Istoria României România frumoasă Today's Memory

29 Septembrie în istoria românilor

Foto: Statuia lui George Enescu de Ion Jalea – dezvelită în fața Operei Române din București


1659 – Dieta din Târgu Mureș l-a reales principe al Transilvaniei pe Gheorghe Rakoczy al II-lea

La 3 noiembrie 1657, Dieta Transilvaniei, la cererea Sublimei Porți, l-a detronat pe Gheorghe Rakoczy al II-lea, din cauză că a purtat un război neautorizat de sultan, dar în ianuarie 1658 a fost reinstalat ca principe al Transilvaniei de Dieta reunită la Mediaș. A fost iarăși revocat de turci, la 10 octombrie 1658. Gheorghe Rakoczy al II-lea și-a regrupat forțele și, prin mijlocirea lui Ioan Kemény, a reușit să facă Dieta din Târgu Mureș să îl realeagă principe al Transilvaniei, la 29 septembrie 1659. Atunci, turcii au invadat Transilvania și l-au învins în bătălia de la Gilău (mai 1660)

1812 – S-a născut Eudoxiu de Hurmuzachi

29 septembrie 1812, Cernăuca, Cernăuți, Bucovina – 29 ianuarie/10 februarie 1874, Cernăuți

Istoric, scriitor, cercetător al arhivelor, politician austriac și patriot român, membru titular (din 1872) al Academiei Române. Născut într-o veche familie aristocrată, a studiat în perioada 1830–1836, împreună cu fratele său Constantin Hurmuzaki, la Facultatea de Drept a Universității din Viena. În 1848, ministrul justiției, baronul Alexander von Bach, l-a chemat la Kremsier ca să ajute la decretarea hotărârilor luate și adoptarea regulamentelor pentru Bucovina cu cunoștințele sale speciale și locale, apoi i-a fost încredințată traducerea codului civil și codului penal din limba germană în limba română. Tot în acest timp a devenit colaborator al ziarului politic Bucovina, editat în limba română și germană, de către frații săi, Gheorghe și Alexandru. A fost deputat în Dieta Bucovinei, numit adjunct al mareșalului Bucovinei, Eugenie Hacman, de către împăratul Franz Joseph I și, după demisia acestuia, noul căpitan al țării. În calitate de cetățean și demnitar al Imperiului Austro-Ungar, Eudoxiu a luptat mereu pentru drepturile românilor din tot imperiul, în special pentru cei din Bucovina, devenind așa, împreună cu frații săi, una dintre figurile importante ale renașterii naționale românești. Documentele de arhivă, peste 6 000 la număr, strânse în cercetările întreprinse constituie fondul de documente ce-i poartă numele, Colecția Hurmuzaki

1818 – Ioan Gheorghe Caragea, voievod al Țării Românești, a părăsit domnia

Cât timp s-a aflat pe tronul Țării Românești, Vodă Caragea a reușit să strângă o avere uriașă, prin acumularea taxelor de la țărani și breslele meșteșugărești, din vânzarea de titluri boierești, din concesionarea minelor și vămilor. Temându-se de o intervenție turcească, Vodă Caragea a fugit din țară în dimineața zilei de 29 septembrie/11 octombrie; a plecat cu familia în afara orașului pentru „o plimbare”. După patru ore, un mesager trimis de domn a anunțat boierii că vodă a părăsit țara și că numea o căimăcămie formată din banul Grigore Brâncovenu, vornicul Barbu Văcărescu, vistierul Grigore Ghica și logofătul Samurcaș

1864 – S-a născut Gheorghe Ghibănescu

29 septembrie 1864, Gugești–Botești, Vaslui – 4 iulie 1936, Iași

Istoric, genealogist, filolog, paleograf și slavist, editor de documente medievale, membru corespondent (din 1905) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie din Iași. A fost profesor și publicist la Bârlad și Iași. A scris manuale de gramatică și monografii, a fost genealogist. În 1920, alături de Mihai Costăchescu, Sever Zotta și N.A. Bogdan a pus bazele Muzeului Municipal al Iașului. A adunat o mare colecție de documente din orașele și satele Moldovei și a tradus din limba slavonă acte care cuprind date în special despre epoca feudală din Moldova. A publicat aceste documente, fără o metodă critică, în volumele XVIII–XXV ale Uricariului (editat de Teodor Codrescu), apoi în colecția proprie Ispisoace și zapiste (6 vol. 1906–1926). Din lucrările sale: Grafica chirilică la români, Ponturile Vămilor Valahiei, Catastihul Iașilor din 1755, Biserica Sf. Nicolae Domnesc

1887 – A încetat din viață Iacob Mureșianu (28 noiembrie 1812, Rebrișoara – 29 septembrie 1887, Brașov)

Publicist, poet și om politic; a contribuit la apariția Gazetei de Transilvania și a Foii pentru minte, inimă și literatură; membru de onoare al Societății Academice Române

1888 – A încetat din viață Iulia Hasdeu (14 noiembrie 1869, București – 29 septembrie 1888, București)

Tânără intelectuală supradotată, scriitoare și poetă (în română și franceză), muziciană (avea o minunată voce de soprană, după martorii contemporani) și pictoriță, cu un talent deosebit la limbi străine, interesată și de filosofie

1899 – S-a născut Ion Mușlea

29 septembrie 1899, Rodbav, Brașov – 27 iulie 1966, Cluj

Folclorist, etnolog și bibliograf, membru corespondent (din 1947) al Academiei Române. A fost licențiat al Facultății de litere a Universității din Cluj (1922). S-a specializat la Paris, la École roumaine en France în folclor și a frecventat L’École des langues orientales. Activitatea sa la Școala Română de la Fontenay-aux-Roses s-a materializat prin două studii importante: Le cheval merveilleux dans l’épopée populaire și La mort-mariage: une particularité du folklore balcanique. A fost unul dintre principalii fondatori ai folcloristicii române moderne, fondatorul și directorul Arhivei de folclor de pe lângă Muzeul limbii române din Cluj. Din operele sale: Obiceurile junilor brașoveni, Cercetări folclorice în Țara Oașului, George Pitiș, folclorist și etnograf, Șcheii de la Cergău și folclorul lor, Academia Română și folclorul, Ovid Densușianu folclorist, etc.

1910 – S-a născut Arsenie Boca

29 septembrie 1910, Austro-Ungaria – 28 noiembrie 1989, Sinaia

Părinte ieromonah, teolog și artist plastic (muralist) ortodox. A studiat la Academia Teologică din Sibiu, pe care a absolvit-o în 1933 și, cu o bursă din partea Mitropolitului Ardealului, Nicolae Bălan, a urmat cursurile Institutului de Arte Frumoase din București. În paralel, a audiat cursuri la Facultatea de medicină ținute de profesorul Francisc Rainer și prelegerile de Mistică creștină ale profesorului Nichifor Crainic de la Facultatea de Teologie din București. Fascinat de lucrarea Scara dumnezeiescului urcuș, scrisă de Ioan Scărarul a tradus-o în limba română în doar 5 luni. A călătorit la Muntele Athos pentru a aduce manuscrisele românești și grecești ale Filocaliei, având parte de o experiență duhovnicească formatoare pentru viața de călugăr pentru care optase încă din anii studenției de la Sibiu. L-a ajutat pe părintele profesor Dumitru Stăniloae în demersul de a traduce Filocalia. A fost stareț la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus și apoi la Mănăstirea Prislop unde, datorită personalității sale, veneau mii și mii de credincioși, fapt pentru care a fost hărțuit de Securitate, devenind unul dintre martirii gulagului comunist, închis la Securitatea din Brașov, dus la Canal, închis la Jilava, București, Timișoara și Oradea. A pictat biserica din Drăgănescu (la 25 Km de București), precum și Icoana Maicii Domnului cu Pruncul din altarul Bisericii Sfântul Elefterie din București. Din scrierile sale: Cărarea împărăției, Lupta duhovnicească, Trepte spre viețuirea în monahism, Cuvinte vii

1916 – Bătălia de la Praid-Sovata

Acțiune militară de nivel tactic, desfășurată pe Frontul Român, în timpul campaniei din anul 1916 a participării României la Primul Război Mondial. S-a desfășurat în perioada 16/29 septembrie–20 septembrie/3 octombrie 1916 și a avut ca rezultat victoria forțelor române. Au fost angajate forțe române din Divizia 7 Infanterie, Divizia 8 Infanterie și Divizia 2 Cavalerie. A fost ultima acțiune ofensivă a armatei române pe frontul din Transilvania

1919 – S-a născut Constantin Aramă

29 septembrie 1919, Iași – 24 martie 2003, București

Inginer, specialist în exploatarea motoarelor cu ardere internă, membru titular (din 1991) al Academiei Române. În 1938 a fost admis la Imperial College of Science and Technology din Londra, la clasa Motoare. Studiile, întrerupte de cel de-Al Doilea Război Mondial le-a continuat la Școala Politehnică din București, Facultatea de Electromecanică, licențat inginer în 1942. A lucrat la Atelierele CFR Grivița și concomitent, a fost asistent la Catedra de Motoare cu ardere internă a Institutului Politehnic București. A desfășurat o bogată activitate tehnică la Locomotive Craiova, Timpuri Noi București, Aro Câmpulung, Dacia Pitești; lucrări privind exploatarea motoarelor cu ardere internă. După 1945 s-a consacrat exclusiv activității didactice, ocupând succesiv funcțiile de șef de lucrări, conferențiar, profesor, șef al Catedrei de Motoare cu ardere internă din Institutul Politehnic București (1956–1961). În paralel, a fost numit șeful Secției de Termotehnică din Institutul de Energetică al Academiei Române. Una din cele mai importante contribuții ale sale la dezvoltarea științei o constituie fundamentarea noii discipline, „Terotehnica”, publicând primul tratat despre Terotehnică în anul 1976

1928 – A încetat din viață Ion D. Berindei (28 iunie 1871, București – 29 septembrie 1928, București)

Arhitect și urbanist; printre lucrările sale, de factură neoclasică și neobarocă: Palatul Culturii din Iași, Palatul Cantacuzino din București, Observatorul Astronomic din București

1929 – S-a născut Eugen Preda

29 septembrie 1929, București – 28 iulie 2000, București

Publicist, comentator de radio, eseist. Și-a început la 21 de ani cariera jurnalistică în Radio, instituție căreia i-a dedicat toată energia și talentul său timp de peste 40 de ani. A urmat Facultatea de Istorie, devenind Doctor în Istorie. Între 1969–1973 a fost redactor-șef al Redacției de Actualități din cadrul Televiziunii Române. A fost primul director general al Radiodifuziunii Române după decembrie 1989 (până în septembrie 1994). În această calitate, în 1993 a avut inițiativa înființării Centrului de istorie orală și Arhivei de istorie orală, care au ca obiectiv colectarea și valorificarea mărturiilor celor care au trăit sau faurit istoria. Autor al câtorva lucrări, printre care S-au întâlnit două continente, Se prăbușește sistemul colonial, Transmitem de la ONU, Miza petrolului în vâltoarea războiului, etc.

1929 – S-a născut Ion Alin Gheorghiu

29 septembrie 1929, București – 11 decembrie 2001, București

Pictor și sculptor; membru titular (din 1999) al Academiei Române. După ce a intrat cu „excepțional” la clasa profesorului Camil Ressu, a terminat Institutul de Arte „Nicolae Grigorescu” în 1954, fără diplomă, lucrarea sa, Creangă și Eminescu la Iași fiind considerată „naționalistă și formalistă”. Nu a fost acceptat în expozițiile oficiale, a descărcat noaptea cartofi în gara Obor, a fost pontator, etc., nu avea atelier, a pictat cum a putut, până în 1958 de când a expus la aproape toate expozițiile importante din țară. După ani, în repetate rânduri, când ajunsese deja în conducerea UAP, a fost invitat să-și finalizeze cursurile, dar a refuzat socotind faptul ca un titlu de glorie. Biografie ilustrată

1937 – A încetat din viață Hans Leicht (8 iulie 1886, Sighișoara, Transilvania – 29 septembrie 1937, Budapesta)

Jurist, politician, poet și traducător

1938 – S-a născut Constantin Ciosu

29 septembrie 1938, Moinești

Artist plastic, caricaturist. A urmat Facultatea de Arte Plastice a Universității din Cluj. A debutat în periodicele locale, fiind apoi prezent în toate publicațiile de masă ale vremii. A colaborat încă de la debut la Urzica. A avut o activitate artistică de mai mult de 60 de ani, timp în care a câștigat peste 150 de premii internaționale. Biografie ilustrată

1949 – S-a născut Horia Stoicanu

29 septembrie 1949, București – 25 martie 2020, București

Compozitor, textier, solist vocal și instrumentist (chitară), reprezentant al generației care a pus bazele mișcării folk din România. A absolvit Facultatea de Litere a Universității București în 1975 și se manifestă și ca traducător, publicist, critic muzical ș.a. A debutat ca solist folk într-un spectacol muzical pe scena Teatrului Ion Creangă din București (1975). A colaborat cu Teatrul de Comedie București, semnând muzica spectacolului Sentimental Tango de Teodor Mazilu. În anul 1990, la evenimentele din Piața Universității a compus Democrați, fiți cu toții frați!. A inițiat Gruparea Gemina, cu scopuri meloterapeutice și de solidaritate socială. A susținut concerte în Club A, Club Z, Cenaclul Amfiteatru, Cenaclul Flacăra, Cenaclul Columna, Serile Costinești, Festivalul „Poarta Sărutului” Tg. Jiu, etc. A compus pentru el și pentru alți colegi de breaslă ca Pasărea Colibri, Mircea Vintilă

Horia Stoicanu – În sala pașilor pierduți

1958 – S-a născut Stelian Nistor

29 septembrie 1956, Fălticeni, Suceava

Actor și om de afaceri. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”. A fost director artistic la Teatrul „C.I. Nottara” din București, a avut o carieră în televiziune, făcând parte din prima echipă a postului ProTv. La începutul anilor 2000 a părăsit lumea teatrală și a pătruns în lumea afacerilor. În prezent este parte a unuia dintre cele mai importante proiecte de marketing politic online românești, acoperind clienți din întreaga lume, cu birouri în Washington, Rio de Janeiro, San Salvador, Manila, Tokyo, Accra (Ghana). A jucat în filme: Râdeți ca-n viață, Prea cald pentru luna mai, Flăcări pe comori, Șobolanii roșii, Balanța, Asfalt Tango, Capul de zimbru

Șobolanii roșii (1991)

1959 – S-a inaugurat la Caracal Casa memorială Iancu Jianu

După reconstrucția începută în iunie 1957, făcută după îndelungi studii și variante de proiectare sub conducerea arhitectului R. Mariani, casa în care a crescut Iancu Jianu a devenit secția memorială Iancu Jianu a Muzeului Romanațiului. Casa în sine și piesele valoroase pe care le cuprinde în inventar (călimara și penelul, pistoale cu cremene, flinta, chimirul, bota de apă, obiecte personale, piese de mobilier și obiecte de uz casnic, fotografii și documente ale familiei Jienilor), ilustrează convingător modul de viață și frământările sociale de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea

1966 – A încetat din viață Marcel Breslașu (Marcel Bresliska; 19 septembrie 1903, București – 29 septembrie 1966, București)

Poet, fabulist, compozitor și traducător; și-a început cariera literară cu versuri pentru copii, a scris poezii lirice și alegorice

1971 – Statuia lui George Enescu a fost dezvelită în fața Operei Române din București

Operă a sculptorului Ion Jalea, a fost realizată în bronz, pe un soclu de marmură de mică înălțime, mai degrabă o treaptă, îl înfățișează pe muzicianul George Enescu, stând într-un fotoliu, într-o atitudine meditativă

1980 – S-a născut Răzvan Florea

29 septembrie, 1980, Constanța

Înotător, primul care a câștigat o medalie olimpică pentru România la masculin. A început să înoate de la vârsta de 5 ani și jumǎtate, la Palatul Copiilor din Constanța. La 15 ani a debutat în lotul național de juniori, iar la 18 ani a fost selecționat în lotul de seniori național și olimpic. A ocupat locul II la Cupa Mondială de la Stockholm, 2003, a obținut 3 medalii de aur la Cupa Mondială de la New York și Rio de Janeiro, 2004, stabilind totodată 4 noi recorduri naționale ale României. La Jocurile Olimpice de vară din 2004 de la Atena, a cucerit medalia de bronz la proba de 200 m spate, stabilind și 2 noi recorduri naționale. A obținut 100 de titluri de Campion al României, a stabilit 57 de recorduri naționale de seniori și juniori (2 la copii) și a cucerit un total de mai bine de 293 de medalii, din care 77 în competiții internaționale

1998 – A fost descoperit, la Mănăstirea Petru Vodă, trupul Părintelui Ilie Lăcătușu

Ilie Lăcătușu (6 decembrie 1909, Crăpăturile, Vâlcea – 22 iulie 1983, București) a fost un preot care a slujit în marea perioadă de prigoană creștină, în vremea comuniștilor, pentru viața și faptele sale fiind acuzat de regim și închis ca deținut politic. Trupul său a fost găsit în condițiile corespunzătoare sfintelor moaște: nestricăcios, frumos mirositor. Câteva luni mai târziu, la Televiziunea Română a fost difuzat filmul Semne realizat de regizorul Cornel Ciomâzgă, în care era relatată descoperirea. Viața Părintelui Ilie Lăcătușu

2001 – A încetat din viață Gellu Naum (1 august 1915, București – 29 septembrie 2001, București)

Eseist, poet, prozator și dramaturg, considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai acestuia pe plan european

2004 – A încetat din viață Ștefan Ruha (Ruha István; 17 august 1931, Carei – 29 septembrie 2004, Cluj)

Violonist maghiar din România, dirijor și profesor universitar, laureat al primului Festival Internațional „George Enescu” (1958); artist emerit

2006 – A încetat din viață Edmond Deda (23 aprilie 1920, București – 29 septembrie 2006)

Compozitor de muzică ușoară, operetă, muzică pentru spectacole de teatru, muzicolog, publicist, pianist, dirijor

2018 – Cea mai mare hartă a unei țări formată din oameni

În Anul Centenarului, Alba Iulia a intrat în Guinness World Record pentru cea mai mare hartă a unei țări formată din oameni. Au participat 4.807 persoane, în special elevi și liceeni veniți din toată țara, coordonate de sute de voluntari, care au format în spațiul din Șanțurile Cetății Alba Carolina, harta României, evidențiată cu ajutorul unor pelerine negre, numărul 100 fiind scos în relief prin intermediul pelerinelor albe, iar șepcuțele au colorat în roșu, galben și albastru harta României. Denumirea oficială a recordului este „Largest human image of a country/continent” (Cea mai mare imagine formată din oameni a unei țări/continent). Vechiul record a aparținut Myanmarului, care, în 12 februarie 2018, a adunat 3.466 de oameni care au format harta țării lor

 

#todaysmemory #istoriaRomaniei #Romaniafrumoasa #romanifrumosi #EudoxiuHurmuzachi #GheorgheGhibănescu #IonMușlea #ArsenieBoca #BătăliadelaPraidSovata #EugenPreda #IonAlinGheorghiu #ConstantinCiosu #HoriaStoicanu #StelianNistor #CasamemorialăIancuJianu #StatuialuiGeorgeEnescu #RăzvanFlorea #hartărecord

0 comentarii la „29 Septembrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: