Istoria României România frumoasă Today's Memory

29 August în istoria românilor

Foto: Intrarea trupelor sovietice în București în 1944


 

Tăierea Capului Sf. Prooroc Ioan Botezătorul / Martiriul Sf. Ioan Botezătorul

Celebrat în Calendarul Creștin-Ortodox, Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma / Calendarul Romano-Catolic

 

1530 – Bătălia de la Viișoara

În 1529, în Țara Românească a fost pus domn, de catre turcii lui Soliman, Moise-Vodă, care a cârmuit cu concursul boierilor Craiovești. Sfătuit de ei, Moise i-a ucis pe boierii care uneltiseră omorârea lui Radu de la Afumați și s-a orientat spre o politică ostilă Porții. De aceea, în 1530, turcii l-au numit domn pe Vlad al VI-lea Înecatul (fiul lui Vlad al V-lea cel Tânăr), care se bucura de sprijinul unei părți însemnate a boierimii. Moise a fost constrâns să se refugieze în Transilvania și s-a întors cu ajutorul epicopului Nicolae de Gerend și al lui Ștefan Mailath. În lupta de la Viișoara, Moise-Vodă a fost înfrânt de Vlad și ucis; alături de domn a fost ucis și cumnatul său, Barbu Craiovescu, iar Ștefan Mailath a fost luat prizonier

1829 – S-a născut Iosif Gheorghian

Ioan Gheorghian; 29 august 1829, Botoșani – 24 ianuarie 1909, București

Cleric, mitropolit-primat al Bisericii Ortodoxe Române, membru de onoare (din 1901) al Academiei Române. A studiat la Școala de la Biserica Trei Ierarhi și la Academia Mihăileană din Iași, iar mai târziu a urmat diferite cursuri la Sorbona (Franța). A fost tuns în monahism la Mănăstirea Mogoșeni și hirotonit ierodiacon în 1846. A slujit ca diacon la Huși și Iași, apoi la Capela românească din Paris. A fost hirotonit ieromonah și numit egumen la Mănăstirile Teodoreni și Popăuți. A deținut demnitatea de episcop al Hușilor (1865–1879), episcop al Dunării de Jos (1879–1886) cu reședința la Galați, unde a reorganizat viața bisericească din Dobrogea, și în două rânduri mitropolit-primat al Bisericii Ortodoxe Române (1886–1893, 1896–1909). A tradus numeroase lucrări teologice din limba franceză și din literatura patristică

1832 – S-a născut Neculai Culianu

29 august 1832, Iași – 28 noiembrie 1915, Iași

Matematician și astronom, membru corespondent (din 1889) al Academiei Române. Și-a început studiile în Iași, la școala Trei Ierarhi, apoi la Academia Mihăileană. În 1855 a fost trimis ca bursier al statului român, odată cu colegul său Gheorghe Mîrzescu, pentru echivalarea studiilor liceale și pentru studii universitare la Paris. A urmat la Sorbona matematică și astronomie. Între 1860–1863 a studiat și a lucrat la Observatoire de Paris, aflat sub conducerea cunoscutului astronom Urbain Le Verrier, căruia i-a devenit discipol. A revenit în țară în 1863, chemat inițial de ministrul de atunci al Cultelor și Instructiunii Publice, Alexandru Odobescu, să ocupe catedra vacantă pentru Calcul diferențial și integral de la Universitatea din Iași, recent înființată în 1860. Până la retragerea sa din învațămînt, a fost titularul catedrei de astronomie și geodezie a Universității ieșene. Antrenat în ampla mișcare junimistă de dezvoltare a învățămîntului românesc, Neculai Culianu a fost cofondator al Institutelor Unite (alături de Titu Maiorescu, Petru Poni, dr. Ioan Ciurea), școală particulară de prestigiu din Iași, pe care a și condus-o și pentru funcționarea căreia a donat un corp de clădiri. A ajutat la întemeierea Observatorului Astronomic din Iași. A publicat numeroase cărți de matematică: Aplicațiuni geometrice, Studiul geometric al curbelor uzuale, Curs de trigonometrie plană, Trigonometria sferică, Lecțiuni de calcul diferențial și integral (primul curs de analiză matematică în limba română), Curs elementar de algebră, Curs de cosmografie, Elemente de geodezie. A publicat primul Anuar al Universității din Iași, a fost unul dintre fondatorii revistei Recreații științifice

1864 – Înființarea Direcției Generale a Poștelor și Telegrafului

La propunerea Ministerului de Interne, lucrărilor publice și agriculturii, prezentată Consiliului de Miniștri prin referatul numărul 1710 și discutată în ziua de 29 august în prezența domnitorului, s-a încuviințat „propunerea ministrului de interne, agricultură și lucrări publice de a se uni în viitor serviciile poștelor cu cel al telegrafelor sub denumirea de: Direcția generală a poștelor și telegrafelor“. Jurnalul Consiliului de Miniștri, semnat printre alții de Mihail Kogălniceanu și N. Crețulescu, a fost urmat de Decretul numărul 1094/29 august 1864 prin care director general al poștelor și telegrafelor a fost numit maiorul Cezar Librecht

1865 – Inaugurarea Muzeului de Antichități din București

Fondat inițial ca Muzeul de Istorie Naturală și Antichități de către domnitorul Alexandru Ghica în 1834, instituția a intrat într-o nouă etapă de activitate în urma Decretului lui Alexandru Ioan Cuza din 25 noiembrie 1864 privind aprobarea Regulamentului pentru administrarea și organizarea Muzeului de Antichități din București, tutelat de Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice și fiind diriguit de un Comitet arheologic. Inaugurarea Muzeului de Antichități a avut loc la 29 august 1865, noul conservator fiind Alecsandru Russo, care și-a desfășurat activitatea între 1865–1876

1881 – S-a născut Nicolae Dunăreanu

Nicolae Ionescu; 29 august 1881, Galați – 17 octombrie 1973, București

Prozator. A urmat un seminar pedagogic de educație fizică, devenind profesor de liceu la Galați. A editat, împreună cu L. Marian revista Renașterea Moldovei. A colaborat la Semănătorul, Cele trei Crișuri, Adevărul literar și artistic, România literară, Convorbiri literare, Gazeta literară, etc. A debutat editorial cu volumul de nuvele și schițe Chinuiții (1907). A scris proză de scurtă întindere: Răsplata, Nuvele și schițe, Din împărăția stufului, Din negura vieții, Vremuri cernite. Călătorind prin Basarabia, Nădejdi spulberate

1887 – S-a născut Alexandra Feraru

29 august 1887, București – 26 iulie 1968, București

Soprană. A făcut studii de canto la Academia Lirică de Muzică din Paris cu Elena Teodorini și apoi în Italia. A participat la fondarea Operei din București, pe a cărei scenă a creat timp îndelungat roluri importante din repertoriul genului. Succesele obținute i-au asigurat un loc de frunte în rândurile artiștilor lirici români

1893 – A încetat din viață Ion Popovici-Bănățeanu (1869, Lugoj, Austro-Ungaria/Timiș – 29 august 1893, Lugoj)

Nuvelist, promotor al limbii literare bănățene, stins la doar 23 de ani

1916 – Primul bombardament aerian asupra Bucureștiului

La câteva ore după declarația de război a României (14/27 august 1916), Hauptmann Geissert (comandantul german al zepelinului LZ 101, staționat la Jambol, Bulgaria) a primit ordinul să execute un atac de noapte asupra Bucureștiului. La o oră după miezul nopții de 15/28 spre 16/29 august, bateriile antiaeriene ale orașului au deschis focul fără să poată atinge dirijabilul, care survola la 3.000 de metri.

Imagine aeriană (de la 3.000 m înălțime) a NV Bucureștiului, august 1916

Bucureștiul a devenit a treia capitală europeană (după Paris și Londra) care a fost bombardată de aviația germană. LZ 86 a avut, de asemenea, 7 misiuni de bombardament pe frontul de E și S-E. S-a prăbușit la 5 septembrie 1916 la Timișoara

1932 – S-a născut Nicolae Soare

29 august 1932 – 16 mai 2010

Jurnalist sportiv și comentator radio. Și-a început cariera ca jurnalist la Revista Fotbal și, după o scurtă perioadă, s-a mutat la departamentul Sport al Radiodifuziunii Române. Profesionalismul și talentul l-au propulsat în funcția de șef al departamentul Sport fiind considerat „părintele” multor comentatori renumiți ai emisiunii Fotbal minut cu minut, una dintre programele cele mai ascultateale postului public de radio. Concomitent cu activitatea dejurnalist sportiv, a fost realizatorul emisiunii Orele serii

1934 – S-a născut Leonida Neamțu

29 august 1934, Soroca, România/Moldova – 25 octombrie 1992, Cluj-Napoca

Scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor. În 1940, familia Neamțu s-a refugiat în România, ajungând la Vișeu, iar mai apoi la Sighet. A urmat Facultatea de Filologie de la Universitatea din Cluj. Student fiind, a debutat cu poezie în 1952 în revista Almanahul Literar, condusă de poetul A.E. Baconsky. A rămas redactor la Almanahul literar, devenit apoi Steaua, revistă a Uniunii Scriitorilor, până la moarte. Considerat, mai ales la început, scriitor de romane polițiste și de aventuri, va da ulterior măsura realului său talent literar mai ales în romanele, nuvelele și nuveletele publicate în anii ’80–’90. Face parte, alături de Radu Tudoran și Vladimir Colin, dintre cei mai puțin studiați și cei mai sub-cotați scriitori români ai secolului 20. Primele sale volume apărute sunt de poezii: Cântecul constelației și Ochii (1960; 1962), urmând ca din 1964 să publice numai romane: Toporul de argint, Înotătorul rănit, Aventură și contraaventură, Febră de origine necunoscută, Chirie pentru speranță, Jurnalul oficial al misiunii Scorbowsky, Blondul împotriva umbrei sale, Speranță pentru Marele Vis, La Goulue dansează cu Chocolat, Legenda cavalerilor absenți, Curbura dublă a infinitului, Sferele Infinitului

1935 – S-a născut Titus Raveica

29 august 1935, Scheia–Grajduri, Vaslui/Iași – 31 ianuarie 2013, Iași

Filosof, profesor universitar, om politic. A absolvit Facultatea de Filozofie a Universității din București. După terminarea facultății, în anul 1958, a mers la Universitatea ieșeană Alma Mater Iassiens, unde s-a afirmat, timp de 40 de ani ca unul dintre cei mai renumiți profesori. A urcat toate treptele ierarhiei universitare până la profesor universitar, doctor la Catedra de filosofie, șef de catedră, secretar științific al Facultății de Filosofie. Din 1990, a fost senator și Președinte al Consiliului Național al Audiovizualului, timp de șase ani. În anul 1997 a revenit la catedra sa din Iași

1936 – Remanierea Guvernului Gheorghe Tătărescu (2)

Consiliul de miniștri liberal prezidat de Gheorghe Tătărescu a trecut în periada de guvernare prin mai multe remanieri: Guvernul Gheorghe Tătărescu (1): 5 ianuarie 1934–1 octombrie 1934; Guvernul Gheorghe Tătărescu (2): 2 octombrie 1934–29 august 1936; Guvernul Gheorghe Tătărescu (3): 29 august 1936–14 noiembrie 1937 și Guvernul Gheorghe Tătărescu (4): 14 noiembrie 1937–28 decembrie 1937. Până la această dată, Cabinetul a promovat o politică de încurajare a industriei naționale prin practicarea unui protecționism vamal ridicat și de creștere a intervenției statului în viața economică; s-a atins un boom economic fără precedent, cu consecințe pozitive asupra nivelului de trai. Dar a crescut rolul monarhiei în viața de stat prin influența pe care regele a exercitat-o asupra guvernului.

Remanierea din 29 august 1936 îl viza direct pe Nicolae Titulescu, care a fost înlăturat de la conducerea Ministerului Afacerilor Străine. Titulescu și-a bazat întreaga activitate pe problemele majore, fundamentale, ale politicii externe a României. După instaurarea nazismului în Germania, dându-și seama de pericolul pe care-l reprezenta acesta pentru România (ca și pentru alte state europene), a depus o vie activitate în direcția întăririi colaborării internaționale, în interesul păcii și securității europene, participând în 1933 la Londra la încheierea Micii Înțelegeri și în 1934 a Înțelegerii Balcanice (pacte regionale în care vedea o pavăză împotriva agresiunii din partea statelor revizioniste). În 1936, regele Carol al II-lea, aliniindu-se presiunilor cercurilor de dreapta interne (pro-naziste, legionare), dar și externe, din Germania, Italia și Polonia, a remaniat Guvernul Gheorghe Tătărăscu (2) și l-a îndepărtat pe Titulescu din toate funcțiile oficiale, obligându-l să se exileze

1936 – S-a născut Ligia Dumitrescu

29 august 1936, București, România – 14 aprilie 2020

Actriță de teatru și de film. A absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București în 1963 la clasa profesorilor Lidia Ionescu, Ion Cojar și Radu Penciulescu. Cea mai mare parte din carieră și-a petrecut-o la Teatrul Municipal „Bacovia” din Bacău, fiind denumită Societar de Onoare al acestuia în anul 2009. A jucat în filme: Dreptate în lanțuri, Domnișoara Aurica, Nunta mută

Domnișoara Aurica (1985)

1937 – S-a născut Ion Cucu

29 august 1937, București – 24 mai 2018

Artist fotograf, supranumit „fotograful de scriitori”. A început Facultatea de Medicină, fără a finaliza studiile și a debutat în 1960, cu fotoreportaj, în Scînteia Tineretului. În deceniul șapte a început colaborarea cu Uniunea Scriitorilor din România și cu reviste culturale importante, iar în 1975 a inițiat în Luceafărul rubrica O istorie a literaturii contemporane văzută de Ion Cucu, unde timp de două decenii, au apărut fotografii cu scriitorii consacrați ai epocii realizate de cel ce avea să devină, prin ele, cel mai reprezentativ artist fotograf al lumii literare românești. Din 1990 a devenit colaborator permanent al României literare. Printre dicționarele și istoriile literare ilustrate cu fotografii de Ion Cucu se numără: Dicționarul scriitorilor români (coordonatori: Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu), Dicționarul general al literaturii române (coordonator Eugen Simion), Istoria critică a literaturii române, de Nicolae Manolescu și Istoria literaturii române contemporane. 1941–2000, de Alex. Ștefănescu. Dintre expozițiile personale: Nichita Stănescu. 60 de ani de la naștere și Călătoria (Muzeul Național al Literaturii Române). Volume purtându-i semnătura au devenit arhive prețioase ale vieții literare autohtone din ultimele decenii: O istorie literară a privirii și trilogia compusă din Cum ar arăta viața fără fotografie?, Sala Oglinzilor și Fotograf la zece președinți

1938 – S-a născut Dumitru Abrudan

29 august 1938, Gepiu, Bihor

Preot ortodox, cercetător specializat în Studiul Vechiului Testament și al Arheologiei biblice, profesor de teologie, militant pentru ecumenism. A urmat Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1956–1960). În 1966 a fost hirotonit diacon, în 1971, preot, iar în 1980, iconom stavrofor. A avut o bogată activitate didactică desfășurată mai întâi în cadrul Seminarului Teologic din Caransebeș și ulterior pe tărâm universitar la Facultatea de Teologie de la Universitățile „Lucian Blaga” din Sibiu, de Vest din Timișoara, din Oradea precum și la Institutul Teologic Ortodox din Cluj. După reînființarea ASTREI a fost primul președinte al acesteia. S-a remarcat și ca publicist în publicații patriarhale. Este autorul unor studii teologice, mai ales despre Vechiul Testament și ecumenism și a reprezentat Biserica Ortodoxă Română la simpozioane și congrese teologice internaționale. Din 1982 și până în prezent este conducător de doctorate, a fost membru al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor și Diplomelor Universitare (CNATDU) din cadrul Ministerului Educației și Cercetării. A fost decorat cu cea mai înaltă distincție în Biserica Ortodoxă Română, Crucea Patriarhală (1981) și a primit Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria G – Cultele

1939 – S-a născut Radu Bercea

29 august 1939, Cuciurul Mare, Cernăuți, Bucovina

Pictor de grafică, peisaj, portret. A urmat studii de artă la Școala de Arte Plastice și Decorative „Octav Băncilă”, din Iași. În regimul comunist a fost condamnat politic pentru convingerile sale pro-occidentale (1959–1964). În timpul detenției în lagărele de exterminare a cunoscut o serie de personalități ale intelectualității române, cum ar fi Alexandru Paleologu, academicianul Alexandru Zub, poetul Alexandru Ivasiuc, arhitectul Crașoveanu. Multe lucrări ale sale redau atmosfera apăsătoare a locurilor de detenție prin care a trecut. Biografie ilustrată

1940 – Ministrul de externe al României, Mihail Manoilescu a fost convocat la Viena pentru arbitrajul germano-italian

Negocierile din 16 august de la Turnu Severin eșuând, se părea că disputa româno-ungară se va muta pe câmpul de luptă. Armata maghiară a primit ordin să fie pregătită pentru declanșarea atacului la 28 august. S-au produs numeroase acțiuni provocatoare pe frontieră, aviația maghiară pătrunzând în spațiul românesc până la Brașov, și bombardând aeroportul civil din Satu Mare. Germania dorea să păstreze pacea în regiune, fiind interesată de importurile pentru necesități de război din cele două țări. La 29 august, miniștrii de externe ai României și Ungariei au fost convocați la Viena, unde miniștrii de externe german Ribbentrop și italian Ciano au impus părților preacceptarea necondiționată a arbitrajului germano-italian, care avea să devină Dictatul de la Viena. Cei doi miniștri nu s-au sfiit să le explice diplomaților români că alternativa unei asemenea arbitraj ar fi însemnat de fapt un război pe două fronturi cu Ungaria și URSS care putea duce chiar la încetarea existenței statului român. În noaptea de 29/30 august, Consiliul de Coroană convocat de regele Carol al II-lea (marcat de lipsa unor mari oameni politici precum Iuliu Maniu, Gh. Brătianu, Nicolae Iorga) a admis arbitrajul cu majoritate de voturi (19 pentru, 10 contra, 1 abținere), în schimbul garantării de către Germania și Italia a noilor granițe

1943 – S-a născut Petre Magdin

29 august 1943, Pesac, Timiș

Compozitor, orchestrator, aranjor muzical, cântăreț, producător de muzică și realizator de emisiuni de televiziune muzicale. Numele său se leagă de muzica ușoară românească, dar mai ales de existența rock’nroll-ului în România. Trompetistul Petre Magdin a înființat grupul Dixi, care apoi s-a transformat în Modern Grup, prima trupă românească de rock având în componență suflători, cu Marcel Dragomir–saxofon, clarinet, Marius Țeicu–pian, Doru Tufiș–chitară, apoi Orchestra Petre Magdin. A compus și suținut aranjamentele muzicale și orchestrale pentru soliști de prestigiu, printre care se pot enumera Dida Drăgan, Mihaela Runceanu, Mirela Voiculescu, Mihai Constantinescu, Mihaela Oancea, etc. Ca realizator de emisiuni de televiziune, special dedicate rock’roll-ului, dintre care cea mai cunoscută a fost Întâlnirea de la miezul nopții, Petre Magdin s-a remarcat prin curajul de a promova trupe de valoare românești (înainte de decembrie 1989), așa cum sunt Iris sau Sfinx

Modern Group – Trec anii

1943 – S-a născut Dan Erceanu

29 august 1943, București

Grafician. A absolvit Institutul de Arte Plastice din București în 1969 la clasa profesorilor Vasile Kazar și Ion State. A obținut doctoraul în Arte. A participat la numeroase expoziții de grup în țară și în străinătate, târguri internaționale de artă sau de carte. A deschis expoziții personale în București, Brașov, Iași, München, Würzburg, Heidelberg, Tel-Aviv, Boston, New York. A fost cadru didactic universitar la Universitatea de Artă din București, art director la publicațiile Bibliotecii Naționale a României, director general al Bibliotecii Naționale a României. A primit Premiul Uniunii Artiștilor Plastici (1974). S-a stabilit la Paris între 1982 și 1992. Biografie și galerie

1944 – Delegația României a plecat la Moscova, pentru încheierea armistițiului cu Națiunile Unite

Proclamația regală din 23 august a anunțat că: „România a acceptat armistițiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii”. Pentru semnarea Convenției de armistițiu dintre guvernul român și guvernele Națiunilor Unite, care consfințea starea de fapt a ieșirii României din războiul contra aliaților și întoarcerea armelor împotriva Germaniei, la 29 august 1944 o delegație a a fost trimisă la Moscova. În speranța că Lucrețiu Pătrășcanu, în calitate de comunist, va găsi mai multă receptivitate față de doleanțele României din partea reprezentanților sovietici, a fost numit șeful delegației; din delegație mai făceau parte Dumitru Dămăceanu, Ștefan Voitec, George Fotino. La Moscova, Puterile Aliate (Uniunea Sovietică, Statele Unite ale Americii și Regatul Unit al Marii Britanii) nu s-au întâlnit cu delegația română pînă la 10 septembrie, pentru că sovieticii nu au vrut să stea de vorba cu românii. Stalin a amânat discuțiile până când Armata roșie a ocupat mare parte din România; așa putând dicta condițiile. În timpul „discuțiilor” de la Moscova (începute în sfârșit la 10 septembrie 1944), atât diplomații sovietici cât și cei anglo-americani au întâmpinat delegația română de armistițiu cu o răceală vecină cu ostilitatea, iar reproșurile care i-au fost făcute, fără nici un temei (care vizau vechiul guvern, îndepărtat) au înlocuit felicitările (la care se aștepta delegația) pentru reușita loviturii de stat„ (Corneliu Coposu). Convenția de armistițiu a fost semnată abia la 12 septembrie 1944. Relatarea evenimentelor, de către Elena Pătrășcanu-Veakis, care a însoțit delegația română în calitate de jurnalistă

1944 – Trupele sovietice au intrat în București

La 23 august 1944, România a ieșit din rândurile statelor Axei. Vreme de câteva zile, Armata Română a luptat pentru eliberarea teritoriului țării. După finalizarea luptelor, trupele sovietice au „eliberat” Bucureștiul. Acest lucru s-a serbat la Moscova cu salve de tun și artificii. La 31 august 1944 acest comunicat de presă putea fi citit pe prima pagina a ziarului Universul: „În cursul dimineții de 29 august o coloană înaintată sovietică în drum spre front a trecut prin periferiile Capitalei fiind primită de o delegație compusă din d. Ministru Constantin Titel Petrescu și d. General Iosif Teodorescu, comandantul militar al Capitalei. Populația Bucureștilor a întâmpinat trupele sovietice în spiritul cel mai amical. O lume imensă, în piața Colentinei. Tramvaiele oprite de mulțime așteptau parcă și ele. Oamenii alergau în întâmpinarea armatelor sovietice, fiecare cum putea: cu mașini, pe biciclete, pe jos. Peste tot răsunau strigătele „Traiască Armata Roșie!”, „Traiască Armata Română!”.” Lăsând deoparte propaganda sovietică, momentul marchează de fapt începerea oficială a ocupației URSS în România, care s-a încheiat mult mai târziu decât războiul…

O mostră a propagandei

1944 – A încetat din viață Constantin C. Orghidan (22 iunie 1874, București – 29 august 1944, Oțelu Roșu)

Inginer, colecționar, vicepreședinte al Societății Numismatice Române și membru de onoare al Academiei Române

1945 – A încetat din viață Constantin Tănase (5 iulie 1880, Vaslui – 29 august 1945, București)

Actor de scenă și de vodevil, celebru cupletist, fondator al teatrului de revistă românesc, actor de film

1946 – S-a născut Ion Chelaru

29 august 1946, București

Actor și regizor de teatru, dramaturg și actor de film, membru al Uniunii Scriitorilor din România dinn 1993. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1975. A jucat la Teatrul Național din Iași, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, Teatrul Mic, Teatrul de Comedie din București, în piese ca: Apus de soare de Barbu Ștefănescu Delavrancea, Păsările tinereții noastre de Ion Druță, Drumuri și răscruci de Paul Everac, O scrisoare pierdută, D’ale carnavalului de I.L. Caragiale, Don Juan de Moliere, Master Class de D. Pownall, Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon, Pălăria de Eugene Labiche, Revizorul de N.V. Gogol. A scris piese și scenarii de teatru precum Yorik, Marea călătorie, Operațiunea Sana, Dimineți însorite, Camuflajul, Camillus. Din filmografie: Adio, dragă Nela, Vânătoarea de lilieci, Inelul cu briliant, Somnul insulei, Mesagerul, Transfer de personalitate, Inițiativa, Ciocârlia, Chirița în provincie, Pălăria, Midas și povestea fantomei

Frumoșii nebuni ai marilor orașe (1998)

1952 – S-a născut Ilinca Dumitrescu

29 august 1952, Râmnicu Vâlcea

Pianistă, muzicolog, pedagog și realizator TV. Provine dintr-o familie muzicală din Vâlcea, fiind fiica compozitorului Ion Dumitrescu, nepoata compozitorului Gheorghe Dumitrescu și verișoara pianistului Tudor Dumitrescu. A studiat cu profesori celebri: Cella Delavrancea și Mihail Jora în România, Stanislav Neuhaus și Iakov Flier la Conservatorul de Stat ”P.I. Ceaikovski” din Moscova, absolvit în 1978 cu distincția maximă Diplomă de Merit. A concertat în orașe de pe 5 continente, 41 de țări, 34 de capitale ale lumii, în importante săli de concerte. Este deținătoarea celor mai importante premii în România: Premiul Academiei Române (1995), Premiul Institutului Cultural Român (2003), etc., dar și a multor distincții internaționale, printre care: Commendatore dell’Ordine della Stella della Solidarietà Italiana (2005), Chevalier de l’Ordre des Arts et Lettres (2012), Premiul Forumului Muzical Român pentru întreaga activitate, după o prestigioasă carieră artistică de-a lungul a cinci decenii (2013)

George Frideric Handel – Concertul în Fa major Nr. 4, Op.6 • Orchestra „Philarmonia”, Dirijor de Nicolae Iliescu, Pian Ilinca Dumitrescu

1952 – A încetat din viață Dionisie Linția (13 august 1880, Grădinari, Caraș-Severin – 29 august 1952, Timișoara)

Ornitolog, a întocmit primul nomenclator al păsărilor din România și a întocmit și publicat primul catalog sistematic al păsărilor din țara noastră

1961 – A încetat din viață George Mărgărit (27 ianuarie 1923, Tomești, Iași – 29 august 1961, Bârnova, Iași)

Poet, profesor și publicist, redactor la reviste literare

1971 – A încetat din viață Anibal Teodorescu (21 februarie 1881, Câmpineanca, Vrancea – 29 august 1971, București)

Jurist specialist în domeniul dreptului administrativ, membru corespondent al Academiei Române

1972 – S-a născut Andreea Esca

Andreea Esca-Eram; 29 august 1972, București

Jurnalistă, realizatoare și prezentatoare de știri. A făcut studii universitare și postuniversitare la Școala Superioară de Jurnalism, a urmat programe de pregătire profesională la: Centrul pentru Jurnalism Independent (Praga), CNN Atlanta (SUA) și în Atena, Grecia. Și-a început cariera la SOTI, la începutul anilor ’90, a urmat un stagiu la CNN, apoi a prezentat, constant, Știrile Pro TV de la ora 19.00, de la înființarea Pro TV, fiind cea mai longevivă prezentatoare de știri din România, cu o carieră de peste 20 de ani. Face parte din echipa de reporteri CNN World Report, a transmis în direct din SUA și Europa: Paris, Madrid, Helsinki, Varșovia, a condus timp de 10 ani revista The ONE. A fost distinsă cu Premiul pentru cel mai bun prezentator de știri (2001, 2002, 2003), Premiul CNA (2002), Premiul Femeia Anului 2003 organizat de revista Avantaje, Premiul de excelență al TV Mania (2008)

1973 – S-a înființat, la Constanța, Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân”

Prin Decretul nr. 502/29 august 1973 privind înființarea și organizarea Institutului de marină „Mircea cel Bătrân” și a Liceului militar de marină „Alexandru Ioan Cuza”, intrat în vigoare la 18 septembrie

1975 – A încetat din viață Theodor Constantin (21 noiembrie 1910, Brăila – 29 august 1975, București)

Scriitor de poezii, nuvele, proză fantastică, scenarii de film, piese de teatru, memorii de călătorie și cărți pentru copii, fiind însă cunoscut ca autor de romane polițiste

1980 – S-a născut Corina Ungureanu

29 august 1980, Ploiești

Antrenoare și gimnastă de talie mondială, actualmente retrasă din activitatea competițională. A avut activitate competițională internațională între 1993–1999. A fost membră a echipei de gimnastică artistică a României care a câștigat de două ori titlul mondial și a fost campioana europeană la sol în 1998

1991 – Stabilirea relațiilor diplomatice și a acordului consular între România și Republica Moldova

Relațiile diplomatice, la nivel de ambasadă, între România și Republica Moldova au fost stabilite la data de 29 august 1991. Ambasada României a fost prima reprezentanță diplomatică deschisă de un stat în capitala Republicii Moldova, la Chișinău, începându-și activitatea la 20 ianuarie 1992

1998 – Guvernul a adoptat o ordonanță referitoare la perimetrul central al Municipiului București

Ordonanța nr.129/29 august 1998 privind declararea ca zonă de interes național a unui ansamblu din perimetrul central al municipiului București, incluzând Noul Centru Civic și Centrul Istoric, și stabilirea condițiilor de realizare a investițiilor pentru ansamblul urbanistic din această zonă

2004 – A încetat din viață Sică Rusescu (28 ianuarie 1945 – 28 august 2004)

Pictor, scenograful Teatrului „C.I. Nottara“

2005 – A încetat din viață Radu Anton Roman (19 august 1948, Făgăraș – 29 august 2005, București)

Jurnalist, scriitor și realizator TV, cunoscut mai ales pentru emisiunile pe teme culinare

2005 – A încetat din viață Antonie Plămădeală (noiembrie 1926, Stolniceni, Lăpușna/Hîncești, Moldova – 29 august 2005, Sibiu)

Înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, mitropolit al Ardealului, membru de onoare al Academiei Române

2009 – A încetat din viață Dan-Alexandru Voiculescu (20 iulie 1940, Saschiz, Mureș – 29 august 2009, București)

Compozitor, muzicolog, pianist și profesor universitar

2016 – A încetat din viață George Șovu (30 ianuarie 1931, Țițești, Argeș – 29 august 2016)

Romancier, autor de proză scurtă, scenarist, autor de manuale de limba și literatura română, jurnalist (n. 1931)

2016 – A încetat din viață Mihai Voiculescu (2 noiembrie 1945, Giurgiu – 29 august 2016)

Medic specializat în nefrologie și hepatologie, profesor universitar; a fondat Școala de Nefrologie la Institutul Clinic Fundeni

 

#todaysmemory #istoriaRomaniei #Romaniafrumoasa #romanifrumosi #BătăliadelaViișoara #IosifGheorghian #NeculaiCulianu #DirecțiaGeneralăaPoștelorșiTelegrafului #MuzeuldeAntichități #NicolaeDunăreanu #PrimulbombardamentaerianBucurești #NicolaeSoare #LeonidaNeamțu #TitusRaveica #LigiaDumitrescu #IonCucu #DumitruAbrudan #RaduBercea #ArbitrajulgermanoitalianViena #PetreMagdin #DanErceanu #IntrareatrupelorsovieticeînBucurești #IonChelaru #IlincaDumitrescu #AndreeaEsca #InstitutuldeMarinăMirceacelBătrân #CorinaUngureanu

0 comentarii la „29 August în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: