Istoria României România frumoasă Today's Memory

16 Noiembrie în istoria românilor

Foto: Mănăstirea Voroneț – Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România


Sfântul Apostol și Evanghelist Matei

(în calendarul ortodox și greco-catolic)

Considerat, în mod tradițional, autorul Evangheliei după Matei. Simbolul apostolului este un înger. El este prăznuit de Biserică în 16 noiembrie dar și în 30 iunie împreună cu cei Doisprezece

 

Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România

Instituită prin Legea nr. 160/2013, promovează elementele noastre de patrimoniu mondial, pentru o mai bună cunoaștere a acestora, precum și locul pe care îl ocupă cultura română în cadrul valorilor culturale internaționale. De asemenea, se evidențiază necesitatea protejării și conservării acestora, oferindu-se, în același timp, și un plus de imagine la nivel internațional.

Mănăstirea Sucevița

România are înscrise, pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO, opt elemente: biserici cu pictură murală din nordul Moldovei din prima jumătate a secolului al XVI-lea; Mănăstirea Hurezi; sate cu biserici fortificate din Transilvania; cetățile dacice din Munții Orăștiei; centrul istoric Sighișoara; ansamblul bisericilor de lemn din Maramureș; situl natural Rezervația Biosferei Delta Dunării și pădurile de fag antice și primitive din Carpați și alte regiuni ale Europei (pădurile de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled-Valea Cernei, județul Caraș Severin; Masivul Cozia, Lotrișor, județul Vâlcea; Codrul secular Șinca, județul Brașov; Codrul secular Slătioara, județul Suceava; Groșii Țibleșului și Strâmbu Băiuț, județul Maramureș). Mai mult

1364 – A încetat din viață Nicolae Alexandru (? – 16 noiembrie 1364)

Domnitor al Țării Românești (1352–1364), anterior fiind asociat la domnie de tatăl său, Basarab I, dinainte de 1343. A dus o politică de consolidare a statului și a înființat prima mitropolie a Munteniei (1359), care a stabilit clar apartenența confesională a Țării Românești la ortodoxie, actul cel mai semnificativ al domniei sale

1364 – A început domnia voievodului Vladislav I (Vlaicu-Vodă) în Țara Românească

Vladislav I (1325 – 1377), fiul lui Nicolae Alexandru și al Klárei Dobokay și frate al voievodului Radu I, a fost Domn al Țării Românești între 16 noiembrie 1364–7 iunie 1377, Ban de Severin (din 1368) și Duce de Făgăraș (din 1369). S-a îngrijit de dezvoltarea economică a țării și a întreținut relații strînse cu suveranii bulgari și sârbi, a acceptat suzeranitatea maghiară, fapt pentru care a primit ca feude Amlașul, Severinul și Făgărașul. A fost primul voievod român care a emis monedă, în preajma anului 1365

1476 – Armata moldoveană condusă de Ștefan cel Mare a cucerit Bucureștii

Politica filo-turcească a lui Laiotă Basarab, domnul Munteniei, l-a determinat pe Ștefan cel Mare să-l alunge din domnie, cu ajutorul oștilor ungurești, pentru a încredința din nou scaunul domnesc lui Vlad Țepeș. Ștefan cel Mare a pătruns în octombrie 1476 în Valahia; a pus stăpînire, la început de noiembrie, pe Tîrgoviște, iar în 11 noiembrie a atacat cetatea Bucureștilor. Voievodul ardelean, Ștefan Bathory și-a așezat și el tabăra lîngă București la 11 noiembrie, iar după cinci zile de lupte, la 16 ale lunii, cetatea li s-a predat, ajutându-l pe Vlad Țepeș să revină la domnie. Laiotă Basarab a fugit la turci, dar peste câteva săptămîni, moartea l-a ajuns pe Țepeș, iar Laiotă a rămas domn mai departe

1485 – Lupta de la Cătlăbuga

Lupta dintre trupele lui Ștefan cel Mare și forțe ale Imperiului Otoman care apărau cetatea Chilia. Victoria a fost evidențiată în Cronica lituaniană: „deodată oastea turcească și hoarda întreagă cu mare strigăt i-a lovit pe ai noștri și trei ceasuri a fost mare bătălie, când polonii au început să intre în dezordine, să plece cu toții și i-au dus pe turci spre rezerva [moldovenilor] […] Acolo toți turcii au fost înfrânți pe capete”. Au rămas pe câmpul de luptă 8 000 de otomani și 3 000 de creștini. Armata moldoveană a fost victorioasă, dar Ștefan nu a putut continua acțiunile în vederea recuperării Chiliei

1816 – S-a născut Andrei Mureșanu

16 noiembrie 1816, Bistrița – 12 octombrie 1863, Brașov

Poet, traducător și eseist. A studiat Filosofia și Teologia Greco-Catolica la Blaj, lucrând apoi ca profesor la Brașov, din 1838. A început să publice poezie în revista Foaie pentru minte, inimă și literatură. S-a numărat printre conducătorii Revoluției din 1848, fiind membru în delegația Brașovului la Adunarea de la Blaj, în mai 1848.

Fotografie de Misu Popp

Poemul său Un răsunet, scris la Brașov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios, Din sânul maicii mele, poem denumit ulterior Deșteaptă-te, române!, a devenit imn revoluționar – fiind numit de Nicolae Bălcescu Marseilleza românilor. După Revoluția de la 1848, Mureșanu a muncit ca traducător la Sibiu și a publicat în revista Telegraful Român, operele sale având tentă patriotică și de protest social. S-a mutat le București și a devenit translator la Buletinul Oficial al guvernului, scriind însă și numeroase ode și imnuri pentru reprezentanții imperiali din Viena. În 1862 poeziile sale au fost adunate într-un volum, Din poeziele lui Andreiu Murășanu, premiat de ASTRA

1868 – A căzut Guvernul Nicolae Golescu. S-a format Guvernul Dimitrie Ghica

Guvernul Nicolae Golescu a fost un consiliu de miniștri radical, care a condus țara între 1 mai–16 noiembrie 1868. În timpul său s-a adoptat mult disputata concesiune Strousberg, care a generat cel mai mare scandal politic al acestei perioade. Consorțiul prusac se obliga să construiască o cale ferată de la Roman la Vârciorova, rețea care urma să unească nordul de sudul țării și să înlesnească accesul rapid în Occident. Întreaga rețea de 914 km urma să coste 247 de milioane lei, capitalul urmând să fie procurat de Heinrich Strousberg prin obligațiuni, cu dobândă de 7,5%, garantate de statul român. Franța a intensificat presiunile asupra principelui Carol I pentru a renunța la colaborarea cu radicalii, „roșii”, bănuind că aceștia ar orienta politica externă spre Prusia; ca urmare a acestui context, primul ministru s-a retras. Guvernul Dimitrie Ghica a fost un consiliu de miniștri de coaliție între conservatori moderați și liberal-democrați, în perioada 16 noiembrie 1868–27 ianuarie 1870. A fost un Cabinet de nuanță moderată cu rolul de a ameliora poziția internațională a statului și de a stinge discordia din interiorul clasei politice; Mihail Kogălniceanu a fost numit ministru de Interne

1871 – S-a dat în folosință Uzina de gaz aerian de la Filaret

Proiect al arhitectului francez Paul Gottereau. Lucrările au început la 15 iunie 1870 pe terenul de la Filaret cedat de primărie și destinat construcției uzinei, sub conducerea lui A. Gottereau. Lucrările au fost mult întârziate de vremea foarte ploioasă, încât terenurile joase de la Filaret erau mereu sub apă, de războiul franco-german, de naufragiul vaporului Anna Smith, în care se încărcase material pentru instalațiile din București, etc. La 1 noiembrie 1871 pentru întâia oară gazul aerian produs la Filaret a fost trimis în conductele din oraș. După inaugurarea din 12 noiembrie s-au constatat pierderi de 55% gaz la canalizare. La 16 noiembrie s-au pus în exploatare curentă 785 lanterne cu gaz aerian pe străzile Capitalei

 

Ziua Trupelor de Căi Ferate și Transporturi Militare

1880 – S-au constituit primele companii de căi ferate din Armata română

O dată cu înființarea celui de-al doilea batalion de geniu s-a constituit și câte o companie de căi ferate, primele subunități de acest fel din Armata română, în cadrul Direcției a II-a din Ministerul de Război, Biroul 3 Transporturi Militare. Astfel, structurile de mișcare și transport au reprezentat de la înființarea lor un element important în asigurarea sprijinului logistic, necesar îndeplinirii misiunilor încredințate forțelor armate române. Nevoile crescânde de deplasare a trupelor și de asigurare a unor cantități apreciabile de materiale au impus redimensionarea și transformarea structurilor militare de transporturi. Aceasta s-a dezvoltat ca reacție la necesități, ajungând în perioada celui de-al doilea Război Mondial, la peste 50 de mii de oameni

 

1894 – S-a născut Nutzi Acontz

16 noiembrie 1894, Focșani – 1957, București

Pictoriță, profesoară de desen. Provenea dintr-o stirpe armeană stabilită de multă vreme în Moldova, la Iași. A studiat la Școala de Belle Arte din Iași (1914) cu profesorii Constantin Artachino, Gheorghe Popovici și Emanoil Bardasare. După terminarea studiilor artistice, a lucrat pentru puțin timp ca profesoară de desen la Focșani și Constanța, iar din anul 1930 s-a stabilit la București și s-a dedicat exclusiv picturii. Genurile sale predilecte au fost peisajul, natura statică, florile, scenele de interior și, în mai mică măsură, portretul și compoziția figurativă. Lucrările sale se află în colecții de artă din țară și din străinătate. Biografie ilustrată

1897 – S-a născut Ion Șahighian

16 noiembrie 1897, București – 11 martie 1965, București

Regizor și scenarist de teatru și film. După studii de artă dramatică cu C.I. Nottara la Conservatorul din București, s-a dedicat regiei de teatru sub îndrumarea lui Paul Gusty. A fost regizor la Teatrul Național din București și apoi regizor artistic la Teatrul Armatei. A realizat, mai ales la Teatrul Național, spectacole de dramaturgie clasică, bucurându-se de aportul celor mai buni interpreți din epoca interbelică. De amintit Oedip de Sofocle, Othello, Regele Lear și Richard al III-lea de Shakespeare, Pygmalion de Bernard Shaw, Hagi Tudose de Delavrancea, Fântâna Blanduziei de Alecsandri, drama Tudor Vladimirescu de N. Iorga, trilogia Din jale se întrupează Electra de Eugene O’Neill, Ruy-Blas de Victor Hugo, Tartuffe de Molière ș.a. A fost distins cu titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă. Dintre filmele regizate: Năbădăile Cleopatrei, Simfonia dragostei, State la București, O noapte de pomină

1903 – S-a născut Dumitru Stăniloae

16 noiembrie 1903, Vlădeni, Comitatul Brașov, Austro-Ungaria – 5 octombrie 1993, București

Preot, teolog, profesor universitar, dogmatist, traducător, scriitor și ziarist, membru titular (din 1991) al Academiei Române. A urmat studii secundare la Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov între 1914–1922, și cele superioare la Facultatea de Litere a Universității din București (primul an), continuând apoi cu Facultatea de Teologie din Cernăuți (1923–1927), unde a obținut și doctoratul în 1928. A fost trimis de mitropolitul Nicolae Bălan la Facultățile de Teologie din Atena, Munchen și Berlin pentru a se specializa în Dogmatică și Istorie bisericească și a făcut călătorii de studii și documentare la Paris și Belgrad. Reîntors în țară, a ocupat funcția de profesor suplinitor, apoi provizoriu și titular de Dogmatică la Academia teologică Andreiană din Sibiu, funcționând ca profesor până în 1946. Este considerat una dintre autoritățile proeminente ale teologiei europene din secolul XX și cel mai mare teolog român din acel secol; a fost închis de regimul comunist în perioada 1958–1963; în anul 2003, UNESCO a înscris în calendarul aniversărilor culturale și numele teologului român Dumitru Stăniloaie, marcând 100 de ani de la nașterea celui numit teologul dragostei creștine. Lucrări teologice: Ortodoxie și românism, Iisus Hristos sau Restaurarea omului, Chipul nemuritor al lui Dumnezeu, Teologia dogmatică ortodoxă

1916 – A început Bătălia de la Târgu Jiu

Bătălia de la Târgu Jiu s-a desfășurat între 3/16 noiembrie–4/17 noiembrie și a avut ca rezultat învingerea forțelor române și forțarea Munților Carpați de către trupele Puterilor Centrale, în împrejurimile orașului Târgu Jiu, în ea fiind angajate forțele Armatei 1 române și forțele Armatei 9 germane. Bătălia s-a desfășurat imediat după cea de-a doua bătălie de pe Valea Jiului, încheiată cu victoria forțelor germane. Pierderea bătăliei a avut un impact strategic major asupra frontului românesc, permițând forțelor germane să debușeze în Câmpia Română, fapt care va duce în mai puțin de două luni la ocuparea întregului teritoriu al Munteniei și Dobrogei

1919 – S-a nascut Mihai Rădulescu

16 noiembrie 1919, Italia – 31 octombrie 1959, închisoarea spital Văcărești

Muzician, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, victimă a regimului comunist. A cântat în Orchestra Cinematografiei, a colaborat la Radio, autor al unor cicluri de prezentări muzicale, a colaborat cu revistele Muzica și Studii muzicologice. Arestat în septembrie 1959, împreună cu alte zeci de persoane și implicat în ceea ce s-a numit lotul Noica-Pillat – unul dintre cele mai celebre procese împotriva intelectualilor din anii ’50, un proces fabricat, cu intenția de a reduce la tăcere elita culturii care încă nu fusese distrusă și de a înspăimânta pe eventualii curajoși care nu voiau să se supună dogmelor realismului socialist și izolării față de Occident. A murit la Văcărești, în timpul anchetei, cu câteva zile înainte de a împlini 40 de ani

1919 – A încetat din viață Maria Cuțarida-Crătunescu (10 februarie 1857, Călărași – 16 noiembrie 1919)

Prima femeie medic din România, renumită pe plan internațional; militantă feministă activă; a înființat Societatea maternă, prima creșă din țară

1933 – S-a născut Petre Codreanu

16 noiembrie 1933, Dediulești, Buzău

Muzicolog, critic muzical. Studiile muzicale le-a urmat la Conservatorul din București (1955–1960) cu Gheorghe Dumitrescu, Zeno Vancea, Tudor Ciortea, George Breazul, Emilia Comișel, Alexandru Pașcanu, Anatol Vieru, etc. A fost documentarist la Uniunea Compozitorilor din București, redactor la revista Muzica, profesor la Școala de muzică nr. 5, director adjunct artistic și director la Opera Română din București, director la Teatrul de Operetă, profesor de istoria muzicii la Liceul „George Enescu”, consultant artistic la Filarmonica „George Enescu”, secretar la Comitetul Național al Muzicii. A scris studii, articole, cronici, recenzii în Muzica, Actualitatea muzicală, Teatrul, Contemporanul, Revue Roumaine, Spectacolul muzicii, Luceafărul, Flacăra, Cronica (Iași), Tribuna (Cluj Napoca), Astra (Brașov), Scânteia, El Mendo (Cuba), Sovielskaia Muzîka (Moscova) etc. A susținut concerte-lecții, comunicări, conferințe, emisiuni de radio și televiziune. A colaborat la Dicționar enciclopedic român, Enciclopedia căminului, Dicționar de termeni muzicali. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a V-a (1968), Ordinul Muncii, clasa a III-a (1974), Ordinul Coroana Regelui Belgiei în grad de Comandor (1976) și Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor (1993)

1934 – S-a născut Dolphi Drimer

16 noiembrie 1934, Iași – 1 iunie 2014, București

Inginer și profesor universitar. A absolvit în 1956 Institutul Politehnic București, devenind inginer mecanic, ulterior inginer economist. Din 1969, este Doctor în Științe inginerești, domeniul Metalurgie fizică. A fost cercetător științific la Academia Română (Centrul de Cercetări Metalurgice), inginer la Întreprinderea Electronica, inginer proiectant la Institutul de Proiectări Automatica, conferențiar, profesor și șef al catedrei de Tehnologia materialelor de sudură la Institutul Politehnic București. Din 1990 a fost rector al Universității Ecologice din București. A fost membru al Societății Inginerilor Mecanici, Societății pentru Metale, Academiei pentru materiale și Societății Inginerilor Sudori (toate din SUA) și al Institutului Internațional de Marketing etc. Este coautor a 18 volume, autor a peste 300 de articole și comunicări, a 60 de contracte de cercetare științifică, a 8 invenții. Timp de 25 de ani a fost membru al echipei naționale de șah, membru al echipei olimpice de șah, participant la patru Olimpiade, fiind maestru internațional de șah

1935 – S-a născut Ion Gheorghe Truică

16 noiembrie 1935, Caracal, Olt – 12 ianuarie 2017

Regizor de film de animație, grafician și scenograf, scenarist, om de radio, membru al Uniunii Artiștilor Plastici (din 1968). A absolvit în 1966 Academia de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București. A lucrat la Studioul Cinematografic ANIMAFILM, unde a realizat peste 50 de filme de animație. Din 1972 este membru al Asociației Internaționale a Filmului de Animație. A participat cu lucrări de plastică în cadrul a numeroase expoziții personale, de grup, în țară și în străinătate. A primit premii la Veneția, Atena, Barcelona, Teheran, Praga, București, ultima distincție fiind Premiul pentru excelență la festivalul ANIMEST București (2008). Dintre filmele sale: Dan Năzdrăvan (1968), Vânătoarea, Cadoul, Șoaptele iernii, Prințul fericit, Pătrățel arhitectv, Ziua însângerată, Berbecii deștepți, Taraful, Nunta nunților, Obeliscul, etc.

1941 – S-a născut Neculai Constantin Munteanu

16 noiembrie 1941, Pufești, Vrancea

Jurnalist (de profesie economist) și disident anticomunist. A urmat cursurile Academiei de Studii Economice, Facultatea de Finanțe Credite, pe care le-a abandonat însă în anul patru. A debutat în Contemporanul, apoi la Televiziunea Română, la revista Cinema, la care a devenit redactor. În 1977 a încercat să trimită mai multe documente (o scrisoare de solidarizare cu Paul Goma, adresată acestuia; o scrisoare adresată lui Nicolae Ceaușescu, în care era aspru criticată situația economică și politică sub regimul comunist și nerespectarea drepturilor omului în România în lumina acordului de la Helsinki; o scrisoare adresată președintelui Statelor Unite, Jimmy Carter, în care era denunțată nerespectarea drepturilor omului în România, datate 30 martie 1977) prin Ambasada Statelor Unite la București, dar a predat plicul unui informator al Securității care l-a dus imediat la autorități. A fost arestat, anchetat, expulzat; a primit pașaport și a părăsit țara în 16 septembrie 1977. Din 1980 a fost principala voce a postului Radio Europa Liberă din München, a devenit cunoscut pentru condamnarea regimului lui Nicolae Ceaușescu în anii 1980. Contribuțiile sale radiofonice, îndeosebi în cadrul emisiunii Actualitatea românească”, au fost ascultate și apreciate ani de-a rândul de milioane de români

1942 – A încetat din viață Joseph Schmidt (4 martie 1904, Davideni, Storojineț, Bezirk Storozynetz, Austro-Ungaria – 16 noiembrie 1942, Internment Camp Girenbad, Elveția)

Tenor și cantor român-evreu de faimă internațională, supranumit Privighetoarea din Cernăuți și Caruso al evreilor; a murit în Elveția, într-un lagăr de refugiați austrieci

1944 – S-a născut Radu Nunweiller

16 noiembrie 1944, București

Fost fotbalist și antrenor, care activează ca antrenor mai ales în Elveția. A cunoscut consacrarea la FC Dinamo București, pentru care a jucat timp de 13 ani pe post de mijlocaș central. A evoluat pentru echipa națională a României, pentru care a bifat 42 de meciuri, marcând două goluri. A evoluat la Campionatul Mondial din 1970. A fost decorat cu Ordinul Meritul Sportiv clasa a III-a (2008)

1951 – A încetat din viață George Pascu (14 ianuarie 1912, Iași – 16 noiembrie 1996) Muzicolog, profesor, dirijor, compozitor, animator al vieții artistice și publicist

1957 – Consfătuirea reprezentanților partidelor comuniste și muncitorești

A avut loc între 16–19 noiembrie, la Moscova, cu participanți din 64 de țări ale lumii. Consfătuirea a consacrat rolul de conducător al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS) în mișcarea comunistă și muncitorească internațională, fapt acceptat, inițial, și de Partidul Muncitoresc Român. S-a adoptat o declarație care condamna „revizionismul” în general, iar în mod special „revizionismul” iugoslav

1963 – A încetat din viață Nicolae Sireteanu (23 noiembrie 1905, Cernăuți – 16 noiembrie 1963, București)

Actor de teatru și film, a jucat la Teatrul Giulești din București

1972 – Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a adoptat Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural

A fost adoptată la Conferința generală a UNESCO la cea de-a 17-a sesiune, care s-a ținut la Paris (16–21 noiembrie 1972) și ratificată de România prin Decretul nr. 187/30 martie 1990

1972 – S-a născut Aurelia Dobre

16 noiembrie 1972, București

Antrenoare, coregrafă și gimnastă de valoare mondială, actualmente retrasă din activitatea competițională, dublă campioană mondială la campionatele mondiale de gimnastică artistică din 1987 și laureată cu argint olimpic la Seul 1988. Face parte din selectul și limitatul club a gimnastelor de nota 10, având un stil elegant, artistic și extrem de precis. A reprezentat clubul sportiv Dinamo București. Datorită unor accidentări severe, a trebuit să se retragă competițional prea devreme, la o vârstă la care ar mai fi avut multe de arătat. A emigrat în Statele Unite ale Americii, s-a căsătorit acolo și este mama a patru băieți

1979 – S-a dat în folosință, experimental, primul tronson al magistralei 1 a metroului din București

Lucrările de construcție a metroului au demarat în anul 1975. Consiliul de Stat al RSR a emis Decretul nr. 15/3 februarie 1975, prin care se înființa Întreprinderea Metroul București (IMB), care urma să fie proiectant general, antreprenor general și beneficiar al investiției. Prima linie, M1, a fost dată în folosință pe 16 noiembrie 1979, între Semănătoarea și Timpuri Noi, din 19 noiembrie 1979 în beneficiul călătorilor, iar inaugurarea oficială a avut loc o lună mai târziu, pe 19 decembrie 1979. Lungimea liniei era de 8,63 km și avea 6 stații: Semănătoarea, Grozăvești, Eroilor, Izvor, Piața Unirii, Timpuri Noi

1984 – A încetat din viață Laurențiu Fulga (Laurențiu Ionescu; 2 noiembrie 1916, Fulga de Jos, Prahova – 16 noiembrie 1984, București)

Autor, dramaturg, eseist, jurnalist, publicist prozator, scriitor și traducător

1986 – PF Teoctist a fost întronizat în Catedrala Patriarhală din București

Ceremonia a fost oficiată de către mitropoliții țării, Antonie al Transilvaniei, Nestor al Olteniei și Nicolae al Banatului, în prezența membrilor Sfântului Sinod, a patriarhilor Ierusalimului și Bulgariei, a reprezentanților tuturor Bisericilor Ortodoxe, ai Bisericii Romano-Catolice, ai Bisericilor Protestante și a reprezentanților forurilor de Stat

1998 – S-a lansat Ziarul Financiar

A fost lansat la 16 noiembrie 1998 de trustul de presă Media Pro la BNR, iar Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a spus atunci: „Economie de piață nu se poate face fără ceea ce numim cultură de piață. Cred că Ziarul Financiar poate să contribuie decisiv, fiind un ziar de specialitate și profesional la comentarea corectă a informațiilor economice, la îndrumarea imparțială, neutră a jucătorilor din piață asupra evoluțiilor din economia românească

2000 – Adunarea Generală ONU a adoptat o rezoluție inițiată de România, referitoare la colaborarea dintre ONU și Organizația pentru Cooperare Economică în regiunea Mării Negre, OCEMN

2000 – A încetat din viață Laurențiu Ulici (6 mai 1943, Buzău – 16 noiembrie 2000, Făgăraș)

Critic literar, președinte al Uniunii Scriitorilor din România și om politic

2001 – Constantin Lăcătușu a început escaladarea vârfului Mount Vinson

Celebrul alpinist Constantin Lăcătușu a pornit, alături de americanul Michael Hodges, într-o expediție în Antarctica vizând escaladarea vârfului Mount Vinson (5 140m); expediția, încheiată cu succes la 10 decembrie 2001, făcea parte din proiectul numit Top 7 care avea ca scop escaladarea celor mai înalte vârfuri de pe cele șapte continente

2004 – A avut loc lansarea oficială a Radio3net–Florian Pittiș

În 1963 își începea emisia Programul 3 de radio pe unde ultrascurte, post experimental, cu un program dedicat, la acel moment, „persoanelor cu un nivel intelectual deosebit, dar și melomanilor”, iar 1973, Programul 3 a fost dedicat tineretului, fiind închis în anii ’80. După Revoluția din Decembrie 89, Programul 3 și-a reluat emisia, primind numele de Radio Romania Tineret.

În anul 2004, SRR a fost nevoită să renunțe la una dintre cele trei frecvențe de emisie cu acoperire națională, Radio România Tineret dispărând din FM, la 1 octombrie 2004. Nișa de piață nu a fost însă abandonată, România Tineret fiind înlocuit cu Radio3Net, care a luat ființă prin strădaniile lui Florian Pittiș, fiind lansat la 16 noiembrie 2004, moment în care a devenit primul post de radio public din lume care emite exclusiv pe Internet. Drept omagiu, postul Radio3Net poartă numele lui Florian Pittiș de la moartea actorului, la 5 august 2007

2005 – A fost realizat primul transplant de celule stem pentru o afecțiune hepatică din România

A operat o echipă de medici de la Clinica Fundeni din București, condusă de dr. Irinel Popescu

2014 – Al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România

Klaus Iohannis a obținut 54,43% din voturi, iar Victor Ponta a fost votat de 45,56% dintre alegătorii care s-au prezentat la urne la turul doi al alegerilor prezidențiale

2014 – A încetat din viață Serge Moscovici (Srul Herș Moscovici; 14 iunie 1925, Brăila – 16 noiembrie 2014, Paris)

Psiholog evreu, româno-francez, istoric al științei și unul dintre principalii teoreticieni ai ecologiei politice și ai psihologiei sociale

2016 – A încetat din viață Daniel „Didi” Prodan (23 martie 1972, Satu Mare – 16 noiembrie 2016, Voluntari)

Fotbalist care a jucat pentru echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din 1994 și la Campionatul European de Fotbal din 1996

 

#todaysmemory #istoriaRomaniei #Romaniafrumoasa #romanifrumosi

0 comentarii la „16 Noiembrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: