Istoria României România frumoasă Today's Memory

5 Septembrie în istoria românilor

Foto: Prima atestare documentară a localității Horezu


1450 – Bătălia de la Crasna

A avut loc în apropiere de Vaslui, la 5–6 septembrie, între domnul Moldovei, Bogdan al II-lea și oastea nobililor poloni din Halici și Podolia, venită în sprijinul pretendentului Alexăndrel, pe care încercau să-l reînscăuneze, după înfrângerea de la Tămășeni. Bătălia s-a desfășurat „pe câmpul care era numit Crasna la pârâul Izvorul Crasnei, lângă orașul Vaslui” (Jan Długosz), la marginea unei păduri. Încă de la început pedestrimea moldoveană, a fost așezată în centru, acoperită de călăreții lui Bogdan, pentru a induce în eroare. Asaltul cavaleriei polone s-a dovedit a fi un dezastru, ea a fost prinsă în mijlocul oștenilor moldoveni care au atacat cu arcuri, lănci și coase (cu care tăiau venele cailor). Oastea polonă a fost zdrobită, starostele de Liov, P. Odrowąz, a căzut pe câmpul de luptă, retragerea fiind posibilă doar cu ajutorul trupelor lui Alexăndrel. La luptă a participat și Ștefan, fiul lui Bogdan al II-lea (viitorul Ștefan cel Mare)

1487 – Prima atestare documentară a localității Horezu

Descoperirile făcute în urma cercetărilor arheologice din zonă au scos la iveală mărturii arheologice din secolele al IX-lea și al XIIl-lea privind localizarea unor așezări umane. Localitatea a fost menționată pentru prima dată într-un hristov dat la Râmnic, la 5 septembrie 1487, de către voievodul Vlad Călugărul, care pomenea de satul Hurez. Satul a fost apoi donat de Constantin Brancoveanu Manastirii Hurezi. A fost un loc de popas pe drumul ce leagă Râmnicu Vâlcea de Târgu-Jiu și s-a dezvoltat pe seama acestui statut. În 1780 avea deja rangul de târg, iar mai târziu a fost reședință de plasă. În 1838 s-a deschis prima școală a localității. A fost declarat oraș la 17 februarie 1968

1729 – Inochentie Micu a primit titlul de baron

A primit numele „Klein”, traducerea în germană a numelui „Micu”. Totodată, a devenit membru al Dietei Transilvaniei, adunarea legislativă a Principatului Transilvania

1795 – S-a înființat un Consulat general francez la București

Primul consul al Franței a fost Claude Emile Gaudin, secretarul ambasadei franceze de la Constantinopol. El nu a avut titlul de consul general niciodată, purtând titlul de agent confidențial pe lângă Prințul Munteniei, dar s-a comportat ca un veritabil consul, având un secretar și subalterni. În timpul petrecut la București, principala preocupare a lui Gaudin a fost să dezvolte relațiile comerciale franco-române și să obțină maximum de avantaje pentru comercianții francezi

1842 – S-a născut Ilarion Pușcariu

5 septembrie 1842, Sohodolul Branului, Brașov – 8 septembrie 1922, Sibiu

Teolog, pedagog și istoric, membru de onoare (din 1916) al Academiei Române. A urmat Institutul teologic din Sibiu (1861–1864), continuând la Universitatea din Viena, unde a obținut doctoratul în Filosofie (1869). A fost secretar al Arhiepiscopiei Sibiului, diacon necăsătorit și preot, profesor de Studi biblice, Istorie bisericească, Morală și Limba Română la Institutul teologic-pedagogic din Sibiu; tuns în monahism la Hodoș-Bodrog (1874), cu numele Ilarion, hirotonit protosinghel și arhimandrit, asesor arhiepiscopesc, apoi vicar al Arhiepiscopiei Sibiului (1889–1922). A fost președinte al despărțământului Sibiu al Astrei (1877–1889)), apoi vicepreședinte al Astrei (1889–1901). A publicat manuale școlare, lucrări de istorie laică și bisericească, de pedagogie; a editat documente, a colaborat la o serie de publicații românești din Transilvania, mai ales la Telegraful Român și a lucrat la Enciclopedia Română (3 vol.)

1858 – S-a născut Alexandru Vlahuță

5 septembrie 1858, Pleșești/Alexandru Vlahuță, Vaslui – 19 noiembrie 1919, București)

Scriitor, publicist, membru de onoare post-mortem (din 1948) al Academiei Române. A urmat timp de un an cursurile Facultății de Drept din București, pe care le-a părăsit din cauza situației materiale precare, devenind institutor și apoi profesor la Târgoviște. Între 1884–1893 a funcționat ca profesor la mai multe instituții de învățământ bucureștene: Școala Normală a Societății pentru Învățătura Poporului Român, Azilul „Elena Doamna”, Liceul Sfântul Gheorghe, a fost apoi revizor școlar pentru județele Prahova și Buzău. A editat revista Vieața, apoi Sămănătorul, împreună cu George Coșbuc, funcționând ca referendar la Casa Școalelor. A fost unul dintre teoreticienii sămănătorismului. Din scrierile sale: Dan, Poezii, România pitorească, despre care Dumitru Micu spune că este un „atlas geografic comentat, traversat de o caldă iubire de țară

1879 – S-a născut Nicolae T. Deleanu

5 septembrie 1882, Galați – 25 mai 1959

Chimist, farmacist, fitofiziolog și biochimist, profesor universitar. A absolvit Facultatea de medicină din București, secția Farmacie în 1903 și a frecventat cursuri de specializare Universitatea din Geneva, Institutul Imperial de medicină din Petrograd, a lucrat în laboratorul de chimie vegetală al Universității din Marburg și la laboratorul de chimie fiziologică al Școlii superioare tehnice din Zurich. Întors în țară, a fost șef de lucrări în laboratorul de fiziologie vegetală al Institutului Botanic al Universității din București. După război a fost profesor titular la Facultatea de Farmacie a Universității din Iași. A fost primul cercetător, pe plan mondial, care a semnalat procesul de homeostazie (menținerea în anumite limite a constantelor fiziologice) a ionilor în organismele vegetale

1916 – Trupele române au intrat în Orșova în timpul Primului Război Mondial

După ce au atacat în dimineața zilei de 15/28 august 1916 la Porțile de Fier, trupele române aflate sub comanda generalului Dragalina au reușit, la 19 august/1 septembrie, să ocupe culmile muntoase Alion, Ozoina și Dranic, eliberând în 23 august/5 septembrie orașul Orșova. Ofensiva germano-austro-ungară a fost stopată până la începutul lunii octombrie, Divizia I reușind să-și mențină pozițiile

1916 – A început Bătălia de la Bazargic/Dobrici

Bătălie din Primul Război Mondial, derulată între 23 august/5 septembrie 1916–25 august/7 septembrie 1916, parte a campaniei românești, care s-a încheiat cu victoria trupelor bulgare și retragerea trupelor ruso-române spre Cobadin, pe linia Oltina–Kara Omer–Mangalia. Orașul a fost ocupat de trupele germano-bulgaro-turce

Șarjă a cavaleriei române în luptele de la Bazargic – desen de D. Stoica

1918 – S-a constituit, la Chișinău, Partidul Țărănesc din Basarabia

La adunarea constitutivă a partidului (23 august/5 septembrie) a fost ales biroul de conducere al partidului din care făceau parte: Pantelimon Halippa, Daniel Ciugureanu, Ion Inculeț, Ion Pelivan, Petru Cazacu, Ștefan Ciobanu, Ion Costin, Ștefan Holban, Teofil Ioncu, Gheorghe Stârcea și Nicolae Bivol. Tot în aceeași zi a fost elaborat și adoptat programul și statutul partidului. Programul partidului preconiza împărțirea pământului la țărani, vot universal pentru femei și bărbați, dezvoltarea cooperației sătești, gratuitatea învățământului elementar, descentralizarea administrativă

1920 – A intrat în vigoare Legea privind reglementarea conflictelor colective de muncă

Primul act normativ modern care reglementa conflictele colective de muncă, cunoscută ca Legea Trancu–Iași, (numele inițiatorului) și a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 122/5 septembrie 1920. Legea reglementa: libertatea muncii, încetarea colectivă a lucrului, procedura împăciuirii, arbitrajul, dispoziții de procedură. Limita dreptul la grevă, adoptarea provocând manifestații și întruniri de protest în București și în multe alte orașe din țară

1921 – S-a născut Adrian Marino

5 septembrie 1921, Iași – 17 martie 2005, Cluj

Eseist, istoric, teoretician și critic literar, laureat al premiului „Herder” (1985). În 1944 a absolvit Facultatea de Litere la Iași și București, devenind asistent suplinitor la catedra de Istorie a Literaturii Române, condusă de George Călinescu, cu care nu s-a „împăcat”. Din această perioadă datează cele două volume: Viața lui Alexandru Macedonski și Opera lui Alexandru Macedonski, pe care le-a publicat abia în 1965. A debutat în 1939 la revista Jurnalul Literar, a obținut titlul de doctor în 1946 cu teza Viața lui Alexandru Macedonski. A fost arestat în 1949 pentru multiplicare și difuzare de texte considerate ilegale de guvernul de atunci, a fost închis, deportat în Bărăgan, nu a avut drept de semnatură până în 1965, când a debutat, la 44 de ani, cu Viața lui Alexandru Macedonski. A fost reabilitat juridic în 1969. În 1973 a fondat revista Cahiers roumains ďetudes littéraires, pe care a coordonat-o până în 1980. A publicat în țară și străinătate volume de teorie literară și comparatistică. Este primul autor al unei cărți românești și franceze despre Mircea Eliade, Hermeneutica lui Mircea Eliade (1980), iar cele 7 volume Biografia ideii de literatură (1987–2003) reprezintă prima enciclopedie românească literară completă. Din scrierile sale: Modern, modernism, modernitate, Evadări în lumea liberă, Cenzura în România, Politică și cultură, Viața unui om singur

1926 – S-a născut Diodor Dure

5 septembrie 1926, Lugoj – 25 mai 2003, Timișoara

Pictor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1951. A absolvit Școala de Arte Decorative, având profesori pe Aurel Ciupe, Julius Podlipny și Catul Bogdan. Tinerețea și-a petrecut-o în perioada de transformări dramatice ale României, reușind să rămână un „pictor al câmpiei” într-o vreme când arta devenea tot mai politizată. Prima sa expoziție a avut loc în 1948 la Timișoara. A fost angajat pictor decorator la Opera de Stat din Timișoara, la Teatrul German de Stat sau la Muzeul Banatului. Din 1953 s-a retras din această activitate, dedicându-se muncii de atelier. A avut peste 150 de expoziții personale doar în perioada 1948–1989, plus participări la peste 30 de saloane oficiale organizate la Timișoara. A participat la numeroase expoziții de grup: Artiștii plastici timișoreni (Belgrad, Novi Sad, 1969), Timișoara la Dalles (București, 1970, 1985), Orientări în arta plastică timișoreană (Modena 1978), precum și numeroase prezențe în Germania – Gottingen, Nordheim, Sylt List, Barsinghaus, Wattenscheid, Jena, Trosidorf etc. La București a expus în cele mai selecte galerii: Sala Dalles, Simeza, Căminul Artei. A fost distins cu ordinul Pro Arte – Meritul Cultural

1926 – S-a născut Carmen Petra-Basacopol

5 septembrie 1926, Sibiu

Compozitoare și profesoară de muzică. Studiile muzicale le-a urmat la conservatorul din București cu Paul Constantinescu și Tudor Ciortea. A absolvit Facultatea de filozofie și compoziție la Universitatea Națională de Muzică din București. A participat la Concursurile internaționale de vară la Darmstadt și și-a completat studiile la Paris, obținând doctoratul în muzicologie la Sorbona. Este laureată a premiilor UCMR, a Premiului Academiei Române, a obținut Diploma de Onoare la Concursul Internațional de Compoziție la Mannheim, Premiul Uniunii Compozitorilor. A creat muzică de teatru: Fata și masca – balet, Inimă de copil – operă, Cei șapte corbi – balet pentru copii; muzică simfonică, vocal-simfonică: Suita simfonică Țară de piatră, Concertul pentru pian și orchestră, Concertul nr. 2 pentru vioară și orchestră, Moartea căprioarei, – baladă pentru orchestră de coarde, clarinet, pian, percuție și bariton solo

Carmen Petra-Basacopol – Concert pentru vioară și orchestră Orchestra simfonică Radioteleviziunii Române, Vioară Ștefan Ruha, Dirijor: Iosif Conta

1928 – S-a născut Corneliu Gârbea

5 septembrie 1928, Gheorghieni–Feleacu, Cluj – 13 iulie 2018, București

Actor de film, radio, scenă, televiziune și voce. A fost actor la Teatrul Mic din București. De asemenea, a jucat într-un număr mare de filme, colaborând îndeosebi cu regizorul Sergiu Nicolaescu. Din bogata sa filmografie amintim: Dacii, Războiul domnițelor, Mihai Viteazul, Răzbunarea, Cu mâinile curate, Un comisar acuză, Păcală, Când trăiești mai adevărat, Pe aici nu se trece, Osânda, Pentru patrie, Das verschollene Inka-Gold, Nea Mărin Miliardar, Mihail, câine de circ, Falansterul, Ultima noapte de dragoste, Burebista, Capcana mercenarilor, Duelul, Iancu Jianu, haiducul, Șantaj, Secretul lui Bachus, Ciuleandra, Ringul, Coroana de foc, Triunghiul morții. A fost distins cu medalia Meritul Cultural clasa I (1967).

Ciuleandra (1985)

1930 – S-a născut Mircea Dobrescu

5 septembrie 1930, Cotorca, Buzău – 6 august 2015, București

Pugilist, Maestru Emerit al Sportului. A început boxul la vârsta majoratului și a petrecut nu mai puțin de 34 de ani în ringul de box, timp în care a boxat în peste 200 de meciuri. A fost component al unor cluburi din Buzău și Brăila după care, timp de 20 de ani, a activat la Clubul Sportiv al Armatei Steaua București. A fost laureat cu argint la Campionatul European din 1955 și 1957 și la Jocurile Olimpice din 1956

1931 – S-a născut Constantin Codrescu

5 septembrie 1931, Huși

Actor de teatru, film și televiziune. În 1951 a absolvit Institutul de teatru din București. Până în 1989 a avut o importantă activitate teatrală, multiple apariții la televiziune, fiind colaborator permanent al redacției Teatru la Radio România, timp de 45 de ani. Între 1976–1989 a fost profesor la Institutul de teatru din Târgu-Mureș, unde a particpat la înființarea secției române, apoi director al Teatrului „Maria Filotti” din Brăila și al Teatrului din Sfântu Gheorghe, Covasna, unde de asemenea a fost un pionier al teatrului românesc. A montat ca regizor multe spectacole în teatrele din țară. Dintre filmele sale: Nepoții gornistului, La moara cu noroc, Subprefectul, Mihai Viteazul, seria Haiducii lui Șaptecai, Roșcovanul, La rascrucea marilor furtuni, Capcana mercenarilor, Ochii care nu se văd, Magnatul, etc. Cele două volume de memorii ale marelui actor, regizor și pedagog, Pribeag prin Viața mea ( 2009), uimesc, indignează și întristează

La moara cu noroc (1955)

1940 – Începutul dictaturii Antonescu

La 4 septembrie 1940, regele l-a numit pe Ion Antonescu în funcția de președinte a Consiliului de miniștri. În seara numirii în funcție, generalul i-a cerut lui Carol al II-lea să-l investească cu puteri depline. Deși inițial a refuzat, pe la orele 03:50 dimineața zilei de 5 septembrie, regele a semnat decretul prin care Ion Antonescu era învestit cu puteri depline în stat. Guvernul Ion Antonescu a interzis orice fel de manifestații politice împotriva Dictatului de la Viena. Totodată, a fost abrogată Constituția din 27 februarie 1938 și au fost dizolvate Corpurile legiuitoare. În aceeași seară, au avut loc manifestații ale tineretului naționalist-legionar. Pe fondul continuării manifestațiilor publice, pe la orele 21:30, Antonescu i-a cerut regelui Carol al II-lea să abdice, avertizându-l că în cazul unui refuz el nu mai răspundea de securitatea persoanei și anturajului regal

1940 – Guvernul britanic a refuzat să recunoască Dictatul de la Viena din 30 august 1940

Declarația lui Winston Churchill, primul ministru al Marii Britanii, din 3 septembrie în Camera Comunelor: „Camera a aflat desigur că România a suferit de curând o gravă mutilare teritorială… Dar noi nu avem deloc intenția de a recunoaște schimbările teritoriale care se vor face în timpul războiului, în afara cazului că ele ar fi urmarea unui acord prin bună înțelegere între părțile interesate” se pare că a fost determinată de scrisoarea lui Iuliu Maniu, care dorea ca Marea Britanie să garanteze integritatea Transilvaniei și, în special, restituirea teritoriului cedat prin Dictatul de la Viena. Practic, guvernul britanic a refuzat, de fapt, să recunoască pierderile teritoriale suferite de România

1940 – Vasile Ionescu a fost numit director general al Societății Române de Radiodifuziune

A deținut această funcție până la 15 februarie 1945, cu întrerupere pe durata guvernării legionare. Personalitatea lui Vasile Ionescu (1898 – 1978), militar și jurist de profesie, este legată nemijlocit de istoria Radioului românesc. Angajat ca avocat în 1931, a urcat treptat în ierarhia administrativă a instituției, având un rol important în anihilarea încercării legionarilor de a prelua cu forța controlul Radioului după asasinarea premierului Armand Călinescu (septembrie 1939), în organizarea posturilor clandestine care au transmis după ce clădirile Radio au fost bombardate, în transmiterea comunicatelor importante

1940 – A murit Mihail Berezovschi (20 februarie 1868, Cetatea Albă, Imperiul Rus/ Ucraina – 5 noiembrie 1940, Chișinău, Moldova)

Preot, compozitor și dirijor, profesor la Conservatorul de Muzică din Chișinău, membru fondator a Societății Compozitorilor Români

1943 – S-a născut Mihail Coculescu

5 septembrie 1943, București – 28 martie 2016, București

Medic, profesor universitar, personalitate marcantă a școlii românești de endocrinologie și clinician, membru corespondent (din 2014) al Academiei Române. A absolvit, în 1966, cursurile Facultății de Medicină din București, șef de promoție. Doctor în medicină din 1976, a urcat prin concurs treptele carierei universitare, devenind profesor în 1994. A fost medic primar Endocrinologie (din 1979) și Diabet, nutriție și boli metabolice (din 1992). A fost prorector al UMF „Carol Davila” București (2000–2008), director al Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar și președinte al Comisiei Consultative de Endocrinologie a Ministerului Sănătății, președinte al Societății Române de Endocrinologie și al Societății Române de Psihoneuroendocrinologie (RPNES). A reînviat tradiția revistei Acta Endocrinologica (Bucharest), pe care a introdus-o în Master Journal List (Thomson-Reuters). A fost membru titular al Academiei de Științe Medicale, al American College of Endocrinology și al Royal College of Physicians. A primit Premiul „Gheorghe Marinescu” al Academiei Române pentru monografia Neuroendocrinologia clinică (1990), Diploma de Merit a Asociației Americane de Endocrinologie Clinică (2007) și International Clinician Award of the American College of Endocrinology (2002). A fost distins cu Ordinul Național Meritul Sanitar în rang de cavaler (2004). A publicat zeci de cărți și sute de articole științifice (78 indexate în PubMed) și a câștigat și condus numeroase și importante proiecte de cercetare

1944 – Armata a IV-a română a oprit ofensiva germano-ungară din centrul Transilvaniei

La 5 septembrie, grupări mari de armate germano-ungare au trecut la ofensivă în Podișul Transilvaniei, pe direcția Cluj–Turda–Sibiu și Târgu Mureș, având ca obiectiv strategic luarea în stăpânire a crestelor Carpaților Meridionali. Luptele au durat până la 14 septembrie, când s-a încheiat bătălia decisivă din Podișul Transilvaniei, cu zdrobirea forțelor inamice și eliberarea teritoriului românesc din intrândul de la Sf. Gheorghe–Odorhei. Ofensiva inamicului fiind definitiv oprită după patru zile de lupte îndârjite, comandamentul german a hotărât retragerea pe malul de nord al râului Mureș, ceea ce a permis Armatei a 4-a române, sub comanda generalului de corp de armată Gheorghe Avramescu, să pornească, în dimineața zilei de 9 septembrie, ofensiva, zdrobind apărarea inamică și creând capete de pod la nord de Mureș, în zonele Sânpaul, Iernut-Cipău, Luduș și Viișoara

1944 – S-a născut Vasile Adamescu

5 septembrie 1944, Borcea, Călărași – 6 decembrie 2018, Cluj-Napoca

Profesor și artist, care suferea de surdocecitate (surdo-mut și orb), caz rar la nivel mondial. Depășind limitele dizabilităților sale, a urmat studii superioare, la Facultatea de Psihopedagogie a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj, a devenit profesor la școala de nevăzători din Cluj-Napoca (1977–2004), fiind și autorul mai multor cărți. A activat pentru instruirea persoanelor cu dizabilități și pentru legislația de protecție a acestora. A fost distins cu Ordinul Național Pentru Merit în grad de Cavaler (2013)

1948 – S-a înființat Clubul Sportiv Universitar Craiova

Imediat după apariția la Craiova a primei instituții universitare de învățământ, Institutul de Mașini și Aparate Electrice, un grup de profesori și studenți au înființat Clubul Sportiv Universitar Craiova, cu secții de atletism, volei, handbal, tenis de masă, șah și fotbal. Echipa de fotbal a clubului este prima din România care a disputat o semifinală de cupă europeană (Cupa UEFA, ediția 1982–1983). Clubul a fost dezafiliat de la FRF în 2011, fiind exclus din toate competițiile

1953 – A încetat din viață Constantin Levaditi (19 iulie 1874, Galați – 5 septembrie 1953, Paris)

Inframicrobiolog, virusolog și imunolog, considerat unul din fondatorii virusologiei pe plan mondial, membru de onoare al Academiei Române, naturalizat în Franța

1959 – A încetat din viață Gheorghe Danga (1 octombrie 1905, București – 5 septembrie 1959, București)

Compozitor, folclorist și dirijor, si-a dedicat întreaga activitate artistică muzicii corale românești

1960 – S-a născut Claudiu Istodor

5 septembrie 1960, București

Actor de de film, radio, scenă, televiziune și voce. A studiat la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică și a terminat studiile în promoția 1984, la clasa prof. Sanda Manu. A fost repartizat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, a fost actor apoi la Teatrul Național București și la Teatrul Mic din București. În cinematografie a debutat in 1983, în pelicula Dreptate in Lanțuri. A jucat în numeroase filme, dintre care: Misterele Bucureștilor, Pas în doi, Hotel de lux, Trei surori, Ce facem cu violoncelul?, Train de vie, Epicenter, Patul lui Procust, Sex Traffic, Gunpowder, Treason & Plot / Praf de pușcă, trădare și complot, Return of the Living Dead: Necropolis, Carol I, The Devil Inside / Diavolul din tine, Ana, mon amour, Capace, Sacrificiul – Serial și a dublat filme de desene animate. A fost căsătorit cu Maia Morgenstern, cu care are un băiat, Tudor Aaron Istodor, actor

Patul lui Procust (2001)

1973 – A încetat din viață Petre Ștefănescu-Goangă (3 martie 1902, Brăila – 5 septembrie 1973, București)

Bariton, cântăreț de operă și pedagog; a cântat pe marile scene europene; distins cu titlurile de Artist Emerit și Artist al Poporului

1986 – A încetat din viață Nicuță Tănase (12 august 1924, Roșu, Ilfov – 5 septembrie 1986, București)

Scriitor umoristic, redactor la Urzica și Scînteia

1994 – A încetat din viață Edouard Pamfil (6 mai 1912, Geneva – 5 septembrie 1994)

Medic psihiatru, autor, profesor, întemeietorul școlii românești de psihiatrie, creatorul psihiatriei antropologice din România, personalitate de cultură universală

1997 – A încetat din viață Radu Boureanu (9 martie 1906, București – 5 septembrie 1997, București)

Actor de scenă, dramaturg, eseist, scriitor și traducător

2004 – A început, la București, prima ediție a Festivalului Artelor

Festival muzical de toamnă, organizat prin H.G. nr. 143/12 februarie 2004 de Artexim (5–12 septembrie). Prima ediție a Festivalului Artelor a fost gândită ca alternativă la Festivalul „George Enescu”, organizat din doi în doi ani, dar și pentru a-i atrage în sălile Ateneului și Operei pe mai puțin cunoscători, iar rezultatul a întrecut așteptările. Pe parcursul a opt zile, de la ora cinci după amiaza până la miezul nopții, a fost muzică, poezie, modă, teatru, dans, film și desen, iar exponenții celor șapte arte au fost numai nume de prestigiu

2005 – S-a redeschis Ateneul Român

După lucrări de restaurare și modernizare a clădirii Ateneului în perioada 1994–2004 de arhitectele Ana Braniște, Raluca Nicoară și Gabriela Mindu împreună cu inginerii Dragoș Badea și Silvia Caraman. A fost redeschis cu ocazia ediției a XVII-a a Festivalului Internațional „George Enescu” (4–20 septembrie 2005)

2009 – România a primit trei premii pentru excelență în industria turismului, Pomme d’or

România este prima țară în istorie care a câștigat trei premii Pomme d’Or pentru turism în același an. Premiul a fost conferit reprezentanților din Mărginimea Sibiului, regiune de ecoturism, Rezervației Biosfera Deltei Dunării și Companiei aeriene Blue Air. Ceremonia s-a ținut în Mărginimea Sibiului, numită „cea mai romantică regiune din lume pentru ecoturism” de Magazinele Forbes

2017 – A încetat din viață Virgil Duda (Rubin Leibovici; 25 februarie 1939, Bârlad – 5 septembrie 2017, Tel Aviv, Israel)

Romancier și eseist; stabilit în Israel din 1988; frate cu criticul literar Lucian Raicu

 

#todaysmemory #istoriaRomaniei #Romaniafrumoasa #romanifrumosi #BătăliadelaCrasna #Horezu #IlarionPușcariu #AlexandruVlahuță #NicolaeTDeleanu #TrupeleromâneelibereazăOrșova #AdrianMarino #DiodorDure #CarmenPetraBasacopol #CorneliuGârbea #MirceaDobrescu #ConstantinCodrescu ÎnceputuldictaturiiAntonescu #MihailCoculescu #ArmataIVromânăopreșteofensivagermanoungară #VasileAdamescu #CSUCraiova #ClaudiuIstodor #PrimaedițieFestivalulArtelor #AteneulRomân

0 comentarii la „5 Septembrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: