Istoria României România frumoasă Today's Memory

10 August în istoria românilor

Foto: Marea Dveră a Răstignirii dăruită de Ștefan cel Mare Mănăstirii Putna


1500 – Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, a dăruit Mănăstirii Putna Marea Dveră a Răstignirii

Broderie monumentală, cu fir de aur, argint și mătase colorată pe un fond inițial de mătase roșie, astăzi înnoit. Vechiul fond se mai păstrează la nivelul inscripțiilor. Are căptușeală dublă din pânză de in în culoare naturală și albastră, cu dimensiuni 138X130 cm, fiind de o valoare deosebită. În colțurile lucrării sunt portretele votive ale lui Ștefan și al Mariei Voichița. Inscripții: „Io Ștefan voievod, fiul lui Bogdan voievod, și doamna sa Măria, fiica lui Radu voievod, a făcut această dveră Mănăstirii sale Putna, în anul 44 al domniei sale, în anul 7008 [1500] august 10

1534 – A început înălțarea bisericii Sf. Dumitru din Suceava, ctitorie a domnitorului Petru Rareș

Reconstruită între 1534–1535 lângă o biserică dispărută în sec. XIV, în apropiere de Curtea Domnească și zugrăvită între 1537–1538. Pisania aflată deasupra ușii de intrare de pe zidul de sud al bisericii conține următorul text în limba slavonă: „Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh a binevoit binecinstitorul și de Hristos iubitorul Io Petru Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, fiul lui Ștefan Voievod cel bătrân, să zidească biserica în mijlocul târgului Suceava, unde este hramul Sfântului slăvitului, marelui mucenic și purtător de biruință, Dimitrie, izvorâtorul de mir. Și a început a zidi în anul 7042 [1534] august 10 și s-a isprăvit în anul 7043 [1535] august 30 și s-a sfințit cu mâna Preasfințitului Mitropolit Teofan

1844 – S-a născut Ștefan Călinescu

10 august 1844, Bălăria/Valea Plopilor, Giurgiu – 6 martie 1921, București

Preot și profesor. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, absolvită în 1876. A fost profesor de Religie la Gimnaziul Mihai Viteazul, profesor de Morală, Liturgică și Pastorală, apoi de Dogmatică și Drept canonic la Seminarul Central, profesor de Științe religioase, mai târziu de Latină, Greacă și Română la Seminarul „Nifon”, preot la Biserica Sf. Ecaterina, toate în București; pentru un timp protoiereu al Capitalei, iconom stavrofor, autor de manuale didactice, redactor colaborator la o serie de publicații bisericești: Ortodoxul, Viitorul, Vocea Clerului, Consolatorul, Voința Bisericii. Din scrierile sale: Tratatul Sfântului Ioan Gură de Aur despre Preoție, Încercări de literatură bisericească: discursuri, omilii, biografii, disertațiuni și varia

1856 – Medicul Anastasie Fătu a înființat la Iași prima grădină botanică din țară

Înființată pe o proprietate cumpărată de acesta la Râpa Galbenă, a existat până la moartea creatorului ei, în 1886, când terenul a fost vândut de către urmașii lui. În 1873, Societatea de Medici și Naturaliști din Iași a înființat o a doua grădină botanică, în apropiere de cea veche. Sarcina de organizare a acesteia i-a revenit lui Dimitrie Brândză, iar majoritatea plantelor au fost donate de către Anastasie Fătu. Astăzi, Grădina Botanică din Iași acoperă o suprafață de aproximativ 100 de hectare, fiind una din cele mai mari din Europa

1864 – Guvernul român a contractat primul împrumut extern al României

Acesta a reprezentat momentul debutului țării noastre pe piața financiară a Europei. Guvernul Mihail Kogălniceanu (11 octombrie 1863–26 ianuarie 1865) a obținut împrumutul pe piața financiară londoneză prin Banca Imperiala Otomană, contractat cu casa britanică Stern Brothers, fiind în valoare de 916.000 de lire sterline, din care statul a primit 679.244 de lire, cu o dobândă de 7%, garantat cu veniturile vămilor. Banii obținuti astfel erau destinați, în principal, finanțării despăgubirilor rezultate din secularizarea averilor mănăstirești din 1863 și pentru înzestrarea oștirii române

1864 – S-a născut Nicolae Filip

10 august 1864, București – 15 ianuarie 1922

Medic veterinar și agronom, fondatorul științei zootehnice românești, conducător al primului institut zootehnic din România. În primii ani după absolvirea facultății, a lucrat ca medic veterinar militar la Orșova, Nucet și București, fiind unul dintre cei mai activi specialiști și devenind cunoscut prin munca sa, fapt ce a făcut ca în anul 1890 să fie primit ca membru al Societății de Medicină Veterinară, iar după numai 2 ani a fost ales secretar general al acestei prestigioase instituții. A fost profesor de Zootehnie și Medicină veterinară la Facultatea de Medicină Veterinară din București. Este considerat precursorul introducerii antisepsiei și asepsiei pasteuriene în medicina veterinară românească. Opera sa principală constă în studiul raselor și valorii productive a oilor

1875 – A fost pusă piatra de temelie a castelului Peleș din Sinaia

Castelul Peleș a fost construit la inițiativa primului Rege al României, Carol I, în afara perimetrului comunei Podul Neagului, localitate cu o suprafață de 24 de km2 în anul 1874, an în care, din inițiativa suveranului, comuna a primit numele Sinaia. Un an mai târziu, în centrul localității au fost construite primele case boierești, iar în 1876 a început construirea căii ferate Ploiești–Predeal, care străbătea și Sinaia. Concomitent, între anii 1873–1875 a fost edificată fundația castelului Peleș. 1875 A Fost Pusă Piatra De Temelie A Castelului PeleșCeremonia de punere a pietrei de temelie a reședinței a avut loc pe 10/22 august, într-un cadru festiv, în prezența Principelui Carol I și a Principesei Elisabeta, în prezența reprezentanților Statului și ai Bisericii, precum și un mare număr de oameni, veniți pentru a sărbători evenimentul. Sub aceasta sunt îngropate câteva zeci de monede de aur de 20 de lei, primele monede românești cu chipul lui Carol I. Construcția a durat 8 ani

1875 – S-a născut Constantin Giurescu

10 august 1875, Chiojdu, Buzău – 15/28 octombrie 1918, București

Istoric și conferențiar de istoria modernă a românilor la Facultatea de Litere, Universitatea din București, membru titular (din 1914) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de litere a Universității din București, fiind în paralel licențiat în istorie și geografie. A fost profesor la liceul din Focșani, Director la liceul „B.P. Hasdeu” din Buzău și la gimnaziul „Cantemir Vodă” din București, șef, apoi director al Serviciului Arhivelor din Ministerul de Externe. Din opera sa: Contribuțiuni la studiul cronicilor muntene, Contribuțiuni la studiul cronicilor moldovene, Letopisețul țării Moldovei de la Istratie Dabija până la domnia a doua a lui Antioh Cantemir, Vechimea rumâniei în Țara Românească și legătura lui Mihai Viteazul

1875 – S-a născut Axente Banciu

10 august 1875, Săliște, Sibiu – 13 august 1959, Sibiu

Profesor și publicist; membru de onoare (din 1948) al Academiei Române. A urmat Literele la Budapesta, fiind, din 1898, profesor de Limba și literatura română și de Limba maghiară la gimnaziul român din Brașov. În 1916, în timpul refugiului, a fost profesor la Liceul „Codreanu” din Bârlad, apoi la licee din Chișinău, revenind în 1918 la Brașov. A fost cooptat membru în Marele Sfat al Țării, a fost membru de onoare al Sindicatului Presei Române din Transilvania; membru activ al Secției literare a Societății ASTRA, a contribuit la înființarea Muzeului ASTRA și a Bibliotecii „Dr. Alexandru Bogdan”, devenită Biblioteca Municipală Brașov, președintele Despărțământului Brașov al Astrei. A editat revistă de cultură Țara Bârsei și a colaborat la Transilvania, Gazeta Transilvaniei, Societatea de mâine, Familia, Tribuna și Românul (Arad), Dreptatea (Brașov), Gând românesc. În scrierile sale a evocat luptători pentru drepturile românilor transilvăneni – de la unii celebri (G. Barițiu, G. Bogdan-Duică, V. Goldiș și Al. Bogdan) în volumul Morții vii, Dr. Alexandru Bogdan, până la țărani modești, ca Nicolae Oprea, în Disprețuiții „ciobani valahi”, etc. A cultivat limba în cadrul rubricii Din dicționarul greșelilor noastre de limbă și ortografie, apărută în revista Societatea de mâine

1884 – S-a născut Panait Istrati

Gherasim Istrati; 10 august 1884 Brăila – 16 aprilie1935, București

Scriitor de limbă română și franceză, născut ca fiu nelegitim al unei spălătorese, Joița Istrate, și al unui contrabandist grec, Gherasim Valsamis, grec chefalonit. Și-a câștigat existența ca ucenic al unui cârciumar, al unui brutar și al unui vânzător ambulant. O vreme a fost și cărbunar la bordul navelor Serviciului Maritim Român. În acest timp a citit cu aviditate tot ce i-a căzut în mână. Hoinărelile l-au purtat prin diferite orașe: București, Constantinopol, Alexandriadin Egipt, Cairo, Napoli, Paris și Lausanne. Primele încercări literare, din 1906, au reprezentat publicistică în presa muncitorească din România, articolul de debut fiind Hotel Regina în revista România muncitoare. Între 1910–1912 a publicat, în aceeași revistă, primele povestiri: Mântuitorul, Calul lui Bălan, Familia noastră, 1 Mai. A colaborat și la alte ziare: Viața socială, Dimineața, Adevărul etc. S-a apropiat de cercurile socialiste. Povestirea Chira Chiralina a fost publicată în 1923 cu o prefață semnată de Romain Rolland. A publicat romanele: Ciulinii Bărăganului, Les Récits d’Adrien Zograffi (Poveștile lui Adrian Zograffi), Codine (Codin), Ciulinii Bărăganului

1913 – Tratatul de pace de la București

S-a semnat la încheierea Conferinței de pace de la București (17/30 iulie – 28 iulie/10 august), convocată la sfârșitul celui doilea război balcanic, a fost semnat Tratatul de pace dintre România, Serbia, Grecia, Bulgaria și Turcia, care pune capăt celui de-al doilea război balcanic. În conformitate cu prevederile tratatului de pace, Bulgaria ceda României porțiunea cunoscută ca Dobrogea de Sud (Cadrilaterul), de la vest de Tutrakan (Turtucaia) până la malul vestic al Mării Negre, la sud de Kranevo (Ecrene). Cadrilaterul avea o suprafață de aproximativ 6.960 km², o populație de circa 286.000 de locuitori și includea fortăreața Silistra și orașele Turtucaia (port la Dunăre) și Balcic (port la Marea Neagră). În plus, Bulgaria se obliga să distrugă toate fortărețele existente și să nu construiască altele la Ruse ori la Șumen, sau în orice alt loc dintre aceste două puncte, sau pe o rază de 20 km în jurul Balcicului

1919 – Adunarea națională a șvabilor din Banat de la Timișoara

La 10 august 1919 s-a ținut la Timișoara o mare adunare populară a tuturor bănățenilor, veniți în număr de peste 40.000, peste 1 000 de fruntași șvabi din 33 comune din toate colțurile provinciei, să consfințească unirea Banatului cu România. Colonelul Karl von Möller a citit textul unei rezoluții prin care se cerea indivizibilitatea Banatului și unirea sa cu România. S-a decis ca aceasta hotărâre a șvabilor bănățeni să fie comunicată Conferinței de Pace de la Paris

1920 – Semnarea Tratatului de la Sèvres

Tratatul de la Sèvres, din 10 august 1920, a fost un tratat de pace dintre Imperiul Otoman și Puterile Aliate semnat la sfârșitul Primului Război Mondial. Delegații au semnat tratatul în sala de expoziție a fabricii de porțelan din Sèvres, Franța. Imperiul Otoman a dispărut, prin pierderea a patru cincimi din teritoriul său. Se recunoșteau inclusiv noile granițe ale României

1921 – S-a născut Ion Negoițescu

10 august 1921, Cluj – 6 februarie 1993, München, Germania

Poet, eseist, critic și istoric literar. În anul 1937 a debutat cu versuri în revista clujeană Națiunea română, iar în 1941 cu primul său volum, Povestea tristă a lui Ramon Ocg. Ca student al Facultății de Litere și Filosofie din Cluj (1941–1946), s-a refugiat, odată cu această instituție, la Sibiu, după pronunțarea Dictatului de la Viena. A devenit, ca și alți studenți ai filosofului și poetului Lucian Blaga, membru și unul dintre liderii Cercului literar de la Sibiu. A fost redactor al revistei Cercului literar, după întoarcerea la Cluj a lansat revista Euphorion, „caiet de critică și poezie editat de Cercul Literar”. A fost apoi bibliotecar la filiala din Cluj a Academiei Române, a revenit în publicistica literară. Atitudinile sale anticomuniste, dar și orientarea lui sexuală au făcut din el un adversar al regimului comunist. Marginalizat și cenzurat, a petrecut trei ani închis la Jilava din motive politice. În 1977 s-a alăturat protestului lui Paul Goma și Ion Vianu împotriva regimului Ceaușescu, dar a fost forțat să se retragă. În următorii ani, a luat calea străinătății, stabilindu-se definitiv în Germania de Vest, a locuit la Köln și a ținut un curs de literatură română la Universitatea din Münster, apoi s-a stabilit definitiv la München, unde a contribuit la Radio Europa Liberă și multe alte publicații anticomuniste, activând de asemenea și ca editor la reviste literare pentru comunitățile de români din diaspora. A publicat critică și istorie literară: Despre mască și mișcare, Poezia lui Eminescu, Analize și sinteze, Scriitori contemporani; proză și poezie: Poemele lui Balduin de Tyaormin, Moartea unui contabil; corespondență, memorialistică: Straja dragonilor, Dialoguri după tăcere

1927 – S-a născut Barbu Cioculescu

10 august 1927, Montrouge, Franța

Poet, scriitor, eseist, critic literar și traducător. A absolvit Facultatea de chimie la Cluj, Dreptul la Iași, Științele sociale la München și Institutul de muzică la Viena. A fost șef de lucrări la Academia de agricultură, subdirector al Uniunii Camerelor de Comerț și Industrie și subsecretar de stat la Ministerul Comerțului. În 1934 a fost numit redactor la Revista Fundațiilor Regale, iar în 1935 a devenit secretar general al PEN-Clubului Român. Opere literare: Cerc deschis, Media luna, Palatul de toamnă, Grădini în podul palmei, Lecturi de vară, lecturi de iarnă, Mateiu I. Caragiale. Receptarea operei. În 1947 a primit Premiul „Ion Minulescu” pentru volumul Steaua Păstorului (rămas manuscris din cauza cenzurii din epocă), iar în 1995, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru ediția Opere de Mateiu I. Caragiale

1929 – S-a născut Tamara Buciuceanu-Botez

10 august 1929, Tighina, Regatul României/R. Moldova – 15 octombrie 2019, București

Una dintre cele mai apreciate actrițe române de teatru, film și televiziune din generația de aur. Între 1948–1951 a frecventat Institutul de Teatru „Vasile Alecsandri” din Iași, în anul IV de studii s-a transferat la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică București, la clasa profesorului Nicolae Bălțățeanu, asistentă Sorana Coroamă-Stanca, a terminat studiile în 1952. A jucat pe scenele marilor teatre ale capitalei precum: Giulești, „Lucia Sturdza Bulandra”, Național, Teatrul de comedie etc. și în peste 25 de filme: Titanic vals, Domnișoara Nastasia, Toate pînzele sus, Alo, aterizează străbunica!…, Înghițitorul de săbii, Declarație de dragoste, Primăvara bobocilor, personajul său emblematic fiind profesoara Isoscel din seria Liceenii. La 5 aprilie 2004 i-a fost decernat premiul UNITER pentru întreaga activitate, iar la 14 aprilie 2004 a fost distinsă cu titlul onorific de Societar de onoare al Teatrului Național București

Declarație de dragoste (1985)

1932 – S-a născut Alexandru Boiangiu

10 august 1932, București – 1 ianuarie 2008, București

Regizor de film documentar, scenarist. Absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” (promoția 1955). A realizat: Puterea pâinii (1961, debut), Oltenii din Oltenia (Premiul pentru cel mai bun documentar, Mamaia 1965), Cazul „D” (Premiul criticii și al revistei Cinema 1966), Maiorul și moartea, Prieteni de vatră veche, Triunghiul de foc (Premiul ACIN pentru film documentar 1971), Noaptea bărbaților (Premiul ACIN pentru regie film documentar 1972), Un pahar plin, Un zâmbet pentru mai târziu, Hunedoara: obiective subiective, Oameni de nădejde, Monstrul cu ochii verzi, etc. În 1990 a fost distins cu Premiul UCIN pentru întreaga activitate

Destinația Mahmudia (1981)

1937 – S-a născut Dan Laurențiu

Laurențiu Ciobanu; 10 august 1937, Podu Iloaiei, Iași – 21 decembrie 1998, București

Poet și eseist din generația anilor ’30. A urmat Facultatea de Filosofie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași. După absolvirea facultății a lucrat ca profesor la o școală profesională din Iași, apoi ca redactor la revistele literare Cronica și Luceafărul și la Editura Cartea Românească. A debutat ca poet în anul 1959 în revista Iașul literar (1959), iar primul volum de versuri, Poziția aștrilor, i-a apărut în 1967. A publicat ulterior mai multe volume de versuri, printre care: Poezia aștrilor, Călătoria de seară, Zodia leului, Psyche, Femeie dormind, Patul metafizic

1938 – S-a născut Leon Volovici

10 august 1938, Iași – 1 decembrie 2011, Ierusalim, Israel

Istoric literar israelian, originar din România, stabilit în Israel în 1984. A absolvit în 1962 Facultatea de Litere a Universității „Al.I. Cuza”, specialitatea Limba și literatură română. A fost profesor de Limba română, cercetător la Institutul de filologie „Alexandru Philippide” din Iași. În 1975 a susținut doctoratul în Filologie română cu teza Apariția scriitorului în cultura română, una din primele lucrări în această direcție din cercetarea românească. A debutat în revista Iașul literar în 1964. A fost coautor al Dicționarului literaturii române de la origini pînă la 1900, a editat și prefațat opera lui Dimitrie Teleor. După plecarea din România, a fost cercetător la institutul Yad Vashem pentru studierea Holocaustului, cercetător principal și conferențiar la Universitatea Ebraică din Ierusalim, la Institutul de Iudaism Contemporan și la Centrul Internațional pentru Studierea Antisemitismului. A fost editor al secțiunilor dedicate istoriei evreilor din România în The YIVO Encyclopedia of Jews in Eastern Europe (Yale University Press, 2008). A predat anual cursuri intensive la centrele de studii iudaice ale universităților din Cluj, București și Iași. A publicat studii (în română, ebraică, engleză și franceză) privitoare la istoria vieții intelectuale evreiești din România, evoluția antisemitismului din România și în țările est-europene, interferențe culturale și literare româno-evreiești, eseuri despre scriitori români. A colaborat la diverse reviste culturale din România: Cahiers roumains d’etudes litteraires, Convorbiri literare, Cronica, Iașul literar, iar după 1990, în revistele 22, Apostrof, România literară, Secolul 20, Arc, Dilema. A fost unul dintre inițiatorii Societății de Studii „Benjamin Fondane” și membru în comitetul de redacție al revistei Cahiers Benjamin Fondane.

1940 – S-a născut Radu Maltopol

10 august 1940, București

Muzician, pianist de jazz și jurnalist din România, stabilit în Olanda în 1969. A lucrat sub pseudonimul Radu Teodor la redacția muzicală a postului de radio Europa Liberă, secția în limba română, fiind responsabilul emisiunii Metronom după moartea lui Cornel Chiriac

Radu Maltopol – Psychothrill

1942 – S-a născut Nicolae Prelipceanu

10 august 1942, Suceava

Poet, prozator, jurnalist și publicist. A absolvit Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. A lucrat ca redactor la revista Tribuna din Cluj și la ziarul România liberă, unde a coordonat pagina culturală. A fost consilier de stat. În prezent este redactor-șef la revista Viața Românească. A fost membru în structurile de conducere ale Uniunii Scriitorilor și membru în consiliul consultativ al revistei Steaua din Cluj. Din opera sa: Turnul înclinat, 13 iluzii, Vine istoria, Vara unui fost campion de pian, Ieri, azi și mai ales mâine, Zece minute de nemurire, Binemuritorul

1944 – S-a născut Nicolae Costin

10 august 1944 – 7 august 2016

Muzicolog, profesor universitar. A absolvit Academia de Muzică „Gheorge Dima” de la Cluj-Napoca, devenind ulterior profesor de teorie, solfegiu și istoria muzicii la Institutul Pedagogic din același oraș. A obținut titlul de Doctor în Muzicologie la Universitatea Națională de Muzică București. A fost Director artistic al Agenției Române de Impresariat Artistic și Director artistic al Operei Naționale Române. În perioada 1 septembrie 1999–1 iunie 2009 a fost Director Artistic al Direcției Formațiilor Muzicale ale Societății Române de Radiodifuziune, funcție în care a manageriat cele șapte ansambluri artistice ale Radioului (Orchestra Națională, Orchestra de Cameră, Corul Academic, Corul de Copii, Big Band-ul, Cvartetul Voces, Orchestra de Muzică Populară). A publicat articole în revistele Melos și Actualitatea Muzicală, precum și în cotidianul Cronica Română. Printre distincțiile primite de-a lungul activității se numără Premiul Forumului Muzical Român pentru management artistic și pentru nivelul artistic al stagiunii muzicale Radio, Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România pentru promovarea creației muzicale românești, Premiul Uniunii Criticilor Muzicali „Mihail Jora” pentru organizarea Festivalului Internațional „J.S. Bach”. A fost distins cu Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler și a fost inclus în Enciclopedia personalităților din România (2006)

1946 – A fost publicată declarația guvernamentală intitulată Atitudinea României față de Conferința de Pace

În declarație erau fixate obiectivele delegației: recunoașterea statutului de cobeligerant; o îmbunătățire a prevederilor militare; cererile de reparații și restituiri să nu fie mai mari decât cele stabilite prin convenția de armistițiu; dreptul de a dispune de libertate deplină în politica privind comerțul; înlăturarea obligației din proiectul de tratat privind acordarea Clauzei Națiunii celei mai Favorizate pentru toate statele membre ale Națiunilor Unite, etc.

1948 – România a devenit membru al Organizației Meteorologice Mondiale

România a ratificat Convențiunea din 11 octombrie 1947 pentru a coordona, uniformiza și ameliora activitățile meteorologice din lume și de a incuraja schimbul eficace de semne meteorologice între tari în interesul diverselor activități omenești și a schimbat calitatea de membru fondator, cu aceea de membru cu drepturi depline al Organizației Meteorologice Mondiale (World Meteorological Organization)

1948 – S-a născut Dan Dimitriu

10 august 1948, Jimbolia

Compozitor de muzică ușoară. De la numai 6 ani a studiat pianul, apoi violoncelul. A cântat în formația Dixeland din Timișoara, în grupul Sideral. A urmat cursurile Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din București, secția Pedagogie (1967–1971). Din 1971 a fost angajat în orchestra de muzică ușoară RTV, a Participat, sub bagheta lui Sile Dinicu, la numeroase turnee în Polonia, Bulgaria, URSS și la cele mai importante Festivaluri musicale din țară. A primit Premiul pentru orchestrație la Festivalul cântecului de Dresda (1974), la Festivalul de la Berlin (1977); la Festivalul Melodii ̓82 a obținut premiul publicului pentru melodia Tu vei rămâne tu și premiul juriului pentru melodia Săptămâna; Premiul II la Festivalul Melodii ̓83; Premiul I la Concursul București ʼ84 pentru melodia Dâmboviță, apă dulce, etc. A fost căsătorit cu interpreta Marina Scupra. În prezent, este secretar muzical și dirijor al Orchestrei Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”

Drumul meu (1984), Muzica Dan Dimitriu, Text Eugen Rotaru • Marina Scupra

1951 – Cea mai ridicată temperatură din România

La 10 august 1951, la Ion Sion/Râmnicelu din județul Brăila s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură din România: +44,5° C

1952 – S-a născut Dan Mihai Goia

10 august 1952, Cluj-Napoca

Muzician, compozitor, dirijor și profesor de dirijat cor, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. A debutat în cariera dirijorală cu grupul cameral folcloric Cununa, a condus în concert Madrigalul și a fost dirijor adjunct al formației, a preluat Corala Te Deum Laudamus pe care a condus-o timp de 13 ani, cântând la Concertgebouw și prezentând numeroase concerte de muzică religioasă, a condus Corul Academic Radio timp de 15 ani. A fost în paralel profesor la Conservator, distins cu diplome și medalii românești și străine

1962 – S-a născut Horia Gârbea

10 august 1962, București

Autor de cărți științifice, inginer constructor, poet, scriitor, membru al Uniunii scriitorilor din România. Este Doctor în Inginerie din 1999, cu o teză din domeniul fiabilității construcțiilor, cadru didactic la Facultatea de Îmbunătățiri Funciare și Ingineria Mediului din București din 1987. A publicat 8 volume cu caracter științific și didactic. În domeniul literar, a debutat în 1982 cu poezie. A fost membru al cenaclului Universitas, condus de criticul Mircea Martin. Din 2000 a fost, pe rând, secretar al secției de dramaturgie, secretar, președinte al Asociației Scriitorilor București, membru al Comitetului director al Uniunii Scriitorilor, din 2005. Volume publicate: Doamna Bovary sînt ceilalți, Proba cu martori, Misterele Bucureștilor, Decembrie, în direct, Vacanță în infern, Hotel Cervantes, Divorț în direct

1963 – A încetat din viață Corneliu Micloși (5 martie 1887, Covăsânț, Arad – 10 august 1963, Timișoara)

Inginer, profesor la Universitatea Politehnica Timișoara, decan al Facultății de Electrotehnică, șef al Catedrei de Utilajul și Tehnologia Sudării din Facultatea de Mecanică, membru titular al Academiei Române

1964 – A încetat din viață Visarion Puiu (Victor Puiu; 27 septembrie 1879, Pașcani – 10 august 1964, Viels-Maisons, France)

Mitropolit al Bisericii Ortodoxe Române, refugiat în 1944 în Occident, condamnat în 1946 la moarte în contumacie de Tribunalul Poporului din București, excomunicat de Sfântul Sinod al BOR în 1950 și reabilitat post mortem de același for pe 25 septembrie 1990

1968 – A încetat din viață Eugen Schileru (Eugen Schiller; 13 septembrie 1916 – 10 august 1968)

Critic de artă și literatură, eseist, traducător și profesor

1969 – S-a născut Ioana Drăgan

10 august 1969, București

Prozatoare și eseistă, realizatoare de emisiuni culturale la TVR. A fost bibliotecar la ATF, redactor la revista Moftul Român, profesor de Limbă și literatură franceză la Liceul bilingv Școala Centrală din București. A debutat în presa literară în anul 1990, semnând articole de atitudine, eseuri și proză în revistele Literatorul, Moftul Român, România literară, Contemporanul. Ideea europeană, Convorbiri literare, Apostrof, Familia, Viața Românească, etc. A fost redactor în cadrul Redacției Cultură, Religie, Știință din Televiziunea Română, unde a realizat mai multe programe literare și culturale, producând ori susținând rubrici permanente. Volume publicate: Vietăți și femei, Poveștile Monei, Mafalda

1973 – S-a născut Ionel Ganea

10 august 1973, Făgăraș, Brașov

Fost fotbalist care a jucat pe postul de atacant la FC Brașov, Gloria Bistrița, VfB Stuttgart, Dinamo București, Rapid București și în echipa națională de fotbal a României, alături de care a participat la EURO 2000. A fost golgheterul Diviziei A în sezonul 1998–1999, când a marcat 28 de goluri. După retragerea din activitate, a devenit director sportiv la Dinamo București, antrenor la FC Voluntari

1974 – A fost inaugurată Sala Polivalentă din București

Sală multifuncțională situată în Parcul Tineretului din București, folosită ca bază locală pentru echipele masculine și feminine de baschet, volei și handbal din oraș. Capacitatea sălii a fost de 5.300 de locuri. Inaugurată la 10 august 1974, sub titulatura Palatul Sporturilor și Culturii din București, clădirea funcționează actualmente sub denumirea Complexul Sportiv Național „Sala Polivalentă”

1977 – S-a născut Sergiu Radu

10 august 1977, Râmnicu Vâlcea

Fotbalist care a evoluat pe postul de atacant la Jiul Petroșani, Rapid București, FC Național. A jucat un singur meci la echipa națională a României, în septembrie 2007, împotriva Belarusului

1980 – A încetat din viață I. Peltz (Isac Peltz; 12 februarie 1899, București – 10 august 1980, București)

Scriitor și jurnalist, deținut politic

1981 – A încetat din viață Vasile Brătulescu (1916, Hârșova, Constanța – 10 august 1981, București)

Pictor a cărui creație se manifestă în două etape majore: realism și figurativism, deținut politic

1984 – A încetat din viață Virgil Mazilescu (11 aprilie 1942, Corabia, Olt – 10 august 1984, București)

Eseist, poet și traducător afiliat onirismului poetic

1988 – A încetat din viață Dan Giușcă (14 iulie 1904, București – 10 august 1988, București)

Geolog, membru titular al Academiei Române

2001 – A încetat din viață Petronela Negoșanu (17 iunie 1913, Copăcel, Brașov – 10 august 2001, București)

Prozatoare și traducătoare, avocat pledant în cadrul Baroului Cluj

2003 – A încetat din viață părintele Constatin Galeriu (21 noiembrie 1918, Răcătău, Bacău – 10 august 2003, București)

Preot și profesor de teologie, președinte de onoare al Ligii Culturale a Românilor de Pretutindeni, membru în Comisia Națională UNESCO, unul dintre cei mai importanți duhovnici ai Ortodoxiei române

2005 – S-a deschis Festivalul Internațional de Film Marea Neagră

Prima ediție a festivalului a fost organizată între 10–15 august la Constanța și Mamaia, de către Consiliul Județean Constanța, Uniunea Producătorilor de Film și Audiovizual din România (UPFAR), CNC, Artis Film, cu sprijinul Academiei Europene de Film

2005 – A avut loc inaugurarea, în București, a teatrului independent Desant

Spațiu teatral creat de asociația Persona și de grupul dramAcum pentru educație creativă, intervenție socială, dramaturgie nouă. A funcționat numai doi ani

2008 – A încetat din viață Tudor Țopa (27 mai 1928, Cernăuți, Regatul României/Ucraina – 10 august 2008, București)

Prozator, eseist și traducător

2012 – A încetat din viață Ioan Dicezare (12 august 1916, București – 10 august 2012, București)

Pilot de vânătoare, un as al aviației de vânătoare române în timpul celui de al Doilea Război Mondial, decorat cu Ordinul Mihai Viteazul, moment în care avea 14 victorii aeriene

2016 – A încetat din viață Yvonne Hasan (12 ianuarie 1925, București – 10 august 2016)

Artistă, istoric de artă și profesoară; membră fondatoare a Uniunii Artiștilor Plastici

2017 – A încetat din viață Ovidiu Ghidirmic (27 august 1942, Grecești, Valea Stanciului, Dolj – 10 august 2017)

Critic și istoric literar, publicist și profesor

2018 – Intervenția în forță a jandarmilor la mitingul antiguvernamental din Piața Victoriei București

După ce un grup mic de protestatari/provocatori au forțat gardurile și au aruncat cu pietre, sticle și alte obiecte către jandarmi, aceștia au intervenit, total disproporționat, cu spray-uri, gaze lacrimogene și tunuri de apă. Mai multe persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale. Parchetul Militar s-a autosesizat și a deschis dosar penal privind intervenția exagerată a jandarmilor la proteste. Nici până acum nu s-a termionat ancheta

2019 – Protestul Diaspora revine Acasă! 10 August 2019, TOȚI în Piața Victoriei!

În jur de 24.000 de persoane au protestat în Piața Victoriei din Capitală, împotriva Guvernului, față de tergiversarea dosarului „10 august 2018” și de unele măsuri luate de politicieni în domeniul legislației penale

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #MareaDverăaRăstignirii #BisericaSfDumitruSuceava #ȘtefanCălinescu #PrimagrădinăbotanicăIași #NicolaeFilip #Piatrade temelieCastelulPeleș #ConstantinGiurescu #AxenteBanciu #PanaitIstrati #TratatuldepacedelaBucurești #AdunareanaționalăașvabilordinBanat #TratatuldelaSèvres #IonNegoițescu #BarbuCioculescu #TamaraBuciuceanu #AlexandruBoiangiu #DanLaurențiu #LeonVolovici #RaduMaltopol #NicolaePrelipceanu #NicolaeCostin #DanDimitriu #Ceamairidicatătemperatură #DanMihaiGoia #HoriaGârbea #IoanaDrăgan #IonelGanea #SalaPolivalentăBucurești #SergiuRadu #10August2018

1 comentariu la „10 August în istoria românilor

    Lasă un răspuns

    %d blogeri au apreciat: