Istoria României România frumoasă Today's Memory

6 august în istoria Românilor

Foto: Bătălia de la Mărășești (6 august–19 august)


Schimbarea la Față a Domnului

Sărbătoare creștină – apare în calendarul ortodox, romano-catolic, evanghelic, calvin, anglican. Eveniment descris de Evangheliile sinoptice, în care Iisus se schimbă la față pe Muntele Tabor, (Matei 17:1-9, Marcu 9:2-8, Luca 9:28-36), devine strălucitor, vorbește cu Moise și Ilie și este numit Fiul lui Dumnezeu. Este una din minunile lui Iisus menționate în Evanghelii

 

1413 – S-a încheiat un tratat de comerț între voievodul Țării Românești, Mircea cel Bătrân și brașoveni

Domnitorul a acordat, din Câmpulung, un privilegiu comercial brașovenilor, redactat în două exemplare, slavon (6 august) și latin (25 august), care le asigura acestora libertatea de tranzit a mărfurilor în și prin Țara Românească

 

1844 – S-a născut Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha

6 august 1844, Castelul Windsor, Berkshire – 30 iulie 1900, Castelul Rosenau, Coburg

Al treilea duce de Saxa-Coburg și Gotha, domnind din 1893 până în 1900. Era și membru al familiei regale a Regatului Unit, fiind cel de al doilea fiu al reginei Victoria și al principelui Albert de Saxa-Coburg și Gotha, tatăl reginei Maria a României

 

1857 – Întrevederea de la Osborne privind Principatele Române

Împăratul francez Napoleon al III-lea și regina Victoria a Marii Britanii s-au întâlnit la castelul Osborne, de pe insula Wight (25 iulie/6 august –28 iulie/9 august), însoțiți fiecare de miniștrii lor de externe, contele Alexandre Walewski și lordul Clarendon. În urma unor vii și aprinse discuții, în care fiecare parte și-a susținut cu tărie poziția fiind decisă să nu cedeze nici un pas, s-a ajuns la o soluție de compromis: Marea Britanie i se va alătura Franței în cererea către Sublima Poartă de anulare a alegerilor falsificate din Moldova, iar Franța, la rândul ei, a promis să nu mai sprijine formal unirea principatelor, mulțumindu-se cu dotarea lor cu instituții și sisteme de conducere similare. Pe plan diplomatic, întrevederea a reprezentat un moment important în realizarea statului român

1866 – S-a născut Maria Ciucurescu

6 august 1866 – 11 februarie 1939

Actriță, promotoare a școlii realiste românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea. La 15 ani a debutat în teatru la Brăila, alături de Trupa Burienescu în Baba-Hârca. În 1884 – la 18 ani, o regăsim pe afișele bucureștene ale reprezentațiilor de la Grădina Racșa, unde a atras atenția prin talentul și frumusețea sa, astfel că Direcțiunea Teatrului National din București a angajat-o ca elevă și a înscris-o la Conservator. Din acest moment rolurile au venit unul după altul – sute de roluri memorabile într-o cariera de 50 de ani pe scena Teatrului Național. A jucat în cele mai variate forme ale comediei, dar mai ales în rolurile comediei de tip clasic (Shakespeare, Moliere, Gogol, Caragiale), remarcându-se prin vioiciunea și naturalețea interpretării. Societară a Teatrului Național București, a fost actrița preferată a lui Caragiale. A apărut și în filme: Independența României, Manasse, Drumul iertarii

Manasse (1925, film mut)

1867 S-a înființat Biblioteca Academiei Române

Biblioteca s-a înființat la un an după fondarea Societații Academice Române, la data de 6 august 1867, cu scopul de a aduna și conserva în colecțiile sale fondul național de manuscrise și tipărituri, ilustrând istoria și cultura românească, precum și istoria și civilizația universală. Fondurile sale se cifrează la peste 14 milioane de unități, dintre care 3.600.000 monografii și 5.300.000 publicații seriale

1871 – S-a născut Ion Popescu-Pasărea

6 august 1871, Pasărea, Ilfov – 10 aprilie 1943, București

Compozitor-psalt și profesor de seminar (nehirotonit), considerat a fi cel mai important compozitor și pedagog de muzică psaltică. A studiat la Seminarul Nifon din București (1883–1890), Conservatorul din București (1890–1893), cu Gheorghe Brătianu, Eduard Wachmann, etc.; mai târziu la Facultățile de Litere și Drept din București. A fost profesor de muzică psaltică la Seminarile Nifon, Central, la Conservatorul de Muzică, la Academia de Muzică Religioasă și profesor de muzică la câteva licee particulare, toate în București; a fost concomitent cântăreț de strană la câteva biserici din Capitală: Sf. Dumitru, Sf. Spiridon, Sf. Gheorghe-Vechi, Kalinderu. A fondat și a condus câteva societăți muzicale: Macarie, Cucuzel, Asociația Generală a Cântăreților Bisericești din România, a redactat revistele muzicale Cultura, Cultura stranei, a format numeroși compozitori, muzicologi și psalți (George Breazul, I. D. Petrescu-Visarion, Nicolae Lungu, Gh. Folescu ș.a.), a adus contribuții importante la cercetarea și valorificarea tezaurului psaltic aflat în opera mai multor protopsalți. A publicat colecții și culegeri de cântece, muzică bisericească psaltică, lucrări didactice, studii de muzicologie

Ion Popescu-Pasărea – Rugăciune Grupul vocal Cantus

1878 – S-a născut Ioan P. Papp

6 august 1878, Beiuș, Bihor – 10 aprilie 1959, Beiuș

Jurist, membru de onoare al Academiei Române (din 1946, retras și repus în drepturi la 3 iulie 1990). S-a remarcat îndeosebi în reorganizarea justiției românești din Transilvania după Marea Unire, mai întâi în cadrul resortului Justiție al Consiliului Dirigent, iar după desființarea acestuia, la secretariatul general și apoi la directoratul Justiției din Cluj. A publicat numeroase articole, apărute mai ales în revista Ardealul juridic, dar și cărți, între care: Proceduri de moștenire din Ardeal, Cartea funduară. Colecție de legi, regulamente, ordonanțe și formulare, Legea cambială, Norme de drept imobiliar, Legea cecului, Dreptul de autor, Dreptul matrimonial, Norme de drept imobiliar, Procedura civilă din Ardeal (3 volume), Procesul Memorandului românilor transilvăneni (2 volume), Instaurarea justiției românești în Ardeal. S-a numărat printre colaboratorii monumentalului Cod de procedură civilă a Transilvaniei (6 volume)

1887 – A încetat din viață George Crețianu (3 octombrie 1829, București – 6 august 1887, Constanța)

Poet și publicist, membru de onoare al Academiei Române

1895 – S-a născut Iuliu (Jules) Nițulescu

6 august 1895, Piatra Neamț – 23 aprilie 1975, Iași

Medic nutriționist și fiziopatolog, profesor universitar, membru titular (din 1955) al Academiei Române, membru de onoare al Academiei de Științe Medicale. A urmat cursurile Facultății de Medicină din Iași. Între anii 1927–1929, beneficiind de o bursă a Fundației Rockefeller, a lucrat în laboratoare și centre medicale de nutriție, de igienă, tuberculoză și biologie marină din Statele Unite ale Americii. În 1942 a fost numit profesor titular la Catedra de patologie generală și medicină experimentală a Facultății de Medicină din Iași pe care a condus-o pînă în 1965. Între 1950–1963 a fost directorul Institutului de Cercetări Medicale din cadrul Filialei Iași a Academiei Române, activitatea sa de cercetare axându-se pe studiul fiziopatologiei metabolismului și nutriției și urmărind problemele bolilor carențiale (în special a avitaminozelor si a pelagrei), farmacodinamia acidului nicotinic, fiziopatologia bolilor cronice degenerative cardiovasculare și hepatice

1917 – Bătălia de la Mărășești

Bătălia de la Mărășești (24 iulie/6 august–6 august/19 august) a fost o serie de acțiuni militare complexe, desfășurate pe Frontul Român în zona Vrancei, în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu–Mărășești, în Primul Război Mondial. Armata română, comandată de generalul Eremia Grigorescu, a oprit o puternică ofensivă germană condusă de mareșalul Anton Ludwig August von Mackensen, declanșată cu scopul scoaterii definitive a României din război. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației

1926 – A încetat din viață Constantin Climescu (30 noiembrie 1844, Bacău – 6 august 1926, Iași)

Matematician, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române; s-a ocupat în special de geometria analitică și istoria matematicii în România

1934 – S-a dat startul în prima ediție a Turului ciclist al României

Turul Ciclist al României sau Mica Buclă este cea mai importantă competiție ciclistă desfășurată pe teritoriul României. Aceasta este organizată de Federația Română de Ciclism. Prima ediție a turului a avut loc între 6–12 august 1934, a avut 1.026 de km și 7 etape și a fost câștigată de Marin Nicolov și echipa Bulgariei. La 6 august 1934 pleca din București prima caravană a Micii Bucle, pe traseul: București–Pitești–Sibiu–Brașov–Bacău–Galați–Brăila–Buzău–București

1935 – A încetat din viață George Vâlsan (21 ianuarie 1885, București – 6 august 1935, Carmen Sylva/Eforie Sud, Constanța)

Geograf și etnograf, membru titular al Academiei Române, considerat unul din făuritorii entografiei moderne naționale

1938 – S-a născut Liviu Glodeanu

6 august 1938, Dîrja, Cluj – 31 martie 1978, București

Compozitor și muzicolog, profesor. Studiile muzicale, începute la Școala Medie de Muzică din Cluj, au fost continuate la Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (1955–1957), cu renumiții maeștri: Liviu Comes, Gheorghe Merișescu, Dorin Pop și la prestigiosul conservator bucureștean (1957–1961), unde a beneficiat de îndrumarea vestiților maeștri ai muzicii românești: Ion Dumitrescu, Nicolae Buicliu, Marțian Negrea, Tudor Ciortea, Alfred Meldelshon, George Breazul, Tiberiu Alexandru, etc. După absolvire, tânărul muzician a fost numit profesor la Școala Elementară de Muzică nr. 2 din București; în paralel, a ocupat, prin concurs, și funcția de cercetător științific la Institutul de Folclor al Academiei Române, iar din 1963 și până la trecerea prematură și fulgerătoare în eternitate, la numai 39 de ani, a făcut parte din grupul de lectori de la prima instituție de concerte a țării, Filarmonica „George Enescu” din București și, din 1971, și în calitate de consilier la Direcția Muzicii din Ministerul Culturii. Deși a trăit numai 39 de ani, grație talentului și capacități sale de muncă, compozitorul Liviu Glodeanu a izbutit să realizeze lucrări de referință în principalele genuri ale creației muzicale, care s-au bucurat de elogioase aprecieri din partea publicului, presei de specialitate și conducerii Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. A creat muzică de teatru: operele Zamolxe și Ulysse, operă–balet; muzică vocal simfonică: cantatele Tinerii soldați care au murit, Inscripție pe un leagăn, Suita pentru cor de copii, suflători și percuție, Oratoriul pentru recitator, soliști, cor de copii, cor mixt, orgă și orchestră Un pământ numit România. În domeniul muzicologiei, ne-a lăsat moștenire importante studii: Apartenența compozitorului la cultura națională, Probleme actuale ale valorificării folclorului, Muzica în conștiința contemporaneității, Memento Theodor Rogalski etc., care au văzut lumina tiparului în prestigioasa revistă Muzica

Liviu Glodeanu – Zamolxe

1940 – Apelul pentru salvarea României

Exprimând îngrijorarea poporului român față de presiunile statelor fasciste asupra României în vederea satisfacerii pretențiilor teritoriale ale Ungariei horthyste și avertizând asupra consecințelor grave ale dezmembrării teritoriale a țării, la 6 august 1940, un numeros grup de personalități politice, științifice și militare a adresat opiniei publice internaționale un vibrant apel pntru susținerea intereselor suprme ale României. Printre semnatarii apelului au fost: I.C. Brătianu, Victor Antonescu, C. Anghelescu, G.G. Mironescu, Tancred Constantinescu, Aurel Dobrescu, Mircea Djuvara, Pan Halipa, Ion Mihalache, Istrate Micescu, Ghiță Pop, Sever Bocu, Ioan Pelivan, Mihai Popovici, V.P. Sasu, Gh.I. Bratianu, G. Ionescu- Sisești, Al. Lepădatu, I. Petrovici, Mihail Sadoveanu, Traian Săvulescu, Dr. D. Voinov, C. Stoinescu – rectorul Universității București, Octav Onicescu, George Macovei, M. Ciucă, C. Radulscu-Motru, generalii Radu Rosetti, Negri, Schitu, Gr. Constandache, etc. În document se arăta netemeinicia argumentelor propagandei horthyste anexioniste pe seama României: „Granițele noastre dinspre Ungaria nu sunt, cum s a afirmat de atâtea ori greșit și tendențios, numai o consecință a tratatului de la Trianon. Aceasta nu a făcut decât să confirme – și încă nu deplin – realitățile etnice ale poporului român. Românii din Ardeal, îndeosebi, și-au manifestat libera lor voință națională, în virtutea dreptului fiecărui popor de a hotărî liber și singur soarta sa. Acest drept a fost afirmat încă înainte de cererea de armistițiu a monarhiei austro-ungare de organul național al românilor din Ardeal și Ungaria și proclamat de reprezentantul său în parlamentul din Budapesta, la 18 octombrie 1918. Guvernul maghiar constituit după prăbușirea monarhiei a recunoscut oficial această stare de drept și de fapt și a admis ca ofițerii și soldații români să depună juramântul pentru Consiliul Național Român. La 1 decembrie 1918 marea adunare de la Alba Iulia, expresiunea liberă a tuturor românilor din Ardeal și Ungaria, a proclamat unirea cu România, la care au aderat îndată și reprezentații populației germane. Românii din Ardeal nu au făcut deci altceva decât ce au facut toate naționalitățile cuprinse în hotarele fostei monarhii austro-ungare […]. Pentru motive ce nu avem a le discuta aici [se arăta în încheierea documentului] conjunctura politică de astăzi nu pare în favoarea României. A folosi însă această situație împotriva ei, pntru a-i impune hotărâri nedrepte, nu poate asigura în această regiune a Europei ordinea și conviețuirea pașnică a popoarelor. Dimpotrivă, prin dezmembrarea unității românești, împotriva căreia protestăm în numele întregului popor românesc, poate fi adâncită învrăjbirea, creându-se noi și puternice motive de vrăjmășie între state și națiuni pentru viitor”. În document era menționată, de asemenea, poziția ostilă a populației săsești și a celei șvăbești față de tendințele anexioniste ale Ungariei horthyste asupra României și dorința lor „de a rămâne în cuprinsul hotarelor României

1941 – S-a născut Cezar Ivănescu

6 august 1941, Bârlad, Vaslui – 24 aprilie 2008, București

Poet, dramaturg, scriitor și director de editură. A absolvit Facultatea de Filologie din Iași, a fost redactor la revista Luceafărul, a îndrumat în anii ’80 cenaclul Numele poetului. A debutat poetic în revista Flacăra Iașului în iunie 1959, debutul în teatru cu piesa Mică dramă (1969), care s-a jucat la Teatrul „Al. Davila” din Pitești, fiind montată într-un spectacol coupé cu Vin soldații de George Astaloș, în regia lui Radu Boroianu. În anul 1968 i-a apărut volumul de debut Rod. Din 1968 a fost profesor de Limba și literatura română în Ardeal și Moldova, apoi redactor la Almanahul literar al Uniunii Scriitorilor și la revista Argeș din Pitești. În 1971 a început spectacolele de muzică și poezie, cu propria-i orchestră, numită Baaad. Dintre scrierile sale: La Baaad, Muzeon, Doina, Sutrele muțeniei, Pentru Marin Preda, Poeme, Efebul de la Marathon, Poeme și Proză, Erudita pietate

Cezar Ivănescu – Doina

1942 – A încetat din viață Alfonso Castaldi (23 aprilie, 1874, Maddaloni, Italia – 6 august 1942, București)

Compozitor, dirijor și profesor de muzică de origine italiană, a fondat orchestra Tinerimea simfonică, artist plastic

1943 – S-a născut Dan Grigore

6 august 1943, București

Muzician, pianist și profesor de pian. Talentul muzical l-a moștenit de la mama sa, remarcabil înzestrată în acest sens. Sub influența ei, a început să cânte la pian de la vârsta de 3 ani și s-a dedicat carierei muzicale. A început să studieze pianul și teoria muzicală la vârsta de 6 ani, cu Eugenia Ionescu. A continuat studiul cu Florica Musicescu (arta pianistică) și academicianul Mihail Jora (armonie și compoziție), profesor al lui Dinu Lipatti și prieten apropiat al lui George Enescu. A debutat la vârsta de 14 ani, într-un concert cameral Enescu, alături de soliști consacrați. Între 1961–1965, printr-o bursă acordată de Principesa Maria Cantacuzino-Enescu, a primit dreptul de a folosi pianul lui George Enescu. În perioada 1962–1964 a studiat la Conservatorul „Rimski-Korsakov” din Sankt Petersburg, la clasa profesoarei Tatiana Kravcenko. Între 1965–1967 și-a continuat studiile la Universitatea Națională de Muzică din București, unde din 1966 a studiat sub îndrumarea Cellei Delavrancea, cu care va colabora și cu care va stabili o prietenie artistică de lungă durată. Între 1969–1970, la recomandarea lui Mihail Jora, a primit Bursa Herder și a studiat la Academia de Muzică din Viena (clasa profesorului Richard Hauser). Datorită refuzului său de a îl sprijini public pe Nicolae Ceaușescu, a fost marginalizat, i s-a interzis să mai concerteze în străinătate. În 1979 a devenit Solist al Filarmonicii „George Enescu” din București, ca urmare a unor emisiuni ale postului de radio Europa Liberă, în care era blamată marginalizarea sa de către regim. După căderea regimului Ceaușescu, a avut o bogată activitate concertistică, la Tokio, Kyoto, Osaka, Anvers, Berlin, München, Budapesta, Birmingham, Cardiff, Paris, Roma, Ierusalim, Tel Aviv, Madrid, Barcelona, Copenhaga etc. În 1996 a susținut trei concerte împreuna cu Orchestra Filarmonică din München, sub bagheta dirijorului Sergiu Celibidache, la München. Acestea au fost ultimele concerte ale marelui dirijor, care l-a apreciat foarte mult, Dan Grigore fiind singurul pianist român cu care acesta a colaborat

Schumann – Intermezzo (2010)

1945 – Guvernul sovietic a restabilit relațiile diplomatice cu România

Relațiile diplomatice dintre cele două state au fost întrerupte la 22 iunie 1941. La 6 august 1945, legațiile au fost ridicate la nivel de ambasade. După dispariția URSS, reprezentanțele diplomatice și consulare ale URSS în România au fost considerate reprezentanțe diplomatice și consulare ale Federației Ruse, iar misiunea țării noastre la Moscova a fost considerată Ambasadă a României în Federația Rusă

1954 – S-a născut Cezar Atodiresei

6 August 1954, Drăgușeni, Suceava

Pictor, profesor la Facultatea de Arte Plastice, membru titular al Uniunii Artistilor Plastici din Romania. A fost absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Specializarea Pictură, București (1986), iar din 2006 doctor în arte vizuale, cu teza Stadiu și finalitate în opera plastică. A fost conferențiar la Secția Pictură a Universității Naționale de Arte București și decan al aceleiași facultăți. A avut o participare intensă la expoziții din țară și străinătate, expoziții personale. Biografie ilustrată

1955 – A încetat din viață Nicolae Bălan (27 aprilie 1882, Blăjenii de Sus, Bistrița-Năsăud – 6 august 1955, Sibiu)

Mitropolit ortodox al Transilvaniei și Banatului, membru de onoare al Academiei Române

1972 – S-a născut Monica Davidescu

6 august 1972, Câmpina

Actriță de teatru și film. A absolvit Facultatea de Artă Teatrală și Cinematografică, secția actorie, la clasa profesorului Grigore Gonța. Înainte de a fi actriță a fost învățătoare, dansatoare și model. În toamna anului 1992, la vârsta de 19 ani a venit în capitală, unde timp de trei ani a fost secretară, manechin într-un magazin de haine, făcând parte și dintr-o trupă de dans. Din 1998 a jucat pe scena Teatrului Național din București, în spactacole ca: Visul unei nopți de vară, Take, Ianke și Cadîr, Sânziana și Pepelea, Molto, gran’impressione, Comedia norilor. A jucat și în film: Omul zilei, Ticăloșii, O zi obișnuită de sâmbătă, Omega Rose

Fix alert (2005)

1973 – A încetat din viață Sică Alexandrescu (15 august 1896, București – 6 august 1973, Cannes, Franța)

Regizor de teatru și film, prim-regizor al Teatrului Național din București, pe scena căruia a montat comediile lui I.L. Caragiale

1984 – A încetat din viață Visarion Aștileanu (14 martie 1914, Cluj – 6 august 1984, Arad)

Preot unit (greco-catolic), secretar al episcopului Iuliu Hossu, deținut politic, apoi paroh romano-catolic și ulterior episcop ortodox al Episcopiei Aradului

1996 – La Chișinău a fost dezvelită o statuie a lui Mihai Eminescu

Monumentul Mihai Eminescu, opera sculptorilor români Gheorghe și Gabriela Adoc, a fost dezvelit la 6 august 1996, în cinstea sărbătorii a 560 de ani de la prima atestare documentară a Chișinăului, în parcul Ștefan cel Mare

2000 – A încetat din viață Petre Gheorghiu (20 iunie 1929, Iași – 6 august 2000, București)

Actor de teatru și film și profesor cu o bogată activitate la Teatrul Municipal/„Lucia Sturza Bulandra”, a făcut parte din generația de aur a teatrului românesc

2015 – A încetat din viață Malvina Urșianu (19 iunie 1927, Gușoeni, Vâlcea – 6 august 2015, București)

Scenaristă și regizoare de film

2015 – A încetat din viață Mircea Dobrescu (5 septembrie 1930, Cotorca, Buzău – 6 august 2015, București)

Pugilist laureat cu argint la Campionatul European din 1955 și 1957 și la Jocurile Olimpice din 1956

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #MariaCiucurescu #BibliotecaAcademieiRomâne #IonPopescuPasărea #IoanPPapp #IuliuNițulescu #BătăliadelaMărășești #TurulciclistalRomâniei #LiviuGlodeanu #ApelulpentrusalvareaRomâniei #CezarIvănescu #DanGrigore #CezarAtodiresei #MonicaDavidescu

0 comentarii la „6 august în istoria Românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: