul căreia va preda și noțiuni de arhitectură, a fost rector al Universității București, președinte al Ligii Culturale. A fost primul mare arhitect român, autorul Planului Orăscu al Bucureștilor, dar și al unor clădiri importante, ca Vechea Universitate, Grand Hotel du Boulevard, Biserica Domnița Bălașa, Cinema București

1848 – Revoluția de la 1848 în Țara Românească – Locotenența Domnească

La 30 iulie, Tinghir Effendi i-a felicitat pe noii locotenenți domnești, Nicolae Golescu, Ion Eliade Rădulescu și Christian Tell, asigurându-i că „oștile împărătești venite la Giurgiu sunt destinate spre a asigura liniștea și locotenența domnească, oricând va cere trebuința, se va putea sprijini pe aceste oștiri”. La sfatul lui Soliman Pașa, și în urma unor discuții avute de acesta cu Nicolae Golescu, a fost alcătuită o delegație, o deputăție, formată din cinci membri, Nicolae Bălcescu, Dimitrie Brătianu, Ștefan Golescu, Grigore Grădișteanu și Jean Honoré Ubicini Abdolonyme, ultimul în calitate de secretar, cu misiunea de a se deplasa la Constantinopol și a obține acolo recunoașterea noilor autorități de la București, a programului revoluției și a noii Constituții. Din păcate, misiunea deputăției române la Constantinopol nu va avea succes

1894 – S-a născut Păstorel Teodoreanu

Alexandru Osvald Teodoreanu; 30 iulie 1894, Dorohoi – 17 martie 1964, București

Avocat și scriitor, gastronom și iubitor de vinuri, membru de seamă al boemei ieșene și bucureștene. În 1916, a fost mobilizat ca tânăr sublocotenent în Regimentul 24 Artilerie, a luptat pe fronturile din Transilvania și Moldova, s-a întors de două ori rănit, fiind decorat cu Steaua României și avansat la gradul de căpitan. După război, a urmat cursurile Facultății de Drept a Universității ieșene, dar a trecut efemer prin magistratură, la Tribunalul din Turnu-Severin. A debutat cu versuri în săptămânalul Capitala al lui Ion Th. Florescu, apoi a colaborat la mai multe reviste: Viața românească, Versuri și proză, Însemnări literare, Adevărul, Adevărul literar și artistic, Gândirea, Lumea, Opinia, Contimporanul, Lumea literară și artistică, Bilete de papagal, România literară, Jurnalul literar, Revista Fundațiilor Regale, Universul literar, Vremea și la multe alte publicații, iar după a doua conflagrație mondială, la Lumea lui George Călinescu și mai târziu la Magazin. Primul volum publicat a fost Hronicul măscăriciului Vălătuc, aducându-i scriitorului prețuirea unor critici prestigioși, criticul literar George Călinescu comparându-l cu Gargantua și Pantagruel. A rămas în literatura română prin epigramele sale. Era fratele romancierului Ionel Teodoreanu. Din operele sale: Rodia de aur, Mici satisfacții, Tămâie și otravă, Berzele din Boureni, Gastronomice, Epigrame și alte rime vesele, Pahare și săgeți

O întâmplare de pe vremuri Adapatare radiofonică a piesei „I-a venit numirea” de Păstorel Teodoreanu

1897 – S-a născut Constantin Atanasiu

30 iulie 1897, Trușești, Botoșani – 27 noiembrie 1963, București

Inginer electromecanic, licențiat în drept. A fost Consilier în Comisia prezdențială pentru refacerea economică după Al doilea Război Mondial, vicepreședinte al comitetului de stat al planificării, vicepreședinte al ASIT, director al Întreprinderii Franco-Române Brăila, unde a pus în funcțiune o turnătorie de oțel cu cuptor electric, subdirector general al CFR, unde a organizat atelierele CFR Craiova (ulterior Uzinele Electroputere Craiova). S-a remarcat prin munca depusă la reconstrucția căilor ferate și a telecomunicațiilor, distruse în parte după al doilea război mondial, la mecanizarea porturilor. A activat ca membru CAER și CSP și a conceput planuri pentru electrificarea României. A organizat și condus învățământul universitar de inginerie economică

1897 – S-a născut Iosif Keber

30 iulie 1897, Târgu-Jiu – 19 aprilie 1989, Târgu Jiu

Pictor, specializat în pictura bisericească și restaurarea lăcașurilor de cult. A urmat cursurile Școlii de arte frumoase din București, unde i-a avut profesori pe George Demetrescu Mirea și Costin Petrescu. A fost mobilizat în 1916 în Armata Română și a făcut armata la Infanterie. Încă de pe băncile Școlii de Arte Frumoase de la București, s-a făcut remarcat prin diversitatea stilurilor adoptate și prin stilul propriu pe care îl impregna pe material. A făcut pictură monumentală, gravură, desen, peisaj, portret sau natură statică. Studiile și le-a desăvârșit, însă, în străinătate, acolo unde s-a specializat în pictura bisericească. A pictat: Biserica Precupeții Vechi, din București, Schitul Darvari, Catredala Sfinții Voievozi din Târgu Jiu, Catedrala Ortodoxă din Rădăuți, Biserica Sfântul Elefterie Nou, din București

1919 – A încetat din viață Vasile G. Morțun (30 noiembrie 1860, Roman, Neamț – 30 iulie 1919, Broșteni, Neamț)

Publicist, colecționar de artă și om politic, primul deputat socialist în Parlamentul României, ministru în guverne liberale

1918 – S-a născut Ursula Șchiopu

Ursula Mariana Biji-Șchiopu; 30 iulie 1918, Sânmihaiu, Turda/Cluj – 4 martie 2015, București

Psiholog și poetă. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1936–1940), având profesori pe P.P. Negulescu, C. Rădulescu-Motru și G.G. Antonescu, licențiată în filosofie; apoi Seminarul pedagogic, specialitatea filosofie și a intrat în învățământ, fiind de-a lungul vremii profesoară la Liceele „Heliade Rădulescu” și „Gheorghe Lazăr” din București, asistent, lector, conferențiar, profesor universitar (din 1979) la Catedra de Psihologie-Pedagogie a Universității din București. A făcut o specializare la Paris, la Centrul internațional de studiere a copilului și a luat doctoratul în Psihologie la Institutul de Psihologie al Academiei Române, în 1963. A contribuit la dezvoltarea psihologiei despre pace, război și terorism. A debutat în literatură cu o plachetă de versuri, Drum prin zodii (1938). A scris numeroase lucrări de psihologie: Psihologia copilului, Introducere în psihodiagnostic, Psihologia vârstelor, Criza de originalitate la adolescenți, Probleme psihologice ale jocului și distracțiilor, Dicționar enciclopedic de psihologie, Adolescență, personalitate, limbaj, Dicționar enciclopedic de psihologie, Psihologia artelor, Istoria psihologiei, Psihologia modernă, etc. și poezie: Cer troglodit, Poeme, Reîntoarcerile, Un peisaj interior, Pendul cosmic, Mărturisiri de noapte, La marginea timpului care își caută umbra

1920 – S-a născut Balogh Péter

30 iulie 1920, Mișca, Bihor – 4 martie 1994, București

Sculptor. Între 1941–1953, a urmat studii la Școala de la Baia Mare, Școala Superioară de Arte Decorative, Budapesta, Ungaria cu profesorul Béla Ohmann, Școala de Arte Oradea, cu profesorul Iosif Fekete, Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” București, cu profesorii Boris Caragea și Constantin Baraschi. Din 1948 a participat la majoritatea Saloanelor anuale și la Expozițiile tematice din țară, precum și la Bienalele de sculptură. Începând cu 1959 a participat la numeroase expoziții românești din străinătate și la manifestări internaționale organizate în Italia, Franța, Austria, Finlanda, India, Germania, Ungaria, Polonia, Iugoslavia, Cehoslovacia, având expoziții personale la București (1958, 1965, 1968, 1970, 1971, 1974, 1975, 1976, 1978), Baia Mare, Oradea, Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Milano, Paris, Uppsala, Bonn, etc. Biografie ilustrată

1921 – Legea nr. 3610/1921 pentru Reforma agrară din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș

A fost promulgată de Regele Ferdinand, la 23 iulie și a intrat în vigoare la 30 iulie. Prin această lege, s-au expropriat parțial moșiile celor rămași în țară și în totalitate domeniile celor plecați (în terminologia legii, cei declarați absenteiști)

1929 – A fost adoptată Legea pentru organizarea penitenciarelor și instituțiilor de prevenție

Moment legislativ deosebit, care a fost apreciat în mod pozitiv și pe plan internațional. Congresul Comisiei Internaționale Penale și Penitenciare (Praga, 1930) și-a însușit principii de executare a pedepsei pe care România le adoptase cu un an înainte, iar o parte din acestea se regăsesc și în Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților, adoptat de ONU în anul 1955. Legea instituie sistemul progresiv englez, prin reglementarea a trei faze în pregătirea condamnatului pentru a fi redat vieții libere: 1) izolarea individuală, aplicată în raport cu condamnarea, fără a depăși 3 ani pentru recidiviști; 2) faza de ținere în comun pe timpul zilei și izolare noaptea; 3) colonia de muncă, în care condamnații munceau în comun și erau cazați, pe timpul nopții, în dormitoare comune. Totodată, legea recunoaștea regimul politic în închisori. Art. 12, alin. (6) din lege prevedea: „Când detențiunea este pronunțată ca pedeapsă politică, condamnații vor fi închiși în celule numai dacă vor cere și dacă construcțiunea penitenciarului permite aceasta. De asemenea deținuții politici vor purta îmbrăcămintea lor proprie, vor coresponda prin scrisori, primi cărți, reviste și orice fel de publicații, vizite și să-și procure lucrurile necesare de dormit, alimente prin propriile lor mijloace, conform dispozițiilor regulamentului. Ei vor fi obligați să muncească, însă vor avea facultatea să-și aleagă una din muncile practicate în penitenciar, sub supravegherea directorului penitenciarului, să se îndeletnicească cu o muncă intelectuală”. A intrat în vigoare la 1 ianuarie 1930

1929 – A fost finalizată și sfințită Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Bălți

Biserica a fost ridicată între anii 1915–1929, în apropiere de închisoarea din oraș. Construcția a început cu fondurile direcției generale a închisorilor din Petrograd (Basarabia fiind sub stăpânire țaristă), urmând ca hramul lăcașului de cult să fie Sfântul Alexie. În anul 1915 zidăria a fost ridicată până la jumătatea ferestrelor, dar din cauza Primului Război Mondial construcția a fost întreruptă. Construcția a fost reluată în vara anului 1924 (de data asta, în România) după planurile arhitectului Gavrilescu din Ministerul cultelor, iar hramul bisericii s-a hotărât să fie Sfinții apostoli Petru și Pavel. Construcția bisericii a fost terminată în 1929, cu fonduri eparhiale și cu ajutor de la Ministrul cultelor. 1929 Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel Din BălțiDupă 10 ani de funcționare pe timpul administrației românești, biserica a fost închisă la venirea sovieticilor din 1940, fiind ulterior transformată în școală de sport

1932 – S-a născut Mircea Păcurariu

30 iulie 1932, Ruși, Hunedoara

Preot, profesor de teologie, publicist și istoric; specialist în istoria Bisericii Ortodoxe Române; membru titular (din 2015) al Academiei Române. A urmat cursuri la Facultatea de Istorie a Universității din Cluj (1951–1952, neterminate), apoi la Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1952–1956), unde a obținut licența în teologie. A obținut titlul de Doctor în Bisericii Române cu teza Legăturile Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania cu Țara Românească și Moldova în secolele XVI-XVIII (1968). A fost profesor la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț, apoi a fost cooptat în învățământul superior la Catedra de Istoria Bisericii Române de la Institutul Teologic Universitar din Sibiu. A deținut gradele didactice de asistent, conferențiar și profesor titular (din 1971) pentru limbile latină și greacă. A fost hirotonit diacon, preot (1971), iconom stavrofor (1976). A fost președinte al Comisiei de Istorie Eclesiastică Comparată din România. A fost distins cu Ordinul național Steaua României în grad de Ofițer (2000), Ordinul Crucea Patriarhală (1977, 2002, 2009) „pentru activitatea meritorie îndelungată desfășurată pe tărâm pastoral-misionar, administrativ-bisericesc, didactic-educativ și social-filantropic”. Dintre cărțile publicate: Începuturile Mitropoliei Transilvaniei, Politica statului ungar față de Biserica româneasă din Transilvania în perioada dualismului, Pagini de istorie bsericească românească, Istoria Bisericii românești din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș până în 1918, Basarabia. Aspecte din istoria Bisericii și a neamului românesc, Sfinți daco-romani și români, Dicționarul Teologilor Români, etc.

1935 – S-a născut Nicolae Fulga

30 iulie 1935, Vâlcele, Olt – 31 ianuarie 2003, Slatina

Prozator și epigramist, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română din București. A condus ziarul Țăranul, primul ziar comunal. A fost director al Casei Municipale de Cultură, apoi director al Casei de Cultură a Sindicatelor la Slatina, unde a promovat asiduu folclorul autentic. A debutat la Albina (1953). A colaborat la: Luceafărul, România literară, Steaua, Orizont, ș.a. A fost director al Casei Municipale de Cultură, apoi director al Casei de Cultură a Sindicatelor din Slatina. Din scrierile sale: Drumuri în câmpie, Răsărit de soare, Cimitirul vesel

1935 – S–a născut Emil Burzo

30 iulie 1935, Moreni, județul Dâmbovița

Fizician și profesor, membru titular (din 2009) al Academiei Române; președintele filialei clujene a Academiei Române. A absolvit în 1958 Institutul Politehnic din Cluj; a urmat, de asemenea, și Facultatea de Fizică de la Universitatea „Babeș-Bolyai”. A lucrat la Uzinele Carbochim din Cluj, a ocupat prin concurs postul de inginer la atelierele didactice ale Universității „Babeș-Bolyai”. A susținut teza de doctorat la Universitatea din Timișoara (1970) și s-a transferat la Institutul de Fizică Atomică din București. A făcut studii în domeniul fizicii corpului solid, cercetări privind aplicabilitatea în tehnică a unor noi tipuri de materiale magnetice dure. Din 1990, a devenit profesor la Facultatea de Fizică a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, precum și decan (1992–2000). A fost director al Centrului de Excelență Fizica Corpului Solid (atestat de MEC) și al Bazei de Cercetare cu Utilizatori Multipli. A fost distins cu: Premiul Academiei Române (1971), Premiul de Excelență al Academiei Maghiare (2001), Premiul de Excelență Opera Omnia a Ministerului Educației și Cercetării (2000), Presidential Seal of Honors, SUA-AIP, Diploma de Excelență a Institutului de Cercetări pentru Electrotehnică (1995), Diploma de Excelență Universității „Babeș-Bolyai” (2002, 2003, 2004, 2005), Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Comandor

1935 – S-a născut Traian Dorgoșan

30 iulie 1935, Secusigiu, Arad – 8 iulie 2017, Gătaia, Timiș

Poet. A urmat studii la Facultatea de Arte Plastice și la Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara dar nu le-a finalizat. A fost orofesor la Liceul din Recaș. A colaborat la Scrisul Bănățean, Orizont, Luceafărul, Tribuna, Contemporanul, etc., publicând doar trei volume: Cellalt geamăn, Lacrima albastră, Circusparada. A fost numit „regele boemei timișorene

1936 – A încetat din viață Ion Borcea (13 ianuarie 1879, Buhoci, Bacău – 30 iulie 1936, Agigea, Constanța)

Om de știință, zoolog specializat în ecosisteme marine, fiind fondatorul oceanografiei românești și a Stațiunii de Cercetări Maritime de la Agigea, membru corespondent al Academiei Române

1948 – A început Conferința de la Belgrad pentru reglementarea regimului navigației pe Dunăre

Conferința (30 iulie–18 august) a fost încheiată cu Convenția despre regimul navigației pe Dunăre, semnată la Belgrad la 18 august 1948, împreună cu cele două anexe și protocolul adițional. Convenția asigura navigația liberă pe Dunăre pentru toate statele, de la Ulm la Marea Neagră, urmând brațul Sulina cu acces la Mare prin Canalul Sulina; statele riverane având obligația de a menține sectoarele lor pe Dunăre în stare de navigabilitate, cu dreptul stabilirii taxelor; stabilirea unei Comisiuni a Dunării, compusă din reprezentanți ai țărilor dunărene, excluzând statele occidentale neriverane

1952 – S-a născut Ilie Ilașcu

30 iulie 1952, Taxobeni, Fălești, Moldova

Om politic basarabean, fost deținut politic al regimului separatist de la Tiraspol, erou al luptei de eliberare națională a românilor basarabeni. Este unul din fondatorii Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia, președinte al Frontului Popular din Moldova – Filiala Tiraspol (1989-1992, an când a fost lichidată de forțele separatiste). A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova în două legislaturi (1994–1998; 1998–2000), senator în Parlamentul României (2000–2004; 2004–2008). În perioada 2001–2008 a fost membru titular al Adunării Parlamentare al Consiliului Europei din partea delegației României

1962 – S-a născut Dana Deac

30 iulie 1962

Jurnalistă, reporter de investigație și moderator TV. La terminarea facultății, în 1986, a fost repartizată profesor de filosofie la Giurgiu și în paralel a colaborat la radio; din 1990, prin examen, s-a angajat full-time la radio. A lucrat apoi în TVR, în emisiunea Veniți cu noi pe programul 2, la Tele 7 abc ca redactor-șef, din ianuarie 1998, la Antena 1, unde a fost producător, reporter și moderator la Prezentul simplu, Cafeaua cu sare, Cutia neagră, 60 de minute cu Dana Deac, emisiuni de reportaje și investigații recompensate cu premiul Clubului Român de Presă și alte patru premii APTR. A fost director al postului de televiziune TVR 1

1980 – Tezaurul de la Hinova

La Hinova, Mehedinți, a fost descoperit, în ziua de 30 iulie 1980, un tezaur arheologic geto-dac format din peste 9.639 piese; tezaurul cântărește cinci kilograme și este cel mai mare tezaur preistoric descoperit în România. Se crede că tezaurul datează de la sfârșitul mileniului al II-lea înaintea erei noastre. A fost descoperit în urma unor săpături arheologice sistematice efectuate în zona castrului roman de la Hinova. Mai mult

1984 – A încetat din viață Gheorghe Murgeanu (30 iunie 1901, București – 30 iulie 1984, București)

Geolog și profesor; a făcut parte din comitetul de redacție al primei ediții a hărții tectonice a Europei (1962); membru titular al Academiei Române

1985 – S-a născut Elena Gheorghe

30 iulie 1985, București

Cântăreață de muzică pop-dance și latino. A debutat pe scena muzicii populare la vârsta de trei ani, cântând un duet împreună cu mama sa, cântăreața de muzică populară Marioara Man Gheorghe. În adolescență a participat la câteva festivaluri naționale, apoi a câștigat trofeul festivalului Ursulețul de aur din Baia Mare. A făcut parte din trupa Viva, alături de Adela Popescu, în 2002, a devenit vocea principală a formației Mandinga, prezent are o carieră solo

Recital Elena Gheorghe – Eurovision 2018 Salina Turda

1985 – A încetat din viață Cik Damadian (Hacik Damadian; 6 august 1919, Constanța – 30 iulie 1985, București)

Desenator și caricaturist român de origine armeană

1992 – A fost semnat Acordul Fullbright între Guvernele României și Statelor Unite ale Americii

Acordul între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru înființarea unui birou de schimburi româno-americane în domeniile învățământului și științei din 30 iulie 1992, a fost în vigoare între 6 octombrie 1993–27 decembrie 2001

1996 – A încetat din viață Constantin Teașcă (25 septembrie 1922, Giurgiu – 30 iulie 1996, București)

Fost fotbalist, antrenor de fotbal și scriitor de cărți sportive

2003 – Primul intratransplant de celule stem în vederea regenerării mușchiului cardiac în România

A fost efectuat de către medicii de la Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara asupra unui pacient cu infarct miocardic

2007 – A încetat din viață Teoctist Arăpașu (Toader Arăpașu; 7 februarie 1915, Tocileni, Botoșani – 30 iulie 2007, București)

Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1986–2007), membru de onoare al Academiei Române

2017 – A încetat din viață Marina Scupra (24 decembrie 1967, București – 30 iulie 2017, București)

Interpretă de muzică ușoară și profesoară de canto

2019 – A încetat din viață Marcian Bleahu (14 martie 1924, Brașov – 30 iulie 2019, București)

Geolog, speolog, geograf, alpinist, explorator, scriitor și politician

2019 – A încetat din viață Florina Cercel (28 ianuarie 1943, Piatra Neamț – 30 iulie 2019, București)

Actriță de film, radio, televiziune, scenă și voce

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #primulepiscoparmeanSuceava #AlexandruOrăscu #PăstorelTeodoreanu #ConstantinAtanasiu #IosifKeber #UrsulaȘchiopu #BaloghPéter #ReformaagrarăTransilvaniaBanatCrișanaMaramureș #Legeapentruorganizareapenitenciarelor #BisericaSfApPetrușiPavelBălți #MirceaPăcurariu #NicolaeFulga #EmilBurzo #TraianDorgoșan #IlieIlașcu #DanaDeac #TezauruldelaHinova #ElenaGheorghe

0 comentarii la „30 iulie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: