Istoria României România frumoasă Today's Memory

24 octombrie în istoria românilor

Foto: S-a inaugurat traseul Piața Unirii–Pipera al metroului bucureștean


 1818 – S-a născut Dimitrie Gusti

24 octombrie 1818, Iași – 25 martie 1887, Iași

Poet, traducător de fabule, autor de manuale didactice și om politic. A studiat la Academia Mihăileană și la Conservatorul din Iași, absolvit în 1839. A fost unul dintre primii actori moldoveni, dar a renunțat la actorie și a intrat ca amploiat la Divanul Domnesc. A fost apoi profesor de Geografie, Retorică și Filosofie la mai multe școli din Iași (la Academia Mihăileană, 1845), inspector în administrația școlilor, director la Departamentul I al școlilor din Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. S-a manifestat ca militant prounionist, fiind numit primul primar al orașului Iași. În plan politic, a fost de doctrină liberală. A îndeplinit funcția de ministru al Cultelor și Instrucțiunii în două guverne consecutive, a fost ales deputat și senator liberal, în mai multe rânduri a deținut funcția de primar al orașului Iași. În paralel cu activitatea politică, a scris versuri și proză, cronici teatrale și a efectuat traduceri. A mai fost publicist și editor, precum și proprietar de tipografie

1853 – S-a născut Pimen Georgescu

Petre Georgescu; 24 octombrie 1853, Provița de Sus, Prahova – 12 noiembrie1934, București

Mitropolit al Moldovei, membru de onoare (din 1918) al Academiei Române. După finalizarea stagiului inferior de la Seminarul Central din București, în anul 1874, tânărul Petre Georgescu și-a întemeiat o familie fiind numit diacon la Bisericia Sf. Vasile din Ploiești. După numai un an și ceva a rămas văduv, cu un copil. Și-a continuat cursurile teologice cu sprijinul material și moral al mitropolitului Calinic Miclescu de la București. A devenit diacon la Catedrala mitropolitană, a urmat apoi Facultatea de Teologie din Cernăuți. Reîntors la București, mitropolitul Calinic l-a numit predicator, calitate în care tânărul teolog a fost apreciat atât de oamenii Bisericii, cât și de responsabili din stat. A intrat în cinul călugăresc la Mănăstirea Căldărușani, în 1886 fiind hirotonit ieromonah de mitropolitul Iosif Gheorghian, care ulterior i-a oferit rangul de arhimandrit. A fost printre primii profesori ai Facultății de Teologie din București, unde a predat apologetica creștină, teologia dogmatică și simbolica, apoi directorul Seminarului Central din București, arhiereu-vicar, cu titlul de Piteșteanu, în final mitropolit al Moldovei

1854 – A încetat din viață Barbu Iscovescu (Baruh Iehuda; 24 noiembrie 1816, București, Țara Românească – 24 octombrie 1854, Constantinopol, Imperiul Otoman)

Pictor și revoluționar, a realizat în perioada 1848–1854 stindardul revoluției și portretele fruntașilor acesteia: Avram Iancu, Ioan Buteanu, Simion Balintu, Petru Dobra

1894 – A încetat din viață Gheorghe Tăttărescu (31 octombrie 1820, Focșani – 24 octombrie 1894, București)

Pictor, pionier al neoclasicismului în pictura românească, participant la revoluția de la 1848, idealul eliberării naționale și al edificării unei Românii moderne fiinde transpus în compoziții alegorice cu subiect revoluționar, patriotic, sau istoric

1901 – A încetat din viață Juan Alpar (Ion Alexandru Paraschivescu; 30 ianuarie 1855 – 11/24 octombrie 1901)

Pictor, fotograf

1918 – Demisia Guvernului Alexandru Marghiloman și instalarea Guvernului Constantin Coandă

Guvernul Alexandru Marghiloman a fost un Consiliu de miniștri conservator care a guvernat între 5 martie 1918–24 octombrie 1918. Conservator și germanofil, Marghiloman a acceptat să devină prim-ministru în preajma Primului Război Mondial, într-un moment foarte dificil, în primăvara lui 1918, când, abandonată de principalul aliat din zonă, Rusia bolșevică, România a trebuit să accepte o pace nefavorabilă cu Puterile Centrale. A fost un guvern de sacrificiu, Marghiloman asumându-și responsabilitatea încheierii unei păci separate rușinoase pentru România, dar care a salvat țara de la ocuparea totală a teritoriului său. Dobrogea era ocupată de Bulgaria, Austro-Ungaria a luat partea vestică a Carpaților, Germania a instituit un monopol asupra țițeiului pe 90 de ani. Regele Ferdinand a refuzat să semneze Tratatul. A avut loc prima criză dinastică. Totuși, în timp ce la București se purtau tratative dificile pentru încheierea armistițiului, primul ministru a fost martorul primei etape din procesul de făurire a României Mari. După ce Sfatul Țării a votat Unirea Basarabiei cu România, Marghiloman a primit actul unirii și a acționat pentru recunoașterea acesteia. Deși semnarea armistițiului din aprilie a permis țării noastre să nu fie ocupată de Puterile Centrale, Alexandru Marghiloman a avut foarte mult de suferit de pe urma deciziei sale. Din acel moment și până la decesul său, a fost considerat de opinia publică un adevărat trădător de țară.

Guvernul Constantin Coandă a fost un Consiliu de miniștri de uniune națională, prezidat de generalul Constantin Coandă care a guvernat între 24 octombrie 1918–29 noiembrie 1918. În această perioadă, ca urmare a victoriilor obținute de Antanta pe parcursul verii anului 1918, România a putut să reintre în război împotriva Puterilor Centrale; s-a sfârșit Primului Război Mondial. Acesta este guvernul care a girat unirea Bucovinei și Transilvaniei cu România

1920 – A încetat din viață Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei (17 octombrie 1853, Tsarskoye Selo, Pushkin, Russia – 24 octombrie 1920, Zürich, Switzerland)

Mai târziu, Ducesă de Edinburgh și Ducesă de Saxa-Coburg și Gotha, a fost mama reginei Maria a României

1921 – S-a născut Veronica Porumbacu

Veronica Schwefelberg; 24 octombrie 1921, București – 4 martie 1977, București

Poetă, prozatoare, memorialistă, autoare de literatură pentru copii și traducătoare. A urmat cursurile Colegiului pentru Studenții Evrei (1943–1944) și a luat licența în Filosofie în 1946. A colaborat la săptămânalul Contemporanul, a fost redactor la Radio, redactor șef adjunct la Viața românească, redactor la Gazeta literară, șef de secție la Uniunea Scriitorilor. În 1947 a debutat cu placheta de versuri Visele Babei Dochia și în același an ca prozatoare, cu volumul de schițe La capătul lui 38. Alte scrieri ale sale: Anii aceștia, Mărturii, Prietenii mei, Întreg și parte, Diminețile simple, Memoria cuvintelor, Drumuri și zile. A decedat în timpul cutremurului din 1977

Veronica Porumbacu – Vor trece ani

1922 – S-a născut Vasile Cocheci

24 octombrie 1922, Bâlteni, Gorj – 8 iunie 1996

Inginer chimist, specialist în protecția calității apelor, profesor universitar la Facultatea de Chimie a Universității Politehnica Timișoara; membru corespondent (din 1991) al Academiei Române. A urmat cursurile Facultății de Chimie Industrială din București (1941–1946), pe care a absolvit-o cu mențiunea Magna cum laude. Imediat după absolvire, a devenit asistent la catedra de Chimie fizică și analitică a Politehnicii timișorene, un an mai târziu fiind promovat șef de lucrări. La înființarea Facultății de Chimie Industrială din Timișoara, a fost numit conferențiar al acesteia, predând un curs de Metalurgie generală, iar din 1963 a devenit profesor titular și șef de catedră, secretar științific în consiliul științific al facultății. A fost redactor responsabil al Buletinului științific și tehnic al Institutului Politehnic și membru în conducerea Revue Roumaine de Chimie, decan al facultății și prorector, conducător științific pentru lucrări de doctorat. În lunga sa carieră didactică, a organizat și amenajat șapte laboratoare de chimie și fizică, printre care și un laborator de chimia și tehnologia apelor, aparatura fiind executată în cea mai mare măsură în atelierul mecanic al catedrei, din resurse locale. A înființat, pentru prima dată în România, o grupă specializată în domeniul protecției calității apelor și epurării apelor reziduale, fiind un adevărat promotor al conceptului de protecția calității apelor, și, implicit, a mediului. A fost autorul a peste 400 de lucrări științifice și didactice, comunicări științifice, elaborate împreună cu colaboratorii săi și publicate în prestigioase reviste din țară și străinătate, iar munca sa de cercetare s-a soldat cu 27 de invenții și patru inovații

1923 – S-a născut Gheorghe Aldea-Serai

24 octombrie 1923, Saraiu, Constanța – 9 octombrie 2016, Constanța

Sculptor și pictor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din 1968; veteran de război. A urmat Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale (1957–1963) și Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” București, având profesori pe Andrei Sobotka, Boris Caragea, Costin Ioanid, Gheorghe Ghițescu. A devenit Doctor în Istoria Artei, cu lucrarea Sculptura populară românească. A fost cercetător științific la Institutul de Istoria Artei și la Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologie al CCES. A început activitatea expozițională în 1964, la Expoziția 100 de ani de la întemeierea învățământului artistic în România, București. A fost decorat cu cinci medalii, pentru participarea la războiul antihitlerist și merite în activitatea obștească

1929 – S–a născut Ileana Balotă

octombrie 1927, Cluj – septembrie 1996

Artist plastic, domeniile de exprimare fiind grafica, ceramica și tapiseria, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România. A urmat Institutul de Arte plastice „Ion Andreescu” din Cluj (1949–1954). După terminarea Institutului a debutat la Expoziția de grup a absolvenților, cu lucrări de tapiserie, apoi a prezentat la Moscova, lucrări de grafică și tapiserie. A organizat 21 de expoziții personale, în țară și în străinătate și a fost prezentă la aproximativ 100 de expoziții de grup, din Franța, Spania, Marea Britanie, Germania, Portugalia, Elveția etc. Numeroase lucrări ale sale se află în muzee din țară și străinătate. După 1990, a expus mai ales în Franța și Belgia. A fost membră a Academiei Internaționale de Artă Modernă din Italia. A fost distinsă cu ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1968). În noiembrie 1996, renumita galerie Mendon din Franța, programase să prezinte publicului opera și personalitatea unei artiste din România: Ileana Balotă. Din nefericire, invitația Ministerului Culturii din Franța nu a mai putut fi onorată, cu o lună înainte de vernisaj artista a trecut în veșnicie, fără să-și trădeze crezul vieții sale: „A uni arhaicul și modernul cu luciditate, îndrăzneală și fervoare, într-o creație perfect organică, în care îți învestești cugetul și simțirea toată, iată ce încerc să fac”. Tapiserii

1933 – S-a născut Andrei Andrieș

24 octombrie 1933, Chișinău, Regatul României – 4 iulie 2012, Chișinău, Moldova

Fizician din Republica Moldova, membru titular (din 1984) al Academiei de Științe a Moldovei, membru de onoare (din 1991) al Academiei Române; membru PCUS, secretar al organizației de partid a Academiei de științe din RSSM în perioada sovietică. Între anii 1984–1989 a îndeplinit funcția de secretar științific general și apoi în perioada 9 noiembrie 1989–5 februarie 2004 pe cea de președinte al Academiei de Științe a Moldovei

1933 – S-a născut Draga Olteanu-Matei

24 octombrie 1933, București

Apreciată actriță de teatru, film, radio și televiziune. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” în 1956 iar în luna septembrie a aceluiași an a debutat în piesa Ziariștii de Alexandru Mirodan. De-a lungul carierei sale a jucat în peste 60 de piese de teatru: Coana Chirița după Alecsandri, pentru care a scris și un scenariu de film în două serii: Coana Chirița (1986) și Chirița la Iași (1987), Gaițele de Kiritescu, Căruța cu paie de Mircea Ștefanescu, Hagi Tudose de Barbu Ștefănescu Delavrancea, Domnișoara Nastasia de G.M. Zamfirescu, Pisica în noaptea de Anul Nou de D.R. Popescu, Autorul e în sală de Ion Băieșu etc. Pe scena Teatrului Național a jucat în Azilul de noapte de Maxim Gorki, Crimă pentru pământ, o dramatizare după romanul cu același nume al lui Dinu Sararu. Reprezentantă a generației de aur a teatrului românesc, a jucat în 90 de filme, dintre care: Un surâs în plină vară, Răzbunarea haiducilor, Bariera, Ilustrate cu flori de câmp, Iarna bobocilor, Nea Mărin Miliardar, Buletin de București, Cucoana Chirița, Conu Leonida față cu reacțiunea, etc. și 100 roluri în televiziune

Patima (1975)

1936 – S-a născut Eugenia Grosu Popescu

24 octombrie 1936 – 14 septembrie 2013

Jurnalistă de radio și profesoară universitară, membră a Societății Medicilor Scriitori și Publiciști. Cu studii de Medicină și Filosofie, a fost o personalitate complexă, cu preocupări în toate sferele jurnalismului: presă scrisă, radio și televiziune. A creat și realizat numeroase emisiuni medicale și educaționale la Radio România; a avut colaborări de lungă durată cu revistele Viața medicală și Revista Radio; în perioada 1990–1996, a fost redactor-șef adjunct la Redacția Știință a Radiodifuziunii Române; co-fondator și președinte al Uniunii Naționale a Creatorilor de Radio; a fost președinte fondator al Asociației Mesagerii sănătății, premiată de ONU. A primit Ordinul Meritul Cultural în rang de cavaler

1940 – S-a născut Valentina Boștină

24 octombrie 1940, Oradea – 19 octombrie 1994, București

Sculptoriță, considerată una dintre cele mai importante reprezentante ale sculpturii monumentale și de for public. A urmat Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Secția Pedagogie Plastică figurativă în piatră și bronz, la clasa profesorului Constantin Baraschi, pe care l-a absolvit în anul 1956. A debutat la București în 1961 într-o expoziție colectivă de portrete. În 1968 a urmat studii în Ungaria. A participat la expoziții colective și anuale de stat, a luat parte la o mulțime de simpozioane de sculptură în România, Austia și Germania. Notorietatea i-a venit în anul 1968, cînd a organizat o expoziție personală la Casa Ziariștilor din București, iar scriitorul și ziaristul Marcel Moreau i-a comentat această expoziție în paginile publicației Le Figaro. A creat obiecte de artă decorativă din metal, piatră și ceramică: Străbunul, Oul dogmatic, Geneza, Dragoș VodăBiografie ilustrată

1940 – S-a născut Eugen Cucerzan

24 octombrie 1940, Târnăveni, Mureș – 30 septembrie 2020, Cluj-Napoca

Eseist, istoric al filosofiei, istoric literar. A fost licențiat în Filosofie al Universității „Babeș-Bolyai” Cluj (1963) și Doctor în Filosofie în 1978. A fost profesor de Filosofie la USAMV Cluj Napoca și, ca asociat, profesor de Istoria terminologiei filosofice românești și Filosofia limbajului la UBB Cluj Napoca. A debutat cu eseul Omul, ideal și realitate în revista Ramuri (1967). Cercetător la Sectorul de Filosofie al Academiei Române, Filiala Cluj, a fost membru în Uniunea Scriitorilor din România. Dintre cărțile sale: Elemente de logică, Atomii și vidul, Repere în sociologia rurală, Flacăra de veghe, Întâlnire în fa diez minor

1945 – S-a născut Tia Șerbănescu

Ecaterina Teodorescu; 24 octombrie 1945, Sărățeni, Ialomița

Prozatoare și ziaristă. A absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București în 1968. În același an a primit repartiție la ziarul România liberă, unde a lucrat inițial la Secția externe, apoi la Secția cultură. A lucrat la Cotidianul, Curentul, Clipa. A primit Premiul pentru jurnalism Flacăra, Premiul „Pamfil Șeicaru”. Din scrierile sale: Balada celor rău iubiți, Mai multe inele, Muntele de pietate, Cumpărătorii, Femeia din fotografie.

1946 – S-a născut Anda Călugăreanu

24 octombrie 1946, București – 15 august 1992, București

Actriță și interpretă de muzică ușoară și folk. Prima apariție mai importantă a fost cu formația Sincron, în anul 1965. A colaborat ani de-a rândul la Cenaclul Flacăra. A fost foarte cunoscută pentru activitatea sa la televiziune. O perioadă destul de îndelungată a format, împreună cu actorii Dan Tufaru, cu care a și fost căsătorită, și Florian Pittiș, un trio muzical-cupletistic, care, în regia lui Alexandru Bocăneț, a fost unul dintre punctele de atracție ale spectacolelor de estradă ale Televiziunii. Au rămas celebre și cupletele sale alături de Toma Caragiu. A luat parte la numeroase festivaluri și turnee în țară și peste hotare. A participat la Festivalul Cerbul de Aur, ediția a II-a (1969), unde a luat mențiune. A jucat și în filme: Bietul Ioanide, Vânătoarea de vulpi, Secretul lui Nemesis, O zi la București

Pomul care face ciori

1947 – S-a născut Valeria Peter Predescu

24 octombrie 1947, Telciu, Bistrița-Năsăud – 28 aprilie 2009, Bistrița

Renumită interpretă de folclor românesc transilvănean, cunoscută drept Doamna cântecului năsăudean. S-a căsătorit de la 15 ani și are 2 băieți. A început să cânte când deja era mamă și nevastă, dar familia a susținut-o în desăvârșirea carierei muzicale. A făcut primele înregistrări la Radio Cluj, cu redactorul și culegătorul de folclor Dumitru Vartic, iar în 1973 la Radiodifuziunea Română cu orchestra Radio, dirijată de George Vancu. Anul următor, a susținut prima etapă a Concursului Floarea din grădină, câștigând, trei ani mai târziu, cu punctajul maxim. Succesele s-au ținut apoi lanț. A fost referent de specialitate la Centrul Creației Populare Bistrița, culegătoare de folclor, îndrumătoare a copiilor. A strâns în cei 35 de ani de carieră, 61 de albume, patru cărți și culegeri folclorice, diplome, titluri onorifice și premii primite în țară și la diverse festivaluri folclorice internaționale. În anul 1994 a fost laureată a premiului Ethnos pentru activitatea sa de culegătoare și interpretă a folclorului năsăudean. În 1974 i-a apărut primul disc la Electrecord, apoi a făcut și alte înregistrări la diferite case de producție. A înregistrat trei CD-uri cu pricesne, două cu colinde, altele cu cântări de dragoste și de dor. Repertoriul său a fost năsăudean, dar a cuprins cântece și din alte zone ale județului Bistrița-Năsăud, cel mai mult însă de pe Valea Sălăuței, de unde este ea, și de pe Valea Someșului

Valeria Peter Predescu – Ia-mă-n brațe dorule

1949 – A încetat din viață Nicodim Ganea (14 iunie 1878, Bistra, jud. Alba – 24 octombrie 1949, Bistra, județul Alba)

Compozitor, dirijor și om de cultură, dirijor al corului Societății Academice „Petru Maior” din Budapesta, a compus muzică de teatru, muzică vocal-simfonică și muzică corală, a scris piese de teatru, poezie și texte pentru muzică, ș.a.

1958 – S-a născut Magda Catone

24 octombrie 1958, București

Actriță de teatru și film. A absolvit Academia de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1982, la clasa profesorilor Amza Pellea și Ion Cojar. După terminarea facultății a fost repartizată la Petroșani, la Teatrul de Stat, acolo unde l-a cunoscut pe soțul său de mai târziu, actorul Șerban Ionescu. Și-a făcut debutul în film în anul 1981, când încă era în facultate, în pelicula lui Lucian Pintilie, De ce trag clopotele Mitică?. A jucat la Teatrul de Comedie din București. Printre premiile câștigate se numără Premiul de interpretare la Festivalul de teatru de la Brașov din 1983 și Premiul special al juriului la Festivalul de Teatru de la Costinești din 1984. Dintre filmele în care a jucat: Imposibila iubire, Salutări de la Agigea, Flăcări pe comori, De ce are vulpea coadă?, Telefonul, Divorț… din dragoste, Dragoste și apă caldă, Balanța, Une mere comme on n’en fait plus, Zapping, Milionari de weekend

Dragoste și apă caldă (1992)

1972 – S-a născut Ruxandra Dragomir

24 octombrie 1972, Pitești

Fostă jucătoare de tenis, a câștigat 9 turnee de tenis la simplu (1990–2001). La data de 15 august 1997 a ocupat locul 15 pe lista celor mai buni jucători de tenis din lume. A fost președintă a Federației Române de Tenis

 

1978 – A fost inaugurat Spitalul Clinic al Municipiului București

La inaugurare cuprindea următoarele specialități: Medicină Internă, Chirurgie, Neurologie, Oftalmologie, Obstetrică-Ginecologie, Ortopedie, A.T.I., Laborator analize, Laborator Anatomie Patologică, Radiologie, Explorări funcționale. În perioada 1992–1993, Spitalul Clinic al Municipiului București și-a schimbat structura și și-a redimensionat activitatea, devenind Spitalul Universitar București, iar în 2000 a devenit Spitalul Universitar de Urgență

1983 – A încetat din viață Elie Carafoli (15 septembrie 1901, Veria, Grecia – 24 octombrie 1983, București)

Inginer, constructor de avioane, creatorul școlii românesti de aerodinamică, membru titular al Academiei Române

1987 – S-a inaugurat traseul Piața Unirii–Pipera al metroului bucureștean

Ultimele două tronsoane ale Magistralei II, cuprinse între stațiile Piața Unirii și Pipera, în lungime de 8,5 km, cu 5 stații au fost date in exploatare, cu o întârziere de câteva luni față de termenul planificat. Ulterior, a fost adăugată stația Piața Romană

1996 – A încetat din viață Romica Puceanu (19 ianuarie 1927, București – 24 octombrie 1996, București)

Solistă de muzică lăutărească țigănească, supranumită regina cântecului lăutăresc, apreciată pentru vocea ei unică și pentru temele cântecelor sale

2013 – A încetat din viață Ilarie Hinoveanu (27 septembrie 1934, Vânjuleț, Mehedinți – 24 octombrie 2013, Craiova)

Poet și jurnalist cultural, unul dintre fondatorii Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din România

 

#todaysmemory #istoriaRomaniei #Romaniafrumoasa #romanifrumosi

0 comentarii la „24 octombrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: