Istoria României România frumoasă Today's Memory

9 Septembrie în istoria românilor

Foto: Bustul generalului dr. Carol Davila de Constantin Brâncuși


1743 – Rescriptul împărătesei Maria Tereza

Inochentie Micu Klein, episcop greco-catolic iluminist și consilier imperial, a obținut de la împărăteasa Austriei, Maria Tereza, un rescript prin care se acordau preoților greco-catolici români locuri de casă, locuri de biserică, iobagilor dreptul a-și da copiii la școli și dreptul de a nu mai fi maltratați, iar nobililor români, dreptul de a accede în funcții publice

1863 – S-a născut Agatha Bârsescu

9 septembrie 1857 sau 1863, București – 22 noiembrie 1939, Iași

Actriță, prima româncă prezentă pe scenele teatrelor din străinătate. A studiat Conservatorul de la București și apoi la Viena. A jucat ca primă tragediană la Burgtheater din Viena, apoi pe scenele multor teatre din Europa și din America. Printre creațiile sale se numără rolurile titulare din Medeea și Sapho de Franz Grillparzer, Antigona de Sofocle, Maria Stuart de Friedrich von Schiller, regina din Ruy Blas de Victor Hugo, etc. Spre sfârșitul vieții a fost profesoară la Conservatorul din Iași

1865 – S-a înființat Societatea Română de arme și dare la semn

Prin Înaltul Decret Domnesc nr.1147/9 septembrie 1865, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a aprobat și a recunoscut oficial statutele societății și a donat societății, din terenul Mânăstirii Radu-Vodă, o suprafață de 47.514 mp, pentru a-l folosi drept poligon de tir, cu condiția ca acest teren să nu fie înstrăinat. Terenul donat s-a adăugat la cel pe care societatea îl avea deja în folosință și care era poziționat în zona Clubului Progresul, unde până în anul 1900 se efectuau doar trageri cu arme de glonț – carabină și pistol – urmând ca mai apoi să se organizeze și trageri cu arme de vânătoare. Prima societate de tir la nivel național, denumită Societatea Română de arme și dare la semn, înființată la 5 mai 1862, și-a stabilit culorile, semnele, marca, cocarda și steagul

1878 – Domnitorul Carol I a adoptat titlul de Alteță regală

Pe baza propunerii Consiliului de Miniștri, pe 9 septembrie 1878, Domnitorul Carol I a primit titlul de Alteță regală. Prin aceasta se urmărea afirmarea României pe scena internațională ca stat suveran și independent, care a rupt definitiv trecutul de vasalitate față de Poartă, și consolidarea poziției lui Carol concomitent cu ridicarea prestigiului dinastiei de Hohenzollern în fața celorlalte monarhii europene. Titulatura a fost recunoscută ulterior pe plan internațional.

1885 – S-a născut Victor Vâlcovici

9/21 septembrie 1885, Galați – 21 iunie 1970, București

Matematician, profesor universitar, membru titular (din 1943) al Academiei de Științe din România, membru titular (din 1965) al Academiei Române. În liceu era des întâlnit în coloanele Gazetei matematice, în calitate de rezolvitor și apoi de colaborator. A devenit student al Facultății de Științe din București, avându-i ca profesori pe Spiru Haret și Gheorghe Țițeica. A obținut rezultate excepționale, deschizându-i-se astfel o carieră universitară, printr-o bursă la Universitatea din Göttingen. Lucrarea sa de doctorat, Mișcări fluide discontinue cu două linii libere, care corespundea preocupărilor științifice ale epocii, a atras atenția specialiștilor și a fost des citată în scrierile referitoare la aceste fenomene. A fost profesor de matematică la Universitatea din Iași, la Școala Politehnică din Timișoara, unde a devenit și rector, la Universitatea din București. Este considerat creatorul hidrodinamicii și al aerodinamicii teoretice românești și primul mecanician de anvergură pe care l-a dat țara noastră. Și-a încheiat activitatea științifică prin cercetări cosmogonice și asupra extinderii Universului

1896 – A încetat din viață Matei Millo (25 noiembrie 1814, Stolniceni-Prăjescu, Iași, Principatul Moldovei – 9 septembrie 1896, București)

Actor și cântăreț, autor de texte dramatice, unul dintre pionierii teatrului românesc

1912 – A fost dezvelit bustul generalului dr. Carol Davila

Sculptură în bronz realizată de Constantin Brâncuși, singurul monument de for public al sculptorului amplasat în București, dezvelit la 9 septembrie 1912. Comanda lucrării a fost dată de Spitalul militar „Regina Elisabeta” prin intermediul lui Dimitrie Gerota. Este expus în curtea Spitalului Militar

1912 – S-a născut Horia Stamatu

9 septembrie 1912, Vălenii de Munte, Prahova – 7 iulie 1989, Freiburg im Breisgau, Germania

Scriitor, poet, ziarist și eseist. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. A debutat în revista Floarea de Foc condusă de Sandu Tudor și în anul 1934 a obținut Premiul Scriitorilor Tineri pentru volumul de poezii Memnon. A fost profesor suplinitor pentru limba română și filosofie la liceul „Cantemir Vodă” din București, redactor la Enciclopedia României, a aderat la mișcarea legionară, fiind redactor la publicația Buna Vestire și a participat la rebeliunea legionară din 1941. După eșuarea rebeliunii, a părăsit țara ajungând în Germania. În 1942, a fost internat în lagărul de la Buchenwald și eliberat la sfârșitul războiului. În 1945 s-a stabilit la Freiburg im Breisgau, a urmat cursuri de filosofie la Albert-Ludwigs-Universität, a fost lector de limbă și cultură română la catedra romanistului Hugo Friedrich. A plecat doi ani la Paris, unde a condus secția literară a Institutului Român de Cercetări de pe lângă Sorbona, fiind unul dintre fondatori, alături de Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Octavian Vuia, ș.a. Între anii 1951–1961 a stat la Madrid, redactor al revistelor Libertatea Românească, Fapta și Oriente Europeo, luând parte la întemeierea caietului spaniol lunar de literatură Punta Europa. Din 1961 s-a întors la Freiburg, unde a rămas până la sfârșitul vieții, susținând o neîntreruptă activitate literară

1917 – Lupta de la Cireșoaia

Una dintre cele mai dramatice și sângeroase bătălii din campania anului 1917 de pe frontul românesc din timpul Primului Razboi Mondial s-a dat pe muntele Cireșoaia (zona Târgu Ocna), la cota 789, între 27 august/9 septembrie–30 august/12 septembrie. Ultima acțiune importantă din campania din 1917 de pe frontul românesc, a fost parte a celei de-a treia bătălii de la Oituz.

Atac al vânătorilor de munte asupra Cireșoaiei

A avut ca rezultat blocarea înaintării forțelor Puterilor Centrale care încercau să forțeze Munții Carpați, prin trecătoarea Oituz, în ea fiind angajate forțele Armatei 2 române și forțe combinate germane și austro-ungare

1917 – A încetat din viață Ion Grămadă (3 ianuarie 1886, Zaharești, Bucovina, Austro-Ungaria/ Suceava – 27 august 1917, Cireșoaia, Bacău)

Scriitor, istoric și publicist bucovinean, erou al Primului Război Mondial, căzut în lupta de la Cireșoaia

1918 – S-a înființat Societatea de psihiatrie, neurologie și psihologie din Iași

La 9 septembrie 1918, la Spitalul Socola, s-a constituit, din inițiativa și sub președinția lui C.I. Parhon, Societatea de psihiatrie, neurologie și psihologie (căreia, din 1921, i s-a adăugat și specializarea endocrinologie) organizând 18 congrese în perioada 1920–1938, în diferite localități din țară în care se aflau spitale de boli nervoase și mintale. În cadrul Buletinului societății, au fost redactate și publicate în limba franceză 2412 articole, cu regularitate în perioada 1919–1947

1921 – S-a născut Mircea Deac

Mircea Deacă; 9 septembrie 1921, Oltenița – 6 februarie 2015, București

Critic de artă, expert în arta românească și europeană, jurnalist, scriitor și profesor. A urmat Facultatea de Litere si Filozofie având profesori pe Tudor Vianu și George Oprescu și Academia de Arte cu Camil Ressu și Alexandru Ciucurencu. A fost profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” și Director al Artelor și Oficiului de Expoziții din Ministerul Culturii. A fost membru al Uniunii ziariștilor profesioniști din România, membru fondator și vicepreședinte al Societății Colecționarilor de Artă din România și codirector la revista Pro Arte. Din scrierile sale: Camil Ressu, Jean Al. Steriadi, „Himera”: Viața și opera sculptorului Dimitrie Paciurea, Nicolae Vermont, Alexandru Ciucurencu [Album], Brâncuși – surse arhetipale, Arta în oglinda istoriei, Mattis-Teutsch și realismul constructiv, Nimfa de argint, Pendula nu merge înapoi, Prăpastia, Femeile și operele lui Picasso, 300 de Pictori Români, Peisajul impresionist în pictura din România, etc.

1936 – S-a născut Nicolae Sulac

9 septembrie 1936, Sadîc, Cahul, Regatul României/Republica Moldova – 8 aprilie 2003, Chișinău

Cântăreț de muzică populară din Republica Moldova. A activat în cadrul capelei corale Doina, a fost solist al ansamblului Fluieraș, apoi al ansamblului Lăutarii. A interpretat piese exclusiv în limba română fiind aplaudat de fiecare dată de către toată sala, chiar și de cei ce nu cunoșteau limba română. Albume: Cântec de veselie, Dorul meu e numai dor, La o margine de drum

Nicolae Sulac – La o margine de drum

1940 – Masacrul hortyst din comuna Treznea

În urma Dictatului de la Viena, trupe maghiare aparținând Batalionului 22 Grăniceri Debrețin aflat sub comanda locotenentului Akosi au intrat în comuna Treznea, Sălaj.

Trupe maghiare la Zalău în ajunul masacrului de la Treznea

După ocuparea satului, unitățile maghiare au dezlănțuit măcelul rămas în istorie sub denumirea de Masacrul de la Treznea. Primele victime au fost copiii aflați cu vitele la păscut, cadavrele lor fiind descoperite ulterior pe izlazul comunal. Români și evrei au fost masacrați cu focuri de mitraliere, străpunși cu săbiile și baionetele, iar casele atacate cu grenade și incendiate. Preotul ortodox a ars in casa parohială, care a fost incendiată. În Treznea se aflau și 9 soldați români reîntorși acasă și demobilizați. Aceștia au fost împușcați cu efectele militare pe ei. Învățătorul și soția au încercat să se refugieze în comuna Pusta. Au fost prinși și aduși la sediul jandarmilor maghiari de la Agrij, de unde au fost duși pe un câmp și împușcați. În urma acestor incidente au murit 93 de persoane, dintre care 87 de români și 6 evrei.

Monumentul comemorativ al Masacrului de la Treznea

Drama populației românești din Transilvania de Nord-Est a continuat în următorii doi ani, astfel că, până la 1 septembrie 1942, au fost asasinați 991 de români

1940 – S-a dizolvat Partidul Națiunii

Partidul a fost înființat de regele Carol al II-lea la data de 16 decembrie 1938, sub numele Frontul Renașterii Naționale, fiind primul partid de masă din România; în Monitorul Oficial din 22 iunie 1940 a apărut Decretul-lege pentru transformarea Frontului Renașterii Naționale în Partidul Națiunii, al cărui prim articol specifica faptul că: „Frontul Renașterii Naționale devine partid unic și totalitar, sub denumirea de Partidul Națiunii. El va funcționa sub conducerea supremă a Majestății Sale Regelui”. A fost desființat de Ion Antonescu la 9 septembrie 1940

1942 – A încetat din viață Constantin Meissner (27 mai 1854, Iași – 9 septembrie 1942, Iași)

Pedagog și om politic cu importante contribuții la dezvoltarea școlii și pedagogiei românești, prin elaborarea de regulamente, planuri de învățământ, programe și studii privind îmbunătățirea procesului instructiv-educativ; membru de onoare al Academiei Române

1943 – S-a născut Dana Dumitriu

9 septembrie 1943, București – 10 octombrie 1987, București

Critic literar și prozatoare. A studiat la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, absolvită în 1966. După terminarea facultății, a fost redactor la Radio, la ziarul Munca și la România literară. A scris foiletoane de critică literară la revistele Luceafărul, Argeș și România literară. A publicat mai multe romane și două volume de eseuri critice: Migrații, Masa zarafului, Ambasadorii sau despre realismul psihologic, Duminica mironosițelor, Întoarcerea lui Pascal, Prințul Ghica, Introducere în opera lui C.A. Rosetti

1946 – S-a născut Costin Cazaban

9 septembrie 1946, București – 20 februarie 2009, Paris

Compozitor, muzicolog și profesor universitar francez, originar din România, fiul actorilor Jules Cazaban și Irina Nădejde. A fost absolvent al Conservatorului Național Superior de Muzică din București. A fost critic muzical, compozitor de muzică spectrală, profesor de armonie și scriitură la Conservatorul „George Enescu” din București, dar și la Universitățile Paris I, Paris III, Paris IV, Lyon II. Compozițiile sale au fost interpretate în Franța, Italia, Spania, Marea Britanie, Statele Unite, Olanda, Germania și România. A publicat peste 3.000 studii și articole de muzicologie și critică muzicală în Le Monde, Le Monde de la Musique, La Revue Musicale, Silence și a fost corespondent al Radio France International

Costin Cazaban – Naturalia (1975) Versiunea pentru pian și bandă, la pian Adrian Tomescu

1951 – S-a născut Gabriel Stănescu

9 septembrie 1951, București – 22 noiembrie 2010, București

Poet optzecist, eseist și editor român-american, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A fost licențiat al Facultății de Filosofie a Universității București, promoția 1977. A fost membru al cenaclului Universitas condus de Mircea Martin.A devenit Doctor în Filosofie în anul 2002, cu teza Particularități etnoculturale ale românilor americani. Contribuții la studiul comparativ al etnosului românesc. A debutat în revista Cronica (Iași, 1969). În 1990, a început publicarea revistei Noul Criterion, din care au apărut câteva numere. În 1991, s-a stabilit în Atlanta, SUA, unde, în iunie 1997, a fondat Origini Romanian Roots, A Review of Literature, Ideas, and the Arts, iar la scurt timp după aceasta, a înființat editura Criterion Publishing la care a publicat Caiete Internaționale de Poezie și Almanahul Origini. A publicat numeroase volume, dintre care: Exerciții de apărare pasivă, America! America!, Sfârșitul care începe, Identitatea neantului, Dincolo de Niciunde/At the Back of Beyond, Ce ne-a mai ramas de inventat, Memorie clandestină/Illicit Memory, Păcatele Tinereții, Scrisori de la Tropice, Dumnezeul lui Borges/Borges’ God, etc.

1956 – S-a născut Silviu Lung

9 septembrie 1956, Sânmiclăuș, Satu Mare

Maestru emerit al sportului, economist, fost jucător de fotbal, portar al echipelor Universitatea Craiova, Steaua București și al echipei naționale de fotbal a României. A jucat într-un număr de 77 meciuri pentru Echipa Națională a României și a făcut parte din lotul României la Euro 1984 (Franța) și la Campionatul Mondial din 1990 (Italia). În anul 2008 a fost decorat cu Ordinul Meritul Sportiv clasa a III-a, pentru rezultatele obținute la turneele finale din perioada 1990-2000 și pentru întreaga activitate

1966 – A încetat din viață Octav Mayer (22 septembrie/5 octombrie 1895, Mizil – 9 septembrie 1966, Iași)

Matematician, profesor, membru titular al Academiei de Științe din România, membru titular al Academiei Române

1970 – S-a născut Lucian Mic

9 septembrie 1970, Arad

Actualul Episcop de Caransebeș, membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. A studiat la Facultatea de Teologie, secția Pastorală, din cadrul Universității „Aurel Vlaicu” din Arad, pe care a absolvit-o în anul 1996, susținând licența la disciplina Pastorală cu titlul: Limonariul lui Ioan Moshu – Studiu patristic. În 1990 a intrat ca viețuitor la Mănăstirea Hodoș-Bodrog, din județul Arad, în 1991 fiind tuns în rasoforie. A fost preot slujitor la Catedrala Mitropolitană din Timișoara, stareț al Mănăstirii Izvorul Miron din Românești, Timiș, în ianuarie 2000 a fost hirotesit arhimandrit, apoi episcop vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei cu titlul Lugojanul, iar în octombrie 2000 a fost hirotonit întru arhiereu, la Catedrala Mitropolitană din Timișoara

1977 – S-a născut Gina Gogean

9 septembrie 1977, Câmpuri, Vrancea

Gimnastă de talie mondială, retrasă actualmente din activitatea competițională, laureată cu medalii de argint și de bronz la Jocurile Olimpice de la Barcelona, 1992 și Atlanta, 1996

1991 – A încetat din viață Henri H. Stahl (1901, București – 9 septembrie 1991)

Sociolog, antropolog cultural, etnograf, istoric social, memorialist, membru titular al Academiei Române

1992 – A încetat din viață Margareta Sterian (Margareta Weinberg; 16 martie 1897, Buzău – 9 septembrie 1992, Kfar Saba, Israel)

Pictoriță, ceramistă, artist decorator, poetă, scriitoare, traducătoare

1992 – A fost înființată Curtea de Conturi

Organul suprem de control financiar și de jurisdicție în domeniul financiar în România, a fost reînființată după 45 de ani de la întreruperea activității, prin Legea nr.94/8 septembrie 1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, publicată în Monitorul Oficial nr. 224/9 septembrie 1992

2004 – A fost lansată prima rachetă ecologică

Vehicul construit de 12 specialiști români, pentru competiția internațională lansată de Fundația Americană X-Prize din St. Louis, denumită Demonstrator 2B. Racheta folosește drept combustibil apă și oxigen, fiind considerată ecologică în proporție de 100%. În data de 9 septembrie 2004 ARCA a lansat cu succes racheta Demonstrator 2B de la baza Forțelor Aeriene de la Capul Midia. Datorită rafalelor puternice de vânt de până la 60 km/h au fost nevoiți să folosească numai 20% din cantitatea de combustibil, pentru a respecta zona alocată de siguranță. Altitudinea atinsă a fost 1200 m, într-un zbor de 42 de secunde

2017 – A încetat din viață Dumitru Orășeanu (8 iunie 1946 – 9 septembrie 2017)

Medic pediatru și profesor universitar; membru fondator al Societății Române de Cardiologie Pediatrică; membru fondator și președinte al Societății Române de Pneumologie Pediatrică

 

#todaysmemory #istoriaRomaniei #Romaniafrumoasa #romanifrumosi #AgathaBârsescu #SocietateaRomânădearmeșidarelasemn #CarolIAltețăregală #VictorVâlcovici #BustulluiCarolDavila #HoriaStamatu #LuptadelaCireșoaia #SocietateadepsihiatrieneurologieșipsihologieIași #MirceaDeac #NicolaeSulac #MasacruldinTreznea #DanaDumitriu #CostinCazaban #GabrielStănescu #SilviuLung #LucianMic #GinaGogean #CurteadeConturi #Rachetaecologică

0 comentarii la „9 Septembrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: