Istoria României România frumoasă Today's Memory

Amintirea de azi – Dinu Cocea – Today’s Memory

Dinu Cocea

22 septembrie 1929, Periș, Ilfov – 26 decembrie 2013, Paris


Dinu Cocea a fost regizor și scenarist. Era nepotul scriitorului N.D. Cocea, fiind văr cu actrițele Dina Cocea și Tanți Cocea.

A debutat în 1954, cu documentarul Pui de șoim după care a fost o lungă perioadă asistent sau regizor secund la lungmetraje semnate de Louis Daquin, Marc Maurette, Lucian Bratu sau Marius Teodorescu.

Haiducii (1966)

Avea un mare succes la public, cu seria de filme istorice precum: Haiducii (1966), Răzbunarea haiducilor (1968), Răpirea fecioarelor (1968), Haiducii lui Șaptecai (1971),

Haiducii lui Șaptecai (1971)

Zestrea domniței Ralu (1971), Săptămîna nebunilor (1971), Revolta haiducilor (serial tv, 1972), Parașutiștii (1972), Stejar – extremă urgență (1974), Nu opriți ventilatorul (1976), Lanțul neglijențelor (1976), Instanța amână pronunțarea (1976), Ecaterina Teodoroiu (1978), Iancu Jianu, zapciul (1980) și Iancu Jianu, haiducul (1981).

Zestrea domniței Ralu (1971)

Statistic, Dinu Cocea a fost cel mai mare regizor al nostru… a avut cea mai mare performanță de succes la public. Astfel, creația sa cinematografică a avut cea mai mare medie de spectatori pe film rulat (3.985.000), urmat de Sergiu Nicolaescu (3.978.054) şi Mircea Drăgan (3.762.694). Cu doar 13 filme, a cumulat 51.809.422 spectatori de sală, adică de două ori şi jumătate populaţia României.

El a făcut, practic, din Florin Piersic sex-simbolul cinematografiei româneşti, l-a consacrat pe Adrian Pintea…

Iancu Jianu, haiducul (1981)

A căzut în dizgrație în ochii conducerii comuniste din cauza unui proiect de film, Pe apa Sâmbetei, în care relata istoria unui baraj prost construit pe Argeș. Faptul că soția și fiica sa, plecate ca turiste la Paris au refuzat să revină în țară a înrăutățit lucrurile, ca urmare i s-a interzis să mai facă filme. În disperare de cauză, regizorul a făcut cerere de plecare în Franţa, dar Ceauşescu n-a acceptat, deşi însuși Francois Mitterand, președintele Franței la vremea aceea, a intervenit pentru el. Dinu Cocea era sechestrat astfel în propria ţară, fără posibilitatea de a mai regiza. În 1986, Mitterand i-a acordat cetăţenia franceză, în timp ce regizorul se afla încă în România. Ceauşescu nu s-a mai putut opune, a plecat, dar numele său a fost scos de pe genericele filmelor care apăreau în cinematografe sau la postul național de televiziune (și așa a rămas, se poate verifica!). Acesta este motivul pentru care, deși un mare regizor, nu a fost cunoscut în România.

Instanța amână pronunțarea (1976)

În ultimii ani, Dinu Cocea a revenit în România, însă își petrecea timpul între București și Paris. La ediția din 2010 a Festivalului Internațional de Film de la Iași, i s-a decernat Premiul de Excelență pentru întreaga activitate, ca o recunoaștere a contribuției aduse cinematografiei românești.

A fost singurul regizor român premiat de Academia Americană de Film, în anul 2000, cu o stea la Hollywood

Mai mult: https://ro.wikipedia.org/wiki/Dinu_Cocea

 

Parașutiștii (1972)

 

***** [In English] *****

Dinu Cocea

22 September 1929, Periș, Ilfov – 26 December 2013, Paris

 

Dinu Cocea was a Romanian actor, film director and screenwriter. Graduate of the Institute of Theater and Cinematographic Art (IATC), Bucharesthe debuted in 1954 with the documentary Pui de șoim (Falconet). In time, he directed series of successful hystoric movies. In 1985 he emigrated in France.

He was the only Romanian director awarded by the American Film Academy, in 2000, with a star in Hollywood.

More on: https://en.wikipedia.org/wiki/Dinu_Cocea

*****

 

Stejar, extremă urgență (1973)

 

#todaysmemory #romanifrumosi #istoriaRomaniei #DinuCocea

0 comentarii la „Amintirea de azi – Dinu Cocea – Today’s Memory

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: