Istoria României România frumoasă Today's Memory

8 Septembrie în istoria românilor

Foto: Prima atestare documentară a localității Râmnicu Sărat


 

Nașterea Maicii Domnului / Nașterea Sfintei Fecioare Maria

Celebrată de Calendarul ortodox, Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma / Calendarul Romano-Catolic

 

Ziua Petrolistului

Sărbatorită, din 1990, la inițiativa Federației Sindicatelor Libere și Independente Petrom; se desfășoară sub patronajul Sfintei Maria, aleasă drept protectoare a petroliștilor

 

1439 – Prima atestare documentară a localității Râmnicu Sărat

Târgul Râmnicului a fost vamă la hotarul dintre Moldova și Țara Românească, un loc de schimbat caii și hrănit echipajul, pe drumul spre Dunăre, spre Istanbul. Cu timpul, a început a fi locuit, devenind târg. Prima mențiune documentară a așezării este legată de privilegiul comercial acordat de Vlad Dracul la 8 septembrie 1439 negustorilor din Polonia, Galiția și Moldova

1825 – S-a născut Alexandru Cihac

8 septembrie 1825, Iași – 29 iulie/10 august 1887, Mainz

Filolog, membru de onoare (din 1872) a Societății Academice Române; fiul adoptiv al doctorului Iacob Cihac (medic de origine cehă stabilit la Iași). A studiat în Germania. După cumpărarea moșiei de la Tețcani (Roman) a obținut rangul de spătar. De numele său se leagă punerea bazelor etimologiei românești, fiind autorul primului dicționar explicativ etimologic întocmit pe baze științifice al limbii române. A primit Premiul Volney în 1880

1856 – S-a născut Ion Bianu

8 septembrie 1856, Făget, comitatul Târnava Mică – 13 februarie 1935, București

Filolog și bibliograf, profesor universitar, membru titular (din 1902), președinte (1927–1932) și vicepreședinte (1932–1935) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Litere din București, după care, în 1888, cu sprijinul oferit de Alexandru Odobescu și Bogdan Petriceicu Hasdeu, și-a continuat studiile la Milano, Madrid și Paris. A fost profesor de limba și literatura română la Liceul Sfântul Sava și șeful primei Catedre de Istoria Literaturii Române, la Facultatea de Litere și Filosofie din București, fondatorul și directorul Bibliotecii Academiei, A organizat biblioteca Academiei, înzestrând-o cu un număr mare de manuscrise, cărți și periodice. Sub conducerea sa s-au alcătuit mari lucrări de bibliografie, între care primele trei volume din Bibliografia românească veche, 1508–1830 și Catalogul manuscriptelor românești

1874 – S-a născut Virgil Cioflec

8 septembrie 1874, Gherăseni, Buzău – 10 martie 1948, București

Prozator, critic de artă și colecționar român. A fost director general în cadrul Ministerului Cultelor și Artelor, care era condus în 1918 de către Octavian Goga. A legat o prietenie strânsă cu pictorii Nicolae Grigorescu și Ștefan Luchian, ale căror monografii le-a publicat în anii 1924 (pentru Luchian) și 1925 (pentru Grigorescu). Toate lucrările de pictură și sculptură pe care le-a achiziționat de-a lungul vieții, 77 de tablouri și desene și două busturi, le-a donat în data de 26 iunie 1930 Universității Regele Ferdinand I din Cluj. Astfel s-a înființat Pinacoteca Virgil Cioflec din Cluj, care ulterior, împreună cu exponatele Muzeului Ardelean, a reprezentat nucleul central de exponate ale Muzeului de Artă din Cluj

1880 – A fost înființată Marea Lojă Națională Română

A fost fondată de către căpitanul Constantin Moroiu, ca federație a lojilor românești. Până la Primul Război Mondial, sub Marea Jurisdicție Masonică a Marii Loji se aflau 27 de Loji Simbolice

1884 – S-a născut George Ulieru

8 septembrie 1884, Câmpulung – 28 august 1943, Câmpulung

Medic și prozator. A studiat la Facultatea de Medicină din București, obținând în 1913 titlul de Doctor în Medicină și Chirurgie, cu teza Operațiunea lui Foester în crizele gastrice ale tabesului. Repartizat la țară, la Turtucaia, a intrat în conflict cu autoritățile și a fost mutat de la o circumscripție sanitară la alta (Constanța, Alexandria și Dragoslavele). În 1921 a debutat în Analele Dobrogei. A colaborat cu lucrări literatre, traduceri și articole de știință popularizată la Adevărul literar și artistic, Revista Fundațiilor Regale, Gazeta Alexandriei, Glasul țării, Muguri, Muscelul nostru, etc. A condus publicațiile: Rândunica (Alexandria), Facla Muscelului (Câmpulung), Piatra Craiului (Dragoslavele). Notorietatea sa este datorată jurnalului sau intim, publicat postum sub titlul Din carnetul unui medic de plasă, de catre Al. Rosetti în Revista Fundațiilor Regale (1946), apoi în volum (1948). Alte scrieri: Amintiri, Marea și efectele ei binefăcătoare, Lacul Tekirghiol, Puterea nerușinată, Orașul Alexandria din punct de vedere igienic, Răspunderea tăcerii, Patima băuturei, Florile bune de leac, Povețe către săteni, Mănăstirea Hămăiești

1889 – S-a născut Ion Borgovan

8 septembrie 1889, București – 28 mai 1970, București

Compozitor și critic muzical. A absolvit Conservatorul și în paralel Facultatea de Medicină din București. A fost cronicar muzical permanent la Gazeta Transilvaniei (Brașov), Luceafărul (Sibiu), Epoca (București), Courrier Musical et Théatral (Paris), membru fondator al Societății Compozitorilor (1920). A fost distins cu numeroase premii. A compus muzică de teatru: Cununa Sânzienilor; muzică vocal-simfonică: Nașterea Domnului; muzică simfonică: Rapsodia Someșului; muzică de cameră: Toamnă în Făget; muzică corală: Opincuța; muzică vocală: Ruptura, etc. A fost distins cu Premiul de compoziție de către Societatea pentru Fond de Teatru Român din Ardeal (Brașov, 1910), Premiul ASTRA (Sibiu, 1911), mențiune onorifică la premiul de compoziție „George Enescu” (1913), Premiul „Robert Cremer” (București, 1930)

Ion Borgovan – Moș Crăciun • Corul Orfeu, Dirijor prof. Gelu Onțanu-Craciun

1906 – A început Congresul Internațional pentru Protecția Proprietății Literare și Artistice

S-a desfășurat la București, în perioada 8/21–12/25 septembrie 1906, fiind primul congres internațional organizat și găzduit de România. A influențat prin studiile prezentate, prin temele dezbătute, legislația și soluțiile practice adoptate aderarea României la Convenția de la Berna

1907 – A încetat din viață Iosif Vulcan (31 martie 1841, Holod, Bihor – 8 septembrie 1907, Oradea)

Gazetar, publicist, scriitor, animator cultural, fondatorul revistei Familia, membru titular al Academiei Române

1909 – S-a născut Max Blecher

8 septembrie 1909, Botoșani – 31 mai 1938, Roman

Prozator și poet considerat de critica literară drept principalul reprezentant al literaturii autenticității. S-a înscris la Facultatea de medicină din Paris, dar a întrerupt studiile imediat după declanșarea bolii sale – suferea de o boală pe atunci incurabilă, morbul lui Pott (tuberculoză la coloana vertebrală). A fost internat în câteva sanatorii, dar a murit la 29 de ani. Operele sale sunt în foarte mare măsură autobiografice. A publicat o plachetă de versuri, Corp transparent și proză: Întâmplări din irealitatea imediată, Inimi cicatrizate, Vizuina luminată. Și-a semnat toate cărțile M. Blecher

1916 – A încetat din viață Nicolae Vulovici (8 iunie 1877, Calafat – 8 septembrie 1916, Sânmartin)

Ofițer de carieră în Armata României, unul dintre principalii poeți-militari români creatori de versuri cu tematică militară și patriotică; a fost primul căzut la datorie dintre ofițerii Regimentul 15 Infanterie Războieni, după intrarea României în Primul Război Mondial

1922 – A încetat din viață Ilarion Pușcariu (5 septembrie 1842, Sohodolul Branului, Brașov – 8 septembrie 1922, Sibiu)

Pedagog și istoric, membru de onoare al Academiei Române

1924 – S-a născut Gheorghe Carp

8 septembrie 1924 Gorban, Iași – 15 martie 1988 București

Compozitor, profesor, publicist. A absolvit Conservatorul București în 1953. A fost profesor de muzică la licee din București, profesor de teorie și solfegiu și director (1955–1956) la Școala Populară de Artă din București, redactor principal la Editura Didactică și Pedagogică din București. A susținut conferințe, prelegeri, concerte-lecții, emisiuni radiofonice. A compus muzică corală: O patrie scump tezaur, Patrie vatră străbună, Pămînt strămoșesc, Triptic pentru cor mixt, Apleacă-te bradule, Zi-mi bădiță, cîntecu

Mândru sunt de țara mea – Muzică Gheorghe Carp, Versuri S. Filip

1925 – Regele Ferdinand I al României a vizitat pentru a treia oară Chișinău

Regele Ferdinand I a vizitat orașul cu ocazia Expoziției Moldovei întregite de la Chișinău

1925 – S-a născut Gheorghe Coman

8 septembrie 1925, Ploiești – 9 august 2005

Sculptor, membru fondator al Uniunii Artiștilor Plastici din România (1951). A absolvit Institutul de Artă „Nicolae Grigorescu” București, secția Sculptură, seria 1945–1950. A trăit la Ploiești, fiind unul dintre cei mai cunoscuți artiști plastici de pe meleagurile prahovene. Lui i se datorează celebrul bust al lui Caragiale din centrul Ploieștiului. Sculpturile sale, dedicate reprezentării unora dintre cele mai mari figuri ale istoriei și culturii naționale, ca și decorării spațiului urban, monahal, turistic, sunt expuse în Ploiești, Buzău, Târgoviște. Alături de George Apostu, Brăduț Covaliu, Ion Sârbu, a fost creatorul, și animatorul vestitei Tabere de sculptură Măgura, de la mânăstirea Ciolanu (Buzău), printre primele de acest gen din România, inițiativă care a avut un larg ecou și peste hotare. A pus la punct acest proiect împreună cu ziaristul Paul Lampert de la România liberă, coordonând lucrările timp de 16 ediții. S-a remarcat, de asemenea, printr-un gest de mare probitate morală, refuzând o comandă foarte promițătoare sub raport pecuniar, de a prezenta figura dominantă a așa-numitei „epoci de aur”, Nicolae Ceaușescu, lucrare preluată ulterior de alt sculptor. După 1989 a desfășurat și o susținută activitate publicistică. Biografie ilustrată

1926 – S-a născut Ștefan Bănulescu

8 septembrie 1926, Făcăeni, Ialomița – 25 mai 1998, București

Nuvelist uriaș, romancier solid, eseist fin, poet folcloric, epigramist strălucit, pamfletar meteoric, reporter îngândurat și memorialist riguros” [Sultana Bănulescu]. A urmat Facultatea de Filologie din București, având profesori pe George Călinescu, Tudor Vianu, Alexandru Rosetti, Iorgu Iordan, Alexandru Graur, absolvind în 1952. A avut o intensă activitate publicistică: a debutat în anul 1949, în revista Viața românească, cu un eseu despre nuvelistica lui Gogol. A colaborat la revistele Contemporanul, Gazeta literară, Tribuna, Steaua, cu eseuri, unele despre locurile de origine ale scriitorilor clasici Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ion Creangă, Liviu Rebreanu. A fost redactor la Gazeta literară, redactor-șef la Luceafărul. Între 1963–1964 a început publicarea nuvelelor sale în periodice: Gazeta literară și Luceafărul. A debutat editorial în 1965 cu volumul de nuvele Iarna Bărbaților (Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor), urmat de volumul de poeme Cântece de câmpie, volumul de eseuri Scrisori provinciale, romanul Cartea de la Metopolis, întâiul volum din ciclul Cartea Milionarului, proiectată în patru părți (Premiul pentru roman al Uniunii Scriitorilor), volumele Un regat imaginar, prima ediție de nuvele și povestiri, care înglobează aproape toate piesele de acest gen, apărute în diferite volume sau în reviste literare. În anul 1997 i s-a decernat Pemiul național pentru literatură. Ultima sa carte, Elegii la sfârșit de secol (1998) are un caracter memorialistic

1926 – S-a născut Gabriel Ștrempel

8 septembrie 1926, Pomi, Satu Mare

Istoric al culturii, filolog, editor și bibliograf, membru de onoare (din 1993) al Academiei Române. A urmat Facultatea de Istorie a Universității din București între 1947–1951 și a susținut doctoratul în Istorie medievală și Paleografie românească în 1967, la Universitatea din Cluj, cu teza Copiști de manuscrise românești până la 1800 (1959). Întreaga sa activitate științifică s-a desfășurat în cadrul Bibliotecii Academiei Române, ca șef al secției de Manuscrise și Carte rară, fiind un timp director adjunct și director general. A fost profesor asociat la Facultatea de Litere a Universității din București și președinte executiv al Fundației „Nicolae Iorga” de pe lângă Academia Română. A debutat în 1953 în Viața Capitalei, ulterior fiind prezent în Studii și cercetări de bibliologie, Revista bibliotecilor, Buletinul monumentelor istorice, Revue roumaine, Studii și cercetări de documentare și bibliologie, Magazin istoric, Luceafărul, Revista de istorie și teorie literară, Manuscriptum, România literară, Schema et schematisation (publicația Societății de Bibliologie din Paris), etc. I-au fost acordate Premiul revistei Manuscriptum (1972), Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române (1976), Premiul „Perpessicius” al revistei Manuscriptum (1993), Premiul Uniunii Scriitorilor (1999) și Premiul Ministerului Culturii (2001). A fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural, clasa a III-a și cu Ordinul Steaua României în grad de Ofițer. Face parte din Societatea Numismatică Română și din American Biographical Institute. A avut o contribuție majoră la îmbogățirea colecțiilor, la repertorizarea întregii producții de carte și la apariția unor volume de mare însemnătate; în prezent este director onorific al Bibliotecii Academiei Române

1926 – A încetat din viață Vasile Bogrea (26 septembrie/8 octombrie 1881, Târnauca, Dorohoi, România/Ucraina – 8 septembrie 1926, Viena)

Lingvist și filolog, membru corespondent al Academiei Române; a pus bazele Muzeului Limbii Române și a Societății Etnografice din Cluj

1927 – S-a născut Ioan Moraru

8 septembrie 1927, Dârloș, Târnava Mare/Sibiu – 20 decembrie 1989, București

Medic, membru titular și vicepreședinte al Academiei de Științe Medicale, membru post-mortem al Academiei Române. A fost absolvent al Facultății de Medicină din Cluj, doctor în științe medicale din 1957 și doctor docent din 1968. A activat succesiv la catedrele de fiziopatologie, medicină legală și morfopatologie, parcurgând toate etapele ierarhice, de la preparator până la profesor șef de catedră. A fost apoi directorul Institutului Medico-Legal „Mina Minovici” și director al Institutului „Victor Babeș”. A reprezentat România la Organizația Mondială a Sănătății ca membru al Comitetului Executiv și vicepreședinte al acestui comitet. A fost membru al organizației International Physicians for the prevention of Nuclear War, căreia i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Pace (1985). Activitatea sa științifică s-a concretizat în tratate, monografii și peste 300 de lucrări publicate în reviste din țară și străinătate. A scris, în colaborare cu Ștefan Antohi, Introducere în genetica moleculară, iar sub redacția sa au apărut tratatele: Medicină legală, Anatomia patologică, Dicționar de imunologie (împreună cu E. Păunescu), Imunopatologie și a colaborat la volumul Methods in Enzymology

1930 – S-a născut Aretin Corciovei

8 septembrie 1930, București – 25 ianuarie 1992, București

Fizician, profesor universitar, membru corespondent (din 1974) al Academiei Române. Licențiat în Fizică în 1953 și Matematică în 1954 al Facultății de Mecanică-Fizică a Universității din București, în 1958 a devenit Doctor în Științe fizice cu teza Teoria undelor de spin pentru antiferomagnetic; în 1969 a obținut titlul de Doctor Docent. A fost profesor asociat la Facultatea de Fizică a Universității din București, șef al Secției a VI-a din cadrul Institutului de Fizică Atomică (IFA), București-Măgurele, A elaborat o serie de lucrări științifice valoroase, citate în repetate rânduri în literatura de specialitate, din domeniul teoriei stării condensate a materiei și fizicii corpului solid: studiul proprietăților fizice ale straturilor subțiri feromagnetice de grosimi nanometrice; modificarea proprietăților corpurilor solide sub acțiunea iradierii; fenomene de ordine și dezordine în cristale; studiul benzilor de energie în aliaje binare; problema frecvenței plasmei în gazul de electroni în sisteme fizice parțial finite; descrierea fenomenului de canalare prin cristale a particulelor energetice încărcate electric; studiul efectului Mössbauer în straturi subțiri cu simetrie cubică etc.

1930 – S-a născut Tudor Popescu

8 septembrie 1930, Constanța – 22 august 1999, București

Dramaturg, prozator, publicist și scenarist. A urmat studii universitare la București: Facultatea de Filosofie (1949–1953), Institutul de Teatru „I.L. Caragiale” (1953–1955 – neterminat). A fost redactor, șef de redacție la Editura Tineretului, directorul unei case de filme din București, redactor-șef al revistei Educația pionierească, redactor la Era socialistă (rubrica literar-artistică), apoi la Urzica, unde în 1989 a fost redactor-șef. Piesele sale au constituit o puternică satiră la adresa regimului comunist. A scris romane, Ultima aventură, Ecuația cu trei necunoscute, Doi domni fără umbrele, Turistul singuratic, dramaturgie: Baiatul cu floarea, Scaunul, Concurs de frumusețe, Dulcea ipocrizie a bărbatului matur, Nu ne naștem toți la aceeași vârstă, Jolly Joker, Casa nebunului, Lunga poveste de dragoste, Transmitem în direct

Tudor Popescu – Un dac la Roma Teatru radiofonic

1930 – S-a născut Petre Sălcudeanu

8 septembrie 1930, Gligorești, Turda/Cluj – d. 6 noiembrie 2005

Scriitor, scenarist de film și om politic, membru fondator al Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit Facultatea de Critică și Literatură din Moscova și Facultatea de Filozofie din București. A fost secretar al Asociației Scriitorilor din Brașov, redactor-șef adjunct, redactor-șef, director, director general la Studioul Cinematografic București. A ocupat funcția de ministru al Culturii din România în 1993. A debutat cu versuri în ziarul Drum nou în 1947. Deși scrisese romane cu activiști de partid, în epoca Realismului socialist: Cântecul muncitoresc, Strada Lux, Săptămâna neterminată, a publicat și cărți de succes la public și critici atât în perioada comunismului: Ucenicie printre gloanțe, Biblioteca din Alexandria, Cina cea de taină, Judecata de apoi, Ochiul și marea, cât și după Revoluția din 1989. A scris scenarii de film: Răscoala, Toamna bobocilor, Împușcături sub clar de lună, Iarna bobocilor, O lacrimă de fată, Primăvara bobocilor, Dulcea saună a morții

O lacrimă de fată (1980)

1930 – S-a născut Ion Arieșanu

8 septembrie 1930, Ocna Mureș, Alba – 2 noiembrie 2019, Timișoara

Prozator și publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara. A studiat la Facultatea de Filologie Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1951–1955). A fost asistent universitar la Politehnica Timișoara, Catedra de Istorie și Filozofie, redactor la ziarul Drapelul roșu, muncitor la Prodexport Timișoara, redactor la la revista Scrisul bănățean, redactor-șef adjunct la Drapelul roșu, redactor-șef la revista Orizont. A colaborat la: Familia, Steaua, România literară, Astra, Convorbiri literare, Luceafărul, Radio Timișoara, TVR. Volume publicate: Anii adolescenței (proză scurtă, debut editorial 1962), Trenul albastru, Vară târzie, O complicată stare de fericire, Primiți puțină duioșie, Amintiri de pe planeta pământ, Prietenul pe care îl caut pretutindeni, Respirație liberă, Lumină stranie, O pasăre în iarnă, Lumina de la capătul nopții, Cei buni mor cei dintâi, Cruci de lemn, Flacăra singuratică, etc.

1932 – S-a născut Marius Sala

8 septembrie 1932, Vașcău, Bihor – 19 august 2018, București

Lingvist, membru titular (din 2001) și vicepreședinte (2006–2014) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București în 1955. Din 1953, a lucrat cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române din București, actualmente Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, al cărui director a fost din 1994. A făcut cercetări și studii de lingvistică generală și romanică, hispanică, istoria limbii române. Și-a luat doctoratul în Filologie cu teza Fonetica și fonologia iudeospaniolei din București (1967), sub conducerea lui Iorgu Iordan. A fost profesor invitat la universitățile din Heidelberg, Ciudad de México, Köln, Frankfurt, Oviedo, Málaga, Madrid și Udine. A susținute cursuri la Universitatea București, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București, Universitatea de Vest și Universitatea Tibiscus din Timișoara. A fost redactor responsabil la o serie de lucrări fundamentale: Dicționarul limbii române, Dicționarul etimologic al limbii române, Istoria limbii române, Micul dicționar academic. A fost inițiatorul și coordonatorul seriilor Etymologica și Limba română de la Editura Univers Enciclopedic. Din 1990, a fost directorul Biroului din România al Uniunii Latine. A fost, de asemenea, director al Pavilionului României la Expo ’92 de la Sevilla și comisar general al Pavilionului României la Expo ’98 de la Lisabona. Dintre volumele publicate: Contribuții la fonetica istorică a limbii române, L’unité des langues romanes, Limbi în contact, De la latină la română, Contemporanul lor, contemporanul lui, Aventurile unor cuvinte românești, Portrete, 101 cuvinte moștenite, împrumutate și create, etc.

1934 – Primul Campionat Național de haltere

A avut loc la București, în perioada 8–12 septembrie.1934, la cele trei stiluri: împins, smuls și aruncat

1937 – S-a născut Gheorghe Vlăduțescu

8 septembrie 1937, Târgu Cărbunești, Gorj

Filosof, profesor universitar, membru titular (din 1999) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Filosofie din cadrul Universității București în anul 1962, după care a fost încadrat în învățământul universitar, pe rând în funcțiile de preparator, asistent, lector și ulterior de conferențiar la Catedra de istorie a filozofiei. În anul 1971, a obținut titlul științific de Doctor în Filosofie cu teza Inducția aristotelică. A devenit profesor și șef de caterdă la Facultatea de Filosofie a Universității București, Secretar de Stat pentru Culte în cadrul Ministerului Culturii și Cultelor, membru în Asociația internațională pentru apărarea libertății religioase de pe lângă Consiliul European și UNESCO. În 1974, a primit din partea Academiei Române premiul „Vasile Conta” pentru lucrarea Introducere în filosofia evului mediu – O istorie a ideilor filosofice

1940 – S-a născut Marioara Tănase

8 septembrie 1940, Sighișoara – 27 iulie 1970, Brașov

Interpretă de muzică populară și romanțe. Încă de la o vârstă fragedă a colaborat cu diferitele ansambluri folclorice din zona Sighișoarei, la 18 ani fiind angajată a ansamblului folcloric al UGSR din București. În 1958 a înregistrat la Radiodifuziunea Română primele cântece. A activat în Ansamblul Rapsodia Română. A cules cântece și doine de o inestimabilă valoare artistică, din Sighișoara sa natală și din satele limitrofe orașului, pe care le-a valorificat în fața publicului spectator din țară și din afara granițelor, în turnee de mari succese în URSS, Germania, Franța, Italia, Elveția, Iugoslavia, Israel, Ungaria dar și în Asia și Africa

Marioara Tănase – Eu pe-aicea n-am jucat

1941 – S-a născut Dan Coe

8 septembrie 1941, București – 19 octombrie 1981, Köln, Germania

Fotbalist care a jucat ca fundaș central la Rapid București, Royal Antwerpen FC, FC Galați. În Divizia A a jucat un număr de 214 meciuri și a marcat 12 goluri. A făcut parte din Echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic, 1970, fiind supranumit „Ministrul apărării

1941 – S-a născut Nae Lăzărescu

8 septembrie 1941, București – 19 decembrie 2013, București

Actor de comedie. Primele veleități artistice le-a arătat încă de foarte mic, de pe băncile școlii primare, unde i-a întâlnit pe Bimbo Mărculescu, Vasile Tomazian, un actor de monologuri foarte bun, iar la pauzele dintre filmele cinematografe a dat mâna cu regretații Puiu Călinescu, Alexandru Giugaru, Nae Roman etc. A jucat la Teatrul de revistă „Constantin Tănase”, alături de Vasile Muraru, iar cupletele interpretate de ei sunt memorabile, reușind să joace vreme de aproape 50 de ani. A jucat și în filme: Grăbește-te încet, Viraj periculos, Căsătorie cu repetiție

Nae Lăzărescu și Vasile Muraru – De vorbă cu Lenin (1994)

1946 – S-a născut Aurel Șorobetea

8 septembrie 1946, Brașov

Poet, publicist și traducător din poezia contemporană maghiară, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj. A urmat Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj (1969). S-a stabilit în Suedia în 1988. A debutat în Steaua în 1966. Face parte din prima generație de echinoxiști. Debutul editorial a fost în volumul colectiv Eu port această ființă (1972). Din scrierile sale: Apărătorii, Privire de pe Cetățuie, Altminteri, Anotimpuri, Öiå

1955 – A încetat din viață Ștefan Vencov (17 noiembrie 1899, Buzău – 8 septembrie 1955, Karl-Marx-Stadt/Chemnitz, Germania)

Fizician cu contribuții în domeniul descărcărilor electrice în gaze și al spectrelor de absorbție a numeroase substanțe, membru corespondent al Academiei Române

1972 – A încetat din viață Alexandru Finți (1910, Craiova – 8 septembrie 1972, București)

Regizor și actor, profesor la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București

1973 – S-a născut Petre Marin

8 septembrie 1973, București

Fotbalist retras din activitate, cunoscut pentru activitatea sa ca fundaș stânga la echipa Steaua București, unde a obținut două titluri de campion, o supercupă, o calificare în semifinalele Cupei UEFA și trei calificări consecutive în Liga Campionilor. A debutat în echipa națională în 2004, Irlanda – România (1-0), pentru care a jucat nouă meciuri.

1974 – S-a născut Bobby Păunescu

8 septembrie 1974 București

Regizor, producător, scenarist și om de presă. A absolvit Facultatea International Management în Elveția în 1998. În 2007 a urmat un curs intensiv de film la Universty of Southern California – School of Cinematic Arts. Este proprietarul ziarelor Evenimentul zilei, Capital, Curierul Național, Gazeta de sud, Gazeta de Olt precum și a televiziunii B1TV. A fondat, împreună cu Anca și Cristi Puiu casa de producție Mandragoraunde au fost produse: Moartea domnului Lăzărescu, Francesca (unde a fost și regizor), Stopover, Aurora, După dealuri, Closer to the Moon

Closer to the Moon Trailer

1997 – A încetat din viață Constantin Voicescu (28 iulie 1924, București – 8 septembrie 1997)

Preot ortodox, unul din marii duhovnici ai zilelor noastre, preot paroh la Biserica Sapienței; a stat 13 ani în temnițele comuniste; unul din fondatorii așezământului medical-creștin Christiana

2001 – Primul Târg de pâine din România

S-a desfășurat, la Palatul Ghica Tei din București

2004 – A încetat din viață Dan Spătaru (2 octombrie 1939, Aliman, Constanța – 8 septembrie 2004, București)

Unul dintre cei mai iubiți artiști ai României, cântăreț, compozitor și actor

2009 – Noua uzină Ford de la Craiova a început producția de serie

În anii ’30, Henry Ford a cumpărat teren în Cartierul Floreasca unde a deschis prima uzină Ford, dotată cu prima linie de montaj operațională din Europa de Est. Deschisă în 1936, uzina se numea Ford Romana SAR, avea 100 de angajați, producând aproximativ 2500 pe an. Principala mașină construită aici a fost Ford V8 Fordor Sedan. Uzina Ford a fost închisă în 1948, după ce România a intrat sub influența sovieticilor. Ford a revenit in România în anul 2008, după ce a cumpărat uzina de la Craiova, fosta fabric Oltcit/Daewoo.

Primul autovehicul asamblat de grupul american Ford la Craiova, un Ford Transit Connect de culoare albă, a ieșit de pe linia de fabricație în 8 septembrie 2009 și a fost donat spitalului municipal din Craiova

2009 – A încetat din viață Radu Dobre Basarab (22 august 1941, Slatina – 8 septembrie 2009, Târgu Mureș)

Actor, regizor la Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu, profesor la Academia de Artă Teatrală din Târgu-Mureș dar și inginer, fondator al Societății literare „Radu Stanca” si al Clubului de jazz din Sibiu

2019 – Echipa națională de tenis de masă feminin a României a câștigat, pentru a cincea oară, titlul european

Bernadette Szocs, Daniela Dodean Monteiro și Elizabeta Samara au asigurat echipei antrenate de Viorel Filimon victoria în minimum de meciuri în fața Portugaliei. Din lotul României au mai făcut parte Adina Diaconu și Irina Ciobanu. Tricolorele au depășit în grupe Slovacia, cu 3-0, și Spania, cu 3-0, în sferturi au trecut de Franța, tot cu 3-0, iar în semifinale au învins Polonia cu 3-1

 

#todaysmemory #istoriaRomaniei #Romaniafrumoasa #romanifrumosi #RâmnicuSărat #AlexandruCihac #Româniaviitoare #IonBianu #VirgilCioflec #MareaLojăNaționalăRomână #GeorgeUlieru #IonBorgovan #MaxBlecher #GheorgheCarp #GheorgheComan #ȘtefanBănulescu #GabrielȘtrempel #IoanMoraru #AretinCorciovei #TudorPopescu #PetreSălcudeanu #IonArieșanu #MariusSala #PrimulCampionatNaționaldehaltere #GheorgheVlăduțescu #MarioaraTănase #DanCoe #NaeLăzărescu #AurelȘorobetea #PetreMarin #BobbyPăunescu #Târgdepâine #PrimulFordlaCraiova

0 comentarii la „8 Septembrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: