Istoria României România frumoasă Today's Memory

9 August în istoria românilor

Foto: Uciderea lui Mihai Viteazul pe Câmpia Turzii în 1601 (Gravură editată la Leiden, Olanda, 1703)


117 – A încetat din viață Împăratul Roman Traian (Marcus Ulpius Nerva Traianus; 18 septembrie 53, Italica Santiponce – 8 sau 9 august 117, Selinus, Cilicia)

A domnit între 98–117, fiind al doilea dintre cei așa-ziși cinci împărați buni ai Imperiului Roman (dinastia Antoninilor) și unul dintre cei mai importanți ai acestuia. În timpul domniei sale, imperiul a ajuns la întinderea teritorială maximă

1518 – Bătălia de la Ștefănești–Ciuhur

În luna august 1518, în timpul domniei lui Ștefăniță Vodă (1517–1527), cete de tătari au invadat Moldova. „În anul 7026 [1518], luna lui August în 9, bătu Ștefan voievod pe Tătari la Prut și-i goni peste câmp până în Ciuhru, omorându-i și prinzându-le căpeteniile lor” (Letopisețul de la Putna)

1591 – S-a încheiat a patra domnie a voievodului Petru Șchiopul în Moldova

Petru al VI-lea Șchiopul (1537–1 iulie 1594, Bolzano, Italia), fiu al lui Mircea al III-lea, voievod de Valahia și al Mariei Despina, a fost domn al Moldovei de patru ori, record ne-egalat ulterior în istoria Principatelor Române, în perioadele: 11 iunie 1574–18 noiembrie 1577; 31 decembrie 1577–9 februarie 1578; 13 martie 1578–2 decembrie 1579 și 17 octombrie 1582–9/19 august 1591. Domnia lui a fost tulburată de o mulțime de pretendenți: Ioan Potcoavă, apoi frații acestuia, Alexandru Potcoavă, Petru și Constantin. Ioan și Alexandru, frați după mamă cu Ioan Vodă cel Viteaz, i-au întrerupt chiar domnia. Petru a reușit să-i alunge pe toți cu ajutorul turcilor

1601 – Uciderea lui Mihai Viteazul pe Câmpia Turzii

Mihai Viteazul a fost ucis la 3 km sud de Turda din ordinul fostului său aliat, generalul Basta. Asasinarea lui Mihai este astfel relatată de Dionisie Fotino: „Între Basta și Mihai s-a rădicat o gelozie care a ajuns la dușmănie. Basta, după ce a pârât pe Mihai că avea înțelegeri secrete cu turcii, a hotărât ca să-l și aresteze; deci trimițând să-l poftească la consiliu și Mihai nevoind a veni, a poruncit la câțiva nemți ca să înconjoare cortul său, și să-l prinză viu sau să-l omoare. Mihai Vodă văzându-se astfel surprins a scos sabia și a rănit pe unul din sbirii lui Basta, dar un altul străpungându-l cu sulița în pântece, l-a trântit la pământ și i-a tăiat capul. Această ucidere infamă a lui Mihai Vodă nu fu aprobată de nimene la curtea împăratului Rodolf”.

1601 – A încetat din viață Mihai Viteazul (1558, Târgul de Floci, Țara Românească – 9/19 august 1601, Câmpia Turzii, Principatul Transilvaniei)

Domnitor al celor trei provincii românești. Trupul lui Mihai Viteazul este îngropat în zona numită local Câmpia Turzii (3 km sud de Turda, nu în orașul Câmpia Turzii), iar capul a fost dus la Mănăstirea Dealu de lângă Târgoviște, fosta capitală a Țării Românești. Pe lespedea sa de piatră de la Mănăstirea Dealu stă scris: „Aici zace cinstitul și răposatul capu al creștinului Mihail, Marele Voievod, ce a fost domn al Țării Românești și Ardealului și Moldovei

1850 – S-a născut Hermann Hariton Tiktin

Armand Abram Penchas; 9 august 1850, Breslau/ Wrocław, Silezia – 13 martie 1936, Berlin

Născut în Silezia, și stabilit la 20 de ani în Iași, a devenit unul dintre principalii lingviști români, membru de onoare (din 1919) al Academiei Române. Destinat unei cariere rabinice, Heimann Tiktin a studiat, în paralel cu studiile religioase, și studii laice, latina, greaca, etc., după obiceiul potrivit căruia un mare rabin deținea și titlu universitar de doctor. La vârsta de 18 ani, s-a căsătorit cu Amalia Mayerhoffer din Iași și s-a stabilit la Iași. Un an mai târziu a dobândit cetățenia română. Studiile intense de limbă română și prietenia cu Eminescu, care l-a îndrumat în studierea folclorului, regionalismelor, lexicografiei, literaturii și istoriei române i-au dat posibilitatea să publice în 1883 Gramatica română. În 1884, după ce a luat la universitatea din Leipzig doctoratul în Filosofie (Lingvistică) cu teza Studiu de filologie română, a colaborat la Revista pentru istorie, arheologie și filologie, Convorbiri literare, fiind bine primit la asociația culturală Junimea condusă de Maiorescu. În 1889 a fost numit redactor lingvist al publicației Arhiva din Iași. În 1904, a fost numit lector de lingvistică la prestigioasa Universitate Humboldt din Berlin unde, după doi ani a înființat Seminarul Lingvistic Român, sponsorizat de România ca prima instituție academică de studiere a limbii române din lume. A fost distins cu Premiul Special al Academiei Române (1926) și Medalia de Aur Bene Merenti a Academiei Române. A mai publicat: Viața cuvântului, Rumänisches Elementarbuch

1880 – S-a născut Ioan Lupaș

9 august 1880, Săliște, comitatul Sibiu – 3 iulie 1967, București

Istoric, teolog, om politic, membru al Academiei Române. A urmat cursurile Universitatea din Budapesta (1900–1904) și Berlin. A devenit Doctor în Filosofie în 1905. A fost profesor de istorie bisericească la Institutul Teologic-Pedagogic Andreian din Sibiu și protopop la Săliște. A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, fiind membru în Marele Sfat, iar apoi secretar general al Resortului Culte și Instrucțiune Publică din Consiliul Dirigent (1918–1920). A devenit profesor de istoria modernă a românilor și de istoria Transilvaniei la Universitatea din Cluj, fiind fondator și codirector, alături de Alexandru I. Lapedatu, al Institutului de Istorie Națională din Cluj (1920–1945). Ca om politic, a fost deputat în mai multe legislaturi și ministru în cabinetul Octavian Goga. Arestat la 5/6 mai 1950, a fost internat la Sighet pe timp de 24 luni, pedeapsa a fost apoi majorată cu 60 luni, fiind eliberat prin amnistie în 1955. În studiile sale a relevat contactul permanent, pe plan economic, social, cultural și politic, dintre Transilvania și celelalte două țări române: Câteva pagini din trecutul comunei Săliște, schiță istorică, Biserica ortodoxă din Transilvania și unirea religioasă din veacul al XVIII-lea, Contribuțiuni la istoria românilor ardeleni. 1780–1792, Din istoricul ziaristicii românești, Din activitatea ziaristică a lui Andrei Mureșanu, Istoria unirii românilor, Documente istorice transilvane, Din istoria Transilvaniei

1914 – S-a născut Alexandru Mandy

Armand Abram Penchas; 9 august 1914, Craiova – 10 octombrie 2005, București

Compozitor și textier. Între 1935–1940 a urmat Facultatea de Farmacie din București. Ca toți evreii din acel timp, a purtat steaua galbenă, a fost concentrat la muncă, a fost deportat în Transnistria. Între 1950–1952 a fost director de studii la Institutul de Teatru și Film „I.L. Caragiale” din București. Și-a început activitatea componistică cu revista în două acte Pour vous Madame, pe un libret de Alexandru Assan (Sandu Sanft); premiera a avut loc la Craiova, în octombrie 1940. A realizat, în aceeași colaborare, revistele Lumina 1946 și Lumina ’47. A debutat în muzica ușoară în 1956 cu Noapte albă, pe versuri de Eugen Mirea și interpretată de Gigi Marga. Adevărata lansare în creație a avut loc zece ani mai târziu, cu Cântecul vântului. Din compozițiile sale: Glasul tău, Coloana fără sfârșit, Sub un petec de cer, N-ați văzut o fată?, Venise vremea, Poarta sărutului, O simplă întâmplare, Cântec pentru bradul meu, Sorcova, Tudore, Un grai, o vatră, un izvor

Cântecul vântului Sergiu Cioiu

1919 – S-a născut Lola Bobescu

Lola Violeta Ana-Maria Bobescu; 9 august 1921, Craiova – 4 septembrie 2003, Spa, Belgia

Violonistă și profesoară de vioară belgiană, originară din România. Studiile muzicale le-a început de la vârsta de 5 ani cu tatăl său, compozitorul și dirijorul Aurel Bobescu, continuându-le la École Normale de Musique din Paris (1928–1935), cu Marcel Chailley și la Conservatoire National de Musique din Paris (1931–1935), cu Jules Bucherit, obținând la absolvire Prix d’Excellence. A luat lecții particulare de vioară și cu George Enescu și cu Jacques Thibaud. După ce a debutat la vîrsta de 6 ani în Craiova, într-un recital de vioară acompaniată la pian de Aurel Bobescu, stârnind senzație, Lola Bobescu a cucerit o faimă internațională la 17 ani, apărând la Paris (1936) cu orchestra Colonne sub bagheta lui Paul Paray, unde a interpretat Concerto roumain de Stan Golestan. Solistă-concertistă timp de peste 60 de ani, s-a situat printre violoniștii români cu cea mai solidă carieră artistică. Stabilită în Belgia, a fondat și a condus formațiile Solistes de Bruxelles – actuala L’Orchestre de Wallonie din Liège și Cvartetul de coarde L’Arte del Suono din Bruxelles. Paralel cu activitatea solistică, Lola Bobescu a desfășurat o fructuoasă activitate pedagogică, fiind profesoară de vioară la Conservatorul din Liège și la Conservatorul regal din Bruxelles. A colaborat cu marile ansambluri orchestrale ale lumii, precum Filarmonicile din Berlin și Londra, orchestrele franceze Colonne, Pasdeloup și Lamoureux, orchestra Concertgebouw din Amsterdam, La Suisse Romande din Geneva, orchestra Accademia Santa Cecilia din Roma. A revenit în România cu regularitate, apărând în concerte cu orchestrele Filarmonicii și Radio din București, Craiova, Brașov, Iași, Timișoara etc. A înregistrat discuri la casele Electrecord, Decca, Columbia, Nippon Program, Arcophon etc.

Ludwig van Beethoven – Sonata pentru vioară și pian nr. 8 în Sol major

1925 – S-a născut Vasile Chiriță

9 august 1925

Scenarist de film. A semnat scenariile pentru filmele: Pintea, Ecaterina Teodoroiu, Iancu Jianu, zapciul, Iancu Jianu, haiducul, Vezi, rândunelele se duc

Pintea (1976)

1934 – S-a născut Romulus Cojocaru

9 august 1934, Punghina, Mehedinți – 31 martie 2007

Poet, prozator, editor, arhitect de reviste, avocat. A absolvit Facultatea de Drept din București în 1961. A debutat cu poezie în revista Luceafărul (1960) și editorial, cu volumul Punct căzut (1969). A primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru volumele: Flori de mac (1978), Ristea împărat (1982), Tărășenii (1999). Alte scrieri ale sale: Dans, Ghiare și colți de lup, Casa, Vetuste, Fobie, Extaz, Răstimp, Baliverne, etc.

1939 – S-a născut Florin Ciubotaru

9 august 1939, Focșani

Artist plastic și profesor universitar. Este absolvent al Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București în 1963, (profesori Corneliu Baba, Ștefan Constantinescu). Din 1964 a participat la majoritatea saloanelor oficiale din București, precum și la expoziții românești în străinătate. Între 1990–2009 a fost profesor la Universitatea Națională de Arte București, Catedra de pictură. Este membru al grupurilor de artiști: Grupul 9+1 și Grupul 8 Art+. A realizat: tapiseria de la Teatrul Național București, în colaborare cu Șerban Gabrea (174 mp), Parcul Kiseleff din București, Lucrări denumite Plante Urbane în Otopeni, etc.

Apropieri – Florin Ciubotaru

1947 – S-a născut Marcel Constantin Runcanu

9 august 1947, Priseaca, Olt – 13 aprilie 1987

Scriitor. A studiat Literele la Cluj-Napoca. A fost membru fondator al revistei Echinox din Cluj, redactor la revista Tribuna. A publicat mai multe volume de proză la Editura Dacia din Cluj: Sepia (1973, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut), Nostalgii secrete, Febra vesperală, Vara indiană

1951 – S-a născut Cristian Brâncuși

9 august 1951

Dirijor, compozitor, profesor universitar și muzicolog, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, al Societății Internațional a Muzicologilor și Compozitorilor. Absolvent al Universității Naționale de Muzică din București, secțiile dirijat de orchestră și compoziție, a participat la cursuri de măiestrie interpretativă susținute de Igor Markevitch (Weimar, 1975), Karl Österreicher (Viena, 1976–1977), Sergiu Celibidache (Germania, 1978–1982). Între anii 1977–1983, a fost dirijor permanent al Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiești, ulterior al Orchestrei de Studio a Radioteleviziunii Române. Din 1990 este dirijor al Orchestrei de Cameră Radio, timp în care a prezentat sute de concerte cu un repertoriu variat, de la lucrări preclasice la creația contemporană. A realizat imprimări pentru radio, televiziune, muzică de film, înregistrări speciale pentru casele de discuri Electrecord și AKSAK (Franța). Aparițiile sale în turnee în Italia, Germania, Polonia, Rusia, Bosnia-Hertzegovina, Bulgaria, Ungaria, Filippine, SUA, Spania, Venezuela, Uruguay, Franța, Serbia au cucerit ovațiile publicului și aprecieri elogioase ale presei de specialitate

Cristian Lolea – Suită din Codex Caioni pentru orchestră de coarde • Orchestra de Cameră Radio, Dirijor Cristian Brâncuși

1955 – S-au stabilit relații diplomatice la nivel de legație între România și Siria

România a stabilit relații diplomatice cu Republica Arabă Siriană la 9 august 1955, la nivel de legație. Între 1958–1961, Legația României la Damasc a funcționat cu statut de Consulat general, iar la 10 octombrie 1961, după ieșirea Siriei din Uniunea cu Egiptul, relațiile diplomatice româno-siriene au fost reluate, la nivel de ambasadă

1955 – A încetat din viață Aurel Costescu-Duca (4 mai 1888, Buzău – 9 august 1955, București)

Bariton, a cântat pe scenele teatrelor de operă din Zagreb, Viena, Zurich, Bratislava și Budapesta, fondator și protagonist al Operei Române

1964 – S-a născut Dumitru Stângaciu

9 august 1964, Brașov

Fost portar de fotbal și antrenor. La 18 ani, a semnat pentru FC Brașov, iar după doi ani a ajuns la Steaua București. A fost câștigător al Cupei Europei în 1986, și al Supercupei Europei din 1987. S-a retras din carieră în anul 2001 și de atunci a fost antrenorul portarilor de la FC Timișoara. În martie 2008 a fost decorat cu Ordinul Meritul Sportiv Clasa a II-a pentru câștigarea Cupei Campionilor Europeni din sezonul 1985–1986

1967 – S-a născut Dana Borșan

9 august 1967, Cluj

Pianistă concertistă a Societății Române de Radiodifuziune. A studiat cu profesorul Petru Florian la Liceul de Muzică din orașul natal, iar la Universitatea Națională de Muzică din București a studiat la clasa profesorului Gabriel Amiraș. Este laureată a concursurilor internaționale: Varșovia (1975), Zwickau (1977), Viena (1985), participând la festivalurile internaționale de la Aberdeen (1973), „George Enescu” (1988, 1991), Postdam (1989), Florența (1991), Cluj (1995), „Dinu Lipatti” București (1995, 1997). De la prima apariție publică (1968) până în prezent a susținut mai mult de 750 de concerte și recitaluri, colaborând cu peste 50 de dirijori. A întreprins turnee de succes în Bulgaria, Cehia, Germania, Ungaria, Italia, Rusia, Slovacia, Marea Britanie, a realizat numeroase înregistrări pentru radio, televiziune și case de discuri, Eterna, Electrecord. În Germania a înregistrat o serie de CD-uri cu lucrări cunoscute de Schumann, Liszt, Chopin, dar și unele mai pțin cunoscute precum concertele pentru pian și orchestră de Hans Wolf și Maurice Moszkowski. A încheiat în anul 2006 Integrala Concertelor pentru pian și orchestră de W.A. Mozart, realizând o serie de 8 CD-uri editate de Casa Radio. În paralel cu activitatea concertistică, desfășoară o prestigioasă carieră didactică, începând din 1990, la Univesrsitatea Națională de Muzică din București; deține din 2001 funcția de șef al Catedrei de pian, studenții săi, laureați la numeroase concursuri internaționale, fiind admiși la cursuri de perfecționare în instituții renumite din întreaga lume. Adesea este invitată ca membră în jurii naționale și internaționale

Chopin – Concert de pian nr. 2, Partea I • Filarmonica Națională a Republicii Moldova, Dirijor Mihail Agafița, Pian Dana Borșan

1969 – A încetat din viață Constantin I. Parhon (15 octombrie 1874, Câmpulung Muscel – 9 august 1969, București)

Om de știință, medic endocrinolog și neuropsihiatru, fondatorul școlii românești de endocrinologie, a îndeplinit funcția de președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, membru titular al Academiei Române

1977 – A încetat din viață on Marin Iovescu (6 august 1912, Spineni, Olt – 9 august 1977, Bughea de Jos, Argeș)

Prozator, unul dintre cei mai interesanți scriitori rurali

1989 – A încetat din viață George Cocea (24 mai 1904 – 9 august 1989)

Violoncelist, interpret și promotor al creației enesciene, profesor

1991 – A încetat din viață Cella Delavrancea (Maria Cella Delavrancea-Lahovary; 15 decembrie 1887, București – 9 august 1991, București)

Pianistă, scriitoare, profesoară de pian și critic muzical, fiica cea mare a scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea, una din prietenele intime ale reginei Maria a României

Cella Delavrancea – Preludiu de Bach

1997 – A încetat din viață Eugen Todoran (21 noiembrie 1918, Cornești, Mureș – 9 august 1997, Timișoara)

Filolog, istoric literar și profesor universitar, reputat eminescolog

2005 – A încetat din viață Gheorghe Coman (8 septembrie 1925, Ploiești – 9 august 2005)

Sculptor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici, creatorul și animatorul Taberei de sculptură Măgura

2008 – A încetat din viață Walter Mihai Klepper (27 iulie 1929, Lugoj – 9 august 2008, Geinsheim am Rhein/Trebur, Landul Hessen, Germania)

Compozitor și dirijor român de etnie germană, emigrat în Republica Federală Germania în 1983

2011 – A încetat din viață Boris Cobasnian (9 martie 1926, Petroșani, Bălți, Basarabia – 9 august 2011, Constanța)

Compozitor și dirijor, fondatorul și dirijorul Coralei Vox Maris din Constanța, profesor la clasa de dirijat coral al specializării de muzică religioasă a Facultății de Teologie din cadrul Universității Ovidius

2011 – A încetat din viață Teodor Costin (22 decembrie 1923, Petrești, R. Moldova – 9 august 2011, Craiova)

Muzician, dirijor și director al Filarmonicii Oltenia, dirijor și director al Teatrului Liric din Craiova

2011 – A încetat din viață Constantin Stan (28 iulie 1951, București – 9 august 2011, București)

Prozator și publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din România

2011 – A încetat din viață Carmen Vasile (16 septembrie 1975 – 9 august 2011)

Jurnalistă, reporter al Televiziunii Române

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #BătăliadelaȘtefănești #PetruȘchiopul #UciderealuiMihaiViteazul #HermannHaritonTiktin #IoanLupaș #AlexandruMandy #LolaBobescu #VasileChiriță #RomulusCojocaru #FlorinCiubotaru #MarcelConstantinRuncanu #CristianBrâncuși #DumitruStângaciu

0 comentarii la „9 August în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: