Istoria României România frumoasă Today's Memory

3 august în istoria Românilor

Foto: Intrarea Armatei Regale Române în Timișoara


1601 – Lupta de la Guruslău

Alegorie a Bătăliei de la Guruslău de Hans Von Aachen

A avut loc pe 3 august 1601 între oastea Imperiului Habsburgic condusă de Giorgio Basta, o oaste de cazaci și oastea Țării Românești sub comanda lui Mihai Viteazul, pe de o parte și oastea Transilvaniei condusă de Sigismund Báthory, pe de altă parte. Trupele lui Sigismud au atacat primele dar au fost respinse. Apoi trupele lui Mihai și cele ale lui Basta, de 18.000–20.000 de oșteni au atacat pe două coloane și au nimicit trupele lui Sigismud luându-le 45 de tunuri și făcând 10.000 morți, în timp ce aliații au avut doar 1.200 de morți. În felul acesta, Mihai Viteazul a reluat în stăpânire principatul Transilvaniei1601 Monumentul Lui Mihai Viteazu De La Guruslău

1834 – S-a născut Ioan M. Bujoreanu

3 august 1834, București Țara Românească – 1 august 1899, București

Prozator, dramaturg și publicist. A studiat la pensioane particulare din București, apoi la Colegiul Sf. Sava. A deținut mai multe slujbe publice în diferite instituții din București și din alte orașe ale țării: corespondent al Oficiului Statistic, judecător la Tribunalul din Ploiești, referent la Ministerul de Interne, director de prefectură; redactor, director (1870) și subdirector al Monitorului Oficial. A practicat o perioadă și avocatura. A alcătuit mai multe culegeri de texte juridice, printre care: Cod comunal, Colecțiune de legiuirile României vechi și noi care s-au promulgat până la finele anului 1870 (3 vol.). Debutul său literar a avut loc în 1853, în revista Vestitorul românesc cu o traducere a nuvelei Celestina de Jean-Pierre Claris de Florian. A tradus din Boccaccio, Florian și Paul de Kock, a colaborat cu poezii și fragmente de proză la Anunțătorul român și Satyrul lui B. P. Hasdeu. A fost autorul mai multor comedii și canțonete comice, în care satirizează moravurile sociale ale vremii. Cea mai cunoscută operă literară a sa este romanul foliletonistic Mistere din București (2 vol.), care reconstituie mediul corupt al protipendadei bucureștene. Din scrierile sale: Fata supt epitrop. Comedie în un act cu cântece, Revederea Moldovei cu România subt Alecsandru Ioan I în 1859, Judecata lui Brânduș. Comedie în trei acte, O floare la Plevna. Romanță, Zapciu. Canțonetă-satiră, Bătăușii. Tablou de moravuri, etc.

1865 – Revolta împotriva domnitorului Alexandru Ioan Cuza

București, 3–5 august

În lipsa Domnului Alexandru Ioan Cuza din țară, plecat la Ems (Germania), pentru tratament (3–15 august), iritați de măsurile pe care Municipalitatea Capitalei le luase pentru prevenirea epidemiei de holeră, de a-și desface marfa numai în barăcile construite de Primărie și impuse lor la prețuri insuportabile, precupeții din piața mare și-au manifestat, „sgomotos și turburător”, nemulțumirea. Lor li s-au alăturat și celelalte categorii de negustori din aceeași piață în frunte cu debitanții de tutun, păgubiți prin aplicarea tocmai atunci, a legii pentru monopolul tutunului. Barăcile au fost sfărâmate, localul Primăriei invadat și ocupat, iar autoritățile alungate și maltratate. Totul înlăuntru a fost jefuit, distrus și aruncat afară. Revolta a fost „organizată” de cele două grupuri opoziționiste, conservatorii și liberalii radicali (care vor sfârși prin a-l detrona pe domnitor la 23 februarie 1866). Armata română a reprimat mișcarea

1865 – S-a născut Iancu Flondor

3 august 1865, Storojineț, Ducatul Bucovinei, Imperiul Austriac – 19 octombrie 1924, Cernăuți, România/Ucarina

Om politic din Bucovina, membru al familiei nobiliare Flondor, care a militat pentru unirea acesteia cu Regatul României. A studiat la Facultatea de Drept a Universității „Franz Joseph” din Viena (1885-1888) și a obținut titlul științific de Doctor în Drept la Universitatea din Viena (Universität zu Wien, 1894), sub numele Flondor Johann, Ritter von (din) Storojineț. În urma serviciului militar (efectuat într-un regiment de husari în Cernăuți) a obținut brevetul de locotenent de rezervă. În 1892, după moartea tatălui său, s-a stabilit la moșia sa de la Storojineț și a luat conducerea moșiilor Storojineț, Ropcea, Milie și Broscăuți. S-a dedicat activității politice, devenind un lider politic al românilor din Bucovina și militând pentru unirea națională a tuturor românilor. A fost membru de onoare al Societății Academice Junimea din Cernăuți, al Societății Academia Ortodoxă, redactor-șef al ziarului Patria, coeditor și coproprietar al publicației de propagandă românească în limba germană Bukowiner Journal

1876 – Înaltul Decret din 3 august 1876 de modificare a legii de organizare a Casei de Depuneri și Consemnațiuni

Publicată în Monitorul Oficial nr.174 din 8 august 1876. A permis acordarea de credite și către populație

1889 – A încetat din viață Veronica Micle (Ana Câmpeanu, 22 aprilie 1850, Năsăud – 3 august 1889, Văratec)

Poetă, a publicat poezii, nuvele și traduceri în revistele vremii și un volum de poezii, rămasă în conștiința publică mai ales prin marea dragoste pe care i-a inspirat-o lui Eminescu

1895 – A încetat din viață Dimitrie Brândză (10/22 octombrie 1846, Bivolu/Viișoara, Botoșani – 3/15 august 1895, Slănic Moldova)

Om de știință, medic, naturalist și botanist, membru titular al Academiei Române; a fondat Grădina Botanică din București, care astăzi îi poartă numele

1903 – S-a născut Nicolae, Principe al României

3/16 august 1903, Sinaia – 9 iunie1978, Lausanne

Al doilea fiu al regelui Ferdinand și al reginei Maria, fratele mai mic al regelui Carol al II-lea. A jucat un rol politic activ între anii 1927–1930, când a făcut parte din Consiliul de Regență care conducea țara în numele regelui minor Mihai I. Nicolae a întâmpinat cu satisfacție întoarcerea fratelui său în țară și preluarea tronului României, Restaurația lui Carol al II-lea, ceea ce i-a permis să se dedice pasiunilor sale. În decursul anilor ’30 s-a căsătorit cu Ioana Doletti, o femeie de statut social necorespunzător, ceea ce a creat un conflict cu Carol al II-lea, care a condus în cele din urmă la exilarea sa din România. Și-a continuat viața pînă la capăt alături de Ioana Doletti, sub numele de Nicolae Brana

1913 – S-a născut Marin Voiculescu

3 august 1913, Giurgiu – 3 iulie 1991, București

Medic, director și profesor universitar, membru titular (din 1990) al Academiei Române. În 1938 a absolvit Facultatea de Medicină din București cu distincția Magna cum laude. A preluat în 1947 conducerea Clinicii de Boli Infecțioase Colentina și în 1950, la vârsta de 37 de ani a devenit profesor în aceeași clinică. A fost decan al Facultății de Igienă, apoi al Facultății de Medicină Generală, Președinte al Uniunii Societăților de Științe Medicale, Ministru Secretar de Stat în Ministerul Sănătății. Vicepreședinte al Societății Balcanice de Medicină. A publicat numeroase tratate și monografii privind bolile infecțioase, unele traduse în alte limbi, precum și diferite cărți la granița dintre medicină și literatură: Medici scriitori, Scriitori medici, De veghe pe frontul vieții sau Arta scrisului medical. A condus revista Viața medicală

1914 – Consiliul de Coroană a decis menținerea neutralității României la începutul Primului Război Mondial

Consiliul de Coroană s-a întrunit la Castelul Peleș la 21 iulie/3 august, la inițiativa regelui Carol I și a dezbătut problema intrării României în primul război mondial. În ciuda susținerii de către Carol I a ideii intrării imediate în război alături de Puterile Centrale, cei prezenți la Consiliu au votat cu o majoritate zdrobitoare în favoarea neutralității. Singurul care a susținut punctul de vedere al regelui a fost Petre P.Carp. Deși Consiliul de Coroană nu avea atribuții decizionale, Carol I a respectat voința acestuia

 

Ziua Municipiului Timișoara

Marcată din 1999, la inițiativa municipalității de pe Bega

1919 – Armata Regală Română a intrat în Timișoara să instaureze prima administrație română

La 1 august 1919 a sosit în Timișoara prima unitate de jandarmi români, iar la 3 august 1919 își fac intrarea solemnă în oraș, unitățile de dorobanți ai Armatei Române, sub comanda colonelului Economu, preluând administrarea fostelor comitate Caraș-Severin, Timiș și Torontal. S-a instaurat administrația românească în Banat, în locul celei sârbești. O săptămână mai târziu, pe 10 august, bănățenii au votat unirea Banatului cu România

 

1924 – A încetat din viață Vladimir Hertza (14 mai 1868, Chișinău – 3 august 1924, Chișinău)

Jurist și om politic moldovean, precum și primul primar al orașului Chișinău după Marea Unire din 1918

1926 – S-a născut Teodora Angela Lefterescu

Teodora Angela Socoleanu; 3 august 1926, Fălticeni, județul Suceava – 29 aprilie 2007, Constanța

Prima femeie căpitan de cursă lungă din România. Deși visul ei era să devină marinar, părinții au îndrumat-o să urmeze medicina. A treacut examenul la Institutul francez. După numeroase încercări și refuzuri repetate la Direcția Marinei Comerciale din București și sindicatul marinarilor din Constanța, a fost acceptată ca marinar și îmbarcată la 8 martie 1948 pe remorcherul „Filimon Sârbu”, pentru trei luni, în calitate de ofițer asistent. În această perioadă a fost nevoită să facă tot felul de munci, de făcut noduri, spălat sau vopsit puntea. Tot atunci și-a cunoscut și soțul, Mihai Lefterescu, care apoi a fost numit director general în Minister, în București. În anul 1952 a obținut brevetul de ofițer II. În anul 1967 a primit de la căpitănia portului Constanța, brevetul de căpitan de remorcher maritim, iar la 12 decembrie 1972, carnetul de marinar cu numărul 02547/4934, eliberat de căpitănia portului Tulcea. De-a lungul carierei a condus remorcherele „Filimon Sârbu” și Octombrie Roșu, și a secondat pe navele Jiul, Polar I, Trotuș, Dorna. La 6 februarie 1982 a ajuns în funcția de comandant pe nava de pescuit oceanic Ceahlău, pe care rămâne până la pensionare (1984)

1926 – S-a născut Neculai Alexandru Ursu

3 august 1926, Boroșești–Scânteia, Iași – 14 mai 2016, Iași

Filolog, lingvist, editor și istoric literar, membru corespondent (din 2013) al Academiei Române. A absolvit Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, de3venind Doctor în Filologie în 1967 cu teza Formarea terminologiei științifice românești. Dintre lucrările sale: Contribuții la istoria literaturii romane, Contribuții la istoria culturii românești, Contribuții la istoria culturii românești în secolul al XVII-lea, Împrumutul lexical în procesul modernizării limbii române literare (2 vol.), Paternitatea „Istoriei Țărîi Rumânești” atribuită stolnicului Constantin Cantacuzino

1929 – Legea pentru organizarea administrației publice locale

A fost adoptată la 3 august 1929, fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 170/3 august 1929. Legea stabilea împărțirea administrativă a teritoriului în județe și comune, județele erau subdivizate în plăși, iar comunele puteau fi subdivizate în sectoare. Județele, comunele și sectoarele aveau personalitate juridică. Legea avea și prevederi electorale

1929 – Legea pentru crearea Regiei Autonome a Poștelor, Telegrafelor și Telefoanelor (PTT)

La 3 auguast a fost publicată în Monitorul Oficial. Regia a luat în exploatare și administrare serviciile publice de poștă, telegraf și telefon

1932 – S-a născut Ion Pascadi

3 august, 1932, Timișoara – 21 iulie, 1979, București

Estetician, filosof al culturii și eseist.

A urmat cursurile Facultății de Filosofie din București, absolvite în 1955. A devenit Doctor în Filosofie cu o teză despre valoarea estetică și s-a specializat în estetică în Franța, sub îndrumarea lui Mikel Dufrenne. A fost, printre altele, șef de redacție la Editura Academiei, cercetător științific la Institutul de Filosofie din București, unde a condus secțiunea de Estetică, precum și cadru didactic universitar. A depus eforturi importante în valorizarea tradițiilor teoretice românești în axiologie și estetică. După 1948, a fost printre primii care au abordat contribuția pe care autorii români (Xenopol, Pârvan, P. Andrei, Lovinescu, Florian, Blaga, Vianu, Ralea) au adus-o la constituirea și dezvoltarea filosofiei valorilor. A publicat: Idealul și valoarea estetică, Educația estetică, Gusturile între da și nu, Esteticieni români, Din tradițiile gândirii axiologice românești (Studii și texte), Estetica între știință și artă, Destinul contemporan al artei, Artă și civilizație, Arta de la A la Z, etc.

1935 – S-a născut Maria Bieșu

3 august 1935, Volintiri, Cetatea-Albă, Regatul României – 16 mai 2012, Chișinău

Cântăreață de operă, soprană și lied din Republica Moldova. A debutat ca solistă în cadrul formației de muzică populară Fluieraș. A urmat studiile Conservatorului din Chișinău, a trecut de la muzica folclorică la operă, angajându-se în 1962 în urma unui concurs la Opera din Chișinău. Debutul solistei pe scena Teatrului de Operă a avut loc pe 28 aprilie 1962. Succesul a fost recunoscut atât de specialiști, spectatori, cât și de teatrul care a început să proiecteze un repertoriu special pentru ea. În 1965, tânăra solistă, împreună cu un grup de soliști de operă, a făcut un stagiu la teatrul La Scala din Milano. Aici, sub îndrumarea maestrului Enrico Piazza, asistentul de altădată a marelui Toscanini, a pregătit rolurile principale de soprană în limba italiană din operele Tosca, Madame Butterfly, Aida, Trubadurul. Însuși Antonio Guiringuelli, directorul general al teatrului La Scala, a declarat că această tânără „n-are nevoie de niciun fel de lecții – ea are un dar înnăscut”. A evoluat pe marile scene ale lumii: Teatrul Mare din Moscova, Metropolitan Opera din New York și pe scenele teatrelor de operă din Paris, Sydney, Tokio, Varșovia, Helsinki, Tbilisi, Leningrad etc. A susținut turnee solistice în orașe din Japonia, Australia, Cuba, Israel. A fondat primul festival internațional al starurilor de operă și balet, intitulat Invită Maria Bieșu, după decesul său denumirea Festivalului s-a schimbat în Festivalul Internațional Maria Bieșu, fiind unul din principalele simboluri ale culturii din Republica Moldova, iar Chișinăul, una dintre capitalele muzicii de operă din Europa

Misterele nopții Muzica Eugen Doga, Versuri Mihai Eminescu

1937 – S-a născut Grigore Patrichi–Smulți

3 august 1937, Smulți, Galați – 14 decembrie 2012, București

Sculptor. A absolvit Liceul de Artă din Iași și, apoi, Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, secția Sculptură, la clasa lui Constantin Baraschi în 1966. A debutat, în anul absolvirii, într-o bienală de sculptură-pictură. Din 1968 a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici, iar în 1970 și-a vernisat prima expoziție personală. Considerat unul dintre cei mai importanți sculptori români contemporani, Grigore Patrichi-Smulți a avut o lungă carieră didactică, dublată de o activitate expozițională prolifică. A expus la București, Brăila, Galați (2001, 2005), Ploiești, Tecuci (2003, 2010, 2011), Pitești, Craiova, dar și în Germania sau fosta URSS. A participat la numeroase tabere de creație, printre care cele de la Măgura (Premiul Uniunii Artiștilor Plastici, 1970), Arcuș, Hobița, Oarba de Mureș sau Valea Doftanei. Registrul tematic al lucrărilor sale este extrem de bogat, de la mitologie și motive biblice la reprezentarea spațială a zborului sau de la maternitate la transpunerea metaforică în piatră, marmură sau lemn a unor idei și sentimente. A donat peste 200 de lucrări de sculptură și grafică unor muzee din țară. Biografie ilustrată

1943 – S-a născut Florin Muscalu

3 august 1943, Lipnic-Ocnița, Hotin, Republica Moldova – 27 septembrie 2001, Lehliu

Poet, critic și istoric literar. A urmat cursurile Institutului Pedagogic din Constanța. A fost redactor la TV în Focsani. De la debutul editorial din 1970, Țara bătrânului fotograf și până la ultimele volume de versuri: Puterea Lunii sau Viața și vremea, a cultivat o poezie de factura elegiacă și fluidă. Alte volume: Lupoaica albă, Juramânt pe apă vie, În hainele scumpe-ale mierlei

1943 – S-a născut Aurel Turcuș

3 august 1943, Ucuriș, Bihor – 26 martie 2012, Timișoara

Poet, prozator, ziarist, cercetător al culturii populare, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A urmat Facultatea de Filologie la Universitatea din Timișoara (1962–1967). A fost profesor de școală, muzeograf la Muzeul Banatului, redactor, revista Orizont și, după 1990, redactor la ziarul Renașterea bănățeană. A colaborat la: Orizont, Familia, Amfiteatru, Cronica, Renașterea Bănățeană, Paralela 45, Rostirea românească, Interferențe, Reflex, etc. A publicat numeroase volume de poezie, proză, literatură pentru copii și importante lucrări de cercetare în domeniul etnografiei, folclorului și culturii bănățene, între care: Umbra râului, Păzitorul stelelor, Urme arse, Cumpănă de aripi, Intrarea în poveste, Împotrivirea lui Făt-Frumos, Clepsidra de sare, Tărâmul nălucirii, etc. A îngrijit numeroase antologii și ediții, lucrări esențiale pentru cunoașterea spritului bănățean: Mult mă-ntreabă inima, culegere de folclor poetic timișean; Ioachim Miloia, Scrisori din Italia; Gabriel Manolescu, Mimă și dramă în obiceiurile populare românești; Aurel Cosma, Amintiri despre Nicolae Titulescu; Ioachim Miloia, Studii și articole, etc. A fost distins cu numeroase premii culturale, între care: Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor, Filiala Timișoara (2003), Premiul Festivalului International de Poezie „Mihai Eminescu”, Drobeta-Turnu Severin (2007)

1943 – S-a născut Cornel Ungureanu

3 august 1943, Lugoj

Scriitor, critic și istoric literar, eseist, publicist și profesor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, președintele Asociației Scriitorilor din Timișoara. În 1965 a devenit licențiat în Filologie al Universității de Vest din Timișoara, secția Română-Germană, fiind Doctor în Literatură română și comparată al Universității din București din 1984. A fost profesor la Universitatea de Vest Timișoara, cronicar literar, redactor și redactor șef adjunct al revistei Orizont. A publicat peste 2,000 de articole și studii în presa culturală din România, Iugoslavia, Germania. Cercetările sale, consacrate literaturilor Europei Centrale au fost reunite în volumele Imediata noastră apropiere (2 vol) și Mitteleuropa periferiilor. A fost autorul antijurnalelor: A muri în Tibet, Despre regi, saltimbanci și maimuțe (3 vol.). Este președinte al Consiliului de Conducere al fundației A treia Europă. Studiile sale au fost traduse în Germania, Ungaria, Serbia etc. A fost distins cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Ofițer (2000). Alte cărți publicate: Imediata noastră apropiere (2 vol.), Proza românească de azi, Mircea Eliade și literatura exilului, La vest de Eden. O introducere în literatura exilului (2 vol.), Ioan Slavici, Geografia literaturii române, azi (4 vol.), Octavian Goga, Istoria secretă a literaturii române, etc.

1948 – Marea Adunare Națională a României a adoptat Decretul nr. 175/1948 pentru reforma învățământului

Această reformă avea drept scop instituirea unui control total asupra statului și populației. PCR a militat încă de la începuturi pentru „epurarea și reeducarea” cadrelor didactice, a elevilor și a studenților. Întregul învățământ a fost unificat și laicizat, potrivit modelului sovietic, menit să implementeze tinerilor români valorile ideologice comuniste

1948 – Decretul nr. 176/3 august 1948

Marea Adunare Națională a României a adoptat Decretul nr. 176/3 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregațiilor, comunităților sau particularilor, ce au servit pentru funcționarea și întreținerea instituțiilor de învățământ general, tehnic sau profesional

1961 – A încetat din viață George Breazu (14 septembrie 1887, Amărăștii de Jos, Dolj – 3 august 1961, București)

Muzicolog, profesor, etnomuzicolog și critic muzical

1962 – S-a născut Mariana Bitang

3 august 1962, Râmnicu Sărat, Buzău

Antrenoare federală de gimnastică a României, Consilier de stat pentru promovarea sportului. A studiat la Academia de Educație Fizică și Sport (1981–1985). După absolvirea facultății, a lucrat ca profesor-antrenor de gimnastică la Clubul Sportiv Deva, ca antrenoare federală al Lotului Olimpic feminin de gimnastică al României (1992–2005). În această calitate, a participat, împreună cu antrenorul-coordonator Octavian Belu, la pregătirea tinerelor gimnaste olimpice ale României, cu care a participat la 3 ediții ale Jocurilor Olimpice, 10 ediții ale Campionatelor Mondiale, 7 ediții ale Campionatelor Europene, 4 ediții de Cupă Mondială și 7 ediții ale Campionatelor Europene de Juniori și a obținut 152 de medalii (62 de aur, 49 de argint și 41 de bronz). A fost distinsă cu titlul de Antrenor emerit, Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Ofițer, Ordinul Meritul Sportiv, clasa a III-a, Ordinul Național Steaua României în grad de Comandor, Colanul de aur al Comitetului Olimpic Român, etc.

Andreea Răducan, Simona Amânar și Maria Olaru pe podium la Jocurile Olimpice de la Sydney 2000

1969 – A fost dată în exploatare ecluza românească de la Porțile de Fier I

A fost primul obiectiv pus în funcțiune pe partea română, agregatele din centrală fiind puse în funcțiune între 14 august 1970–decembrie 1971

1969 – S-a decis înființarea Bibliotecii Americane de la București

Prin acordul semnat cu ocazia vizitei președintelui Nixon la București, s-au pus bazele unei legături culturale cu Statele Unite ale Americii. Biblioteca Americană a fost deschisă însă abia în 1972

1969 – S-a născut Mihaela Rădulescu

3 august 1969, Piatra Neamț

Realizatoare și moderatoare de emisiuni de radio și televiziune. A frecventat cursuri la patru facultăți bucureștene (trei ani de IEFS, doi de filologie, unul de psihologie) și trei de regie, la Facultatea de Artă Hyperion, dar nu a absolvit niciuna. A debutat în 1994 la postul de televiziune Tele 7abc, a lucrat nouă luni la Pro TV, a prezentat și realizat emisiuni la posturi precum Antena 1, B1 TV și Pro TV. A realizat filme documentare ca regizor și scenarist

15 (2005) cu: Mihaela Radulescu, Cristian Iacob, Maia Morgenstern, regia: Sergiu Nicolaescu

1973 – A încetat din viață Augustin Vancea (19 decembrie 1892, Parhida, Bihor – 3 august 1973, Cluj)

Geolog, remarcat în domeniul cercetării și exploatării gazului metan; membru corespondent al Academiei Române

1977 – S-a terminat greva minerilor din Valea Jiului

În perioada imediat următoare grevei nu au fost represalii. Ceaușescu a ordonat să fie satisfăcute unele din promisiunile sale, respectiv reducerea zilei de lucru de la 8 la 6 ore, aprovizionarea mai bună a magazinelor din zonă. S-a hotărât ca până la 31 decembrie 1977 pensionarii de invaliditate care lucrează să-și păstreze atât pensia cât și salariul. Revendicările privind limita de vârstă de pensionare și programul de lucru nu au fost îndeplinite.

După sărbătorirea Zilei Minerilor pe 8 august, au început acțiuni crunte de reprimare împotriva participanților mai activi la grevă

1994 – A încetat din viață Ion Jovin (8 ianuarie 1899, Felnac, Arad – 3 august 1994, București)

Medic, întemeietorul oncologiei și radioterapiei românești, profesor al Facultății de Medicină din București, președinte al Societății Române de Radiologie ales membru post-mortem al Academiei Române în 2017

2015 – A încetat din viață Laurențiu Mircea Popescu (15 aprilie 1944, Câmpulung – 3 august 2015, București)

Medic, profesor al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila“, membru titular al Academiei Române, președinte al Academiei de Științe Medicale în perioada 2006-2011, director general al Institutului Național ”Victor Babeș”, senator

2016 – A încetat din viață Paul Gherasim (25 iunie 1925, Botești, Suceava – 3 august 2016, București)

Pictor creștin, membru fondator al Grupului Prolog

2019 – A încetat din viață Cătălina Buzoianu (13 aprilie 1938, Brăila, Regatul României – 3 august 2019)

Regizoare de teatru, dintre cei mai importanți regizori de teatru din România, profesoară la catedra de Regie teatru, decan al secției de Teatru din cadrul UNATC București

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #LuptadelaGuruslău #IoanMBujoreanu #RevoltaîmpotrivaluiCuza #IancuFlondor #NicolaePrincipealRomâniei #MarinVoiculescu #ConsiliuldeCoroanămențineneutralitatea #ArmataRegalăRomânăînTimișoara #TeodoraAngelaLefterescu #NeculaiAlexandruUrsu #IonPascadi #MariaBieșu #GrigorePatrichiSmulți #FlorinMuscalu #AurelTurcuș #CornelUngureanu #MarianaBitang #ecluzaPorțiledeFierI #MihaelaRădulescu

0 comentarii la „3 august în istoria Românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: