Istoria României România frumoasă Today's Memory

Amintirea de azi – George Georgescu – Today’s Memory

George Georgescu

12 septembrie 1887, Sulina – 1 septembrie 1964, București


 

George Georgescu a fost dirijor, supranumit seniorul baghetei românești, membru corespondent al Academiei Române. A studiat vioara și violoncelul la București, apoi la Școala superioară de Muzică din Berlin, cu Hugo Becker. Din 1910, a făcut parte, ca violoncelist, din cvartetul de coarde condus de violonistul Henri Marteau. A fost nevoit să abandoneze cariera de violoncelist, în urma unui accident (1916).

Claude Debussy – Preludiu la după-amiaza unui faun • Orchestra Simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, Dirijor: George Georgescu

La sugestia dirijorului Arthur Nikisch și a compozitorului Richard Strauss, care i-au recunoscut calitățile muzicale neobișnuite, a început să studieze arta dirijorală și în 1918 a înregistrat un succes remarcabil la pupitrul prestigioasei orchestre filarmonice din Berlin. Cariera sa a continuat atât în țară, cât și în străinătate, ca invitat la pupitrul unor orchestre simfonice de renume din Berlin, Viena, Paris și Statele Unite ale Americii.

Ludwig van Beethoven – Simfonia Nr.1 in Do major, op. 21 • Orchestra Simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, Dirijor George Georgescu (Sala Palatului, 1961)

Întors în țară, a preluat direcția tinerei orchestre filarmonice din București, pe care a adus-o la un standard internațional prin colaborarea cu muzicieni de mare calibru precum Cortot, Rubinstein, Casals, Richter și Menuhin, dar și prin întreprinderea unor turnee cu orchestra în URSS și Europa, culminând cu debutul britanic la Royal Festival Hall în 1963.

A fost director muzical și dirijor al Operei Române, profesor la Conservatorul din București, dirijor la filarmonica din New York.

Johannes Brahms – Concertul pentru vioară și orchestră, Op.77 • Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, Dirijor George Georgescu, Solist Yehudi Menuhin

În timpul celui de al II-lea Război Mondial, România fiind aliată puterilor Axei, George Georgescu, în afara activității dirijorale din București, a fost prezent și în viața muzicală a țărilor naziste, activitate pentru care a fost decorat de Reich-ul german cu Crucea de Fier. O dată războiul sfârșit, George Georgescu a fost îndepărtat de la conducerea Filarmonicii din București pentru colaboraționism până în 1947 când, la intervenția lui George Enescu, și-a reluat activitatea muzicală, la pupitrul orchestrei radiodifuziunii române, iar în 1956, la conducerea Filarmonicii din București.

A avut un rol important în promovarea muzicii românești, prezentând constant lucrări în primă audiție, a dirijat lucrări de George Enescu, Dinu Lipatti, Paul Constantinescu, Mihail Jora, Marcel Mihalovici, Martian Negrea, Constantin Silvestri, a fost invitat sa dirijeze în întreaga Europă și în SUA.

A înregistrat ediția integrală a simfoniilor lui Beethoven pentru casa de discuri Electrecord.

A fost distins cu Legiunea de Onoare a Franței (1929), Premiul de Stat al României (1949 și 1957), Ordinul Muncii clasa I și titlul de Artist al Poporului (1960)

Mai mult: https://ro.wikipedia.org/wiki/George_Georgescu_(dirijor)

 

George Enescu – Rapsodia Română Nr. 1 • Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, Dirijor George Georgescu

 

***** [In English] *****

George Georgescu

12 September 1887, Sulina – 1 September 1964, Bucharest

 

George Georgescu was a Romanian conductor. The moving force behind the Bucharest Philharmonic Orchestra for decades beginning shortly after World War I, a protégé of Artur Nikisch and a close associate of George Enescu, he received honors from the French and communist Romanian governments and lived to make recordings in the stereo era.

At age 18 he entered the Bucharest Conservatory as a student of the double bass; the teachers there, quickly recognizing his musical gifts, arranged for his transfer to the cello class of Constantin Dimitrescu. As Georgescu’s father refused to provide financial support for musical studies, George supported himself by singing in a church choir and playing in an operetta orchestra. When the conductor of the latter ensemble was abruptly taken ill, the players chose Georgescu to take his place, giving Georgescu the opportunity to make his first impression as an orchestra conductor.

Ludwig van Beethoven – Simfonia Nr.3 „Eroica” în Mi bemol major • Op. 55 Orchestra Simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, Dirijor George Georgescu (Sala Palatului, 1961)

After injuring his hand, Richard Strauss and Arthur Nikisch both advised him to take up conducting, advice that he quickly followed after coaching with the latter. Not long after a private appearance as conductor at the home of Franz von Mendelssohn, Georgescu made his public debut in that capacity on February 15, 1918, leading the Berlin Philharmonic Orchestra in Tchaikovsky’s Pathétique Symphony, Grieg’s Piano Concerto, and Richard Strauss’s Till Eulenspiegel’s Merry Pranks. There followed a year of performances with that ensemble, notable, inter alia, for including Claudio Arrau’s Berlin debut…

More on: https://en.wikipedia.org/wiki/George_Georgescu

 

George Georgescu Film documentar TVR

 

#todaysmemory #romanifrumosi #istoriaRomaniei #GeorgeGeorgescu

0 comentarii la „Amintirea de azi – George Georgescu – Today’s Memory

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: