Istoria României România frumoasă Today's Memory

5 Decembrie în istoria românilor

Foto: Inaugurarea noului edificiu al Bibliotecii Academiei Române


1703 – A încetat din viață, decapitat, Johann Sachs von Harteneck (1664, Eperjes, Ungaria/Prešov, Slovacia – 5 decembrie 1703, Sibiu)

Om politic din Transilvania, a fost, pe rând, primar al Sibiului, comite al sașilor (1691–1703) și jude regal. În perioada în care a fost primar, au fost realizate primele studii topografice și primele hărți ale Sibiului. A cerut dreptate în perceperea dărilor, afirmând că sașii, care reprezentau 10% din populație, plăteau 60% din taxele încasate în Transilvania. Atunci când în 1702 a cerut ca și averile nobilimii maghiare să fie impozitate, și-a făcut mulți dușmani puternici. A fost condamnat la moarte pe 3 decembrie și decapitat două zile mai târziu la Sibiu, în Piața Mare, în apropierea statuii lui Roland. Mai târziu memoria sa a fost reabilitată, devenind una dintre cele mai importante personalități ale sașilor

1843 – S-a născut Mihail Romano

5 decembrie 1842, Botoșani – 30 august 1877, Plevna

Ofițer, erou al Războiului de Independență. A urmat școala primară și cursul secundar la Botoșani, după care s-a înrolat voluntar în Regimentul 1 Linie. Prin purtarea exemplară și prin cunoștințele dobândite, a atras atenția superiorilor, urcând repede scara ierarhică; în 1872 era căpitan în Regimentul 5 Linie. S-a remarcat prin vitejie în timpul Războiului de Independență; într-un raport către generalul George Manu, comandantul Diviziei 4, menționa: „Două recunoașteri făcute de căpitanii Romano și Pruncu […] în zilele de 7 și 8 iunie 1877 în insulele Măgura din fața satului Dașova, unde au dovedit mult curaj și devotament, având a susține mai mult timp focuri contra turcilor ce trăgeau cu forțe superioare lor”. Regimentul 5 Linie a trecut primul Dunărea, după o serie de alte încercări ajungând la Plevna. La 30 august 1877, infanteriștii români au ajuns în apropierea poziției și au început lupta corp la corp. „Sus copii!”, a strigat căpitanul Romano și s-a înălțat și el pe trepte, lovind cu sabia. Un soldat otoman a tras în el. Când compania sa a intrat în redută, căpitanul nu mai era printre cei vii. A doua zi, ziarul „Dorobanțul” menționa: „În atacul din ajun, căpitanul Romano se arătase neobosit și netemător în fața focului care ploua din întăriturile turcilor […] dânsul se pune în capul companiei spre a stimula și mai mult avântul soldaților. Gloria iubitoare de asemenea suflete îl ridică până la dânsa, iar corpul căpitanului Romano Mihail căzu pradă fiecărui vrăjmaș”. A servit ca sursă de inspirație poetului Vasile Alecsandri, iar numele său este gravat la Mausoleul eroilor de la Plevna.

1857 – A apărut la București jurnalul politic–comercial Naționalul

Fondat de Vasile Boerescu, a apărut între 5 decembrie 1857–7 mai 1861, fiind tipărit la Tipografia Națională a lui Iosif Romanov. De la 9 iunie 1858, a adăugat la subtitlu și cuvântul „literar”. În paginile sale au fost promovate ideile unioniste ale vremii

1859 – S-a născut Nicolae Petrașcu

Nicolae Petrovici; 5/17 decembrie 1859, Tecuci, Galați – 24 mai 1944, București

Diplomat, scriitor, memorialist, publicist, istoric de artă și critic de artă și literar. A adoptat de timpuriu, ca și fratele său, pictorul Gheorghe Petrașcu, numele de familie Petrașcu. A frecventat, începând din 1880, Facultatea de Litere și Drept a Universității din București, absolvită în 1884. În 1885 este numit atașat în Ministerul de Externe, în 1888 a devenit șef de cabinet al lui P.P. Carp, a fost numit secretar de legație la Paris și apoi la Istanbul. În 1892 s-a retras din activitatea diplomatică.

Portret de George Demetrescu Mirea

În 1879, a avut loc debutul său literar, prin versuri publicate în revista ieșeană Jurnalu pentru toți, iar în 1883, a fost introdus la ședințele din București ale Junimii. A colaborat cu articole la ziarul Constituționalul, la revistele Convorbiri literare, Revista pentru istorie, arheologie și filologie, Ateneul român, Vieața nouă, Viața socială. Pentru scurt timp, a fost redactor la Convorbiri literare. S-a remarcat prin campania dusă pentru reorganizarea teatrelor naționale și a conservatoarelor de muzică și artă dramatică. A susținut necesitatea ca scriitorii și artiștii să fie sprijiniți de către stat

1864 – Legea instrucțiunii publice

Comisia de la Focșani a lucrat, încă din iunie 1859, la elaborarea unui proiect de unificare a legislațiilor celor două principate. În iulie 1860 a apărut primul Proiect de lege organică pentru instrucția publică în Principatele Unite, urmat în octombrie 1860 de un altul, cu același nume, întocmit de Vasile Boerescu. În octombrie 1861, prin decret domnesc s-a creat o comisie mixtă pentru unificarea legilor și a regulamentelor administrative ale Principatelor Unite, Consiliul Superior al Instrucțiunii Publice, Vasile Boerescu a alcătuit un nou proiect de lege, pe care l-a publicat în octombrie 1863 sub numele de Proiect de lege asupra reorganizării instrucției publice din România. Susținut de ministrul Cultelor și Instrucției, Dimitrie Bolintineanu, însușit în decembrie 1863 de Consiliul de miniștri, trimis spre deliberare Camerei Legiuitoare și votat cu majoritate zdrobitoare. Sub titlul de Lege asupra instrucțiunii a Principatelor Unite Române, a fost promulgată de Alexandru Ioan Cuza cu Nr. 1.150/25 noiembrie 1864 și publicată în Monitorul la 5/17 decembrie 1864. A fost prima lege prin care învățământul era organizat în mod unitar și erau stabiliți anii de studiu: învățământul primar, de patru ani, gratuit și obligatoriu pentru ambele sexe, cel secundar, de șapte ani și universitar, de trei ani

1882 – S-a născut Natalia Negru

5 decembrie 1882, Buciumeni, Galați – 2 septembrie 1962, Tecuci

Profesoară, poetă, prozatoare și traducătoare, membră fondatoare al Societății Scriitorilor Români. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie, secția Filosofie–Istorie, a Universității din București (1901–1907), având profesori ca Mihai Dragomirescu, Nicolae Iorga, Dimitrie Onciul, Ovid Densușianu, Pompiliu Eliade, Simion Mehedinți, Ion Bianu, Titu Maiorescu, etc. În 1904 Natalia Negru s-a căsătorit cu St. O. Iosif, având împreună o fiică. La 2 septembrie 1909 a fost înființată Societatea Scriitorilor Români, Natalia și St. O. Iosif făcând parte dintre inițiatori și fiindt membri fondatori, împreună cu Nicolae Iorga, Dimitrie Anghel și alții. În anul 1913, a fost aleasă în comitetul de conducere al Societății Scriitorilor Români. În anul 1911, a divorțat de Șt.O. Iosif și s-a căsătorit cu Dimitrie Anghel (prieten și colaborator al lui Șt.O Iosif). Lucrări publicate: O primăvară. Cântece, Helianta. Două vieți stinse, Legenda. Poem dramatic, Amazoana, Femeia prin veacuri, Și iată, mă gândesc la voi…

1883 – S-a născut Gheorghe Spacu

5 decembrie 1883, Iași – 23 iulie 1955, București

Chimist, membru titular (din 1936) al Academiei Române. În 1906 s-a licențiat la facultatea de Științe a Universității din Iași. După specializări la Viena și Berlin, a revenit în țară, unde a avut o prodigioasă carieră didactică la Universitatea din Cluj, la Catedra de Chimie Anorganică și Analitică și apoi la Universitatea din București la Catedra de Chimie Anorganică, unde a pus bazele unor laboratoare destinate studiului combinațiilor complexe. În 1916 a obținut titlul de doctor în chimie cu mențiunea cu distincție pentru lucrarea Combinații complexe de fier-Feramine. Prin cercetările desfășurate în perioada 1907–1955, profesorul Spacu și colaboratorii săi au sintetizat aproximativ 1000 de combinații complexe noi, fiind considerat creatorul școlii românești de chimie coordinativă. A făcut cercetări fundamentale în domeniul combinațiilor complexe, a stabilit structura unor combinatii anorganice din grupa sărurilor duble, a sintetizat noi clase de combinații complexe, a elaborat metode analitice pentru determinarea cuprului, zincului, mercurului, nichelului, cobaltului, bismutului, argintului, etc.

1887 – A intrat în vigoare prima Convenție internațională pentru protecția operelor literare și artistice

Convenția, adoptată la Berna în 9/21 septembrie 1886, a fost ratfificată în România, intrând în vigoare la 5/17 decembrie 1887

1902 – S-a născut Nicolae Veniaș

5 decembrie 1902, Iași – 11 iunie 1978, București

Actor de teatru și film. A absolvit Academia de Arte Iași. În 1965, a debutat în filmul Amintiri din copilărie, în rolul David Creangă din Pipirig. A fost actor la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași timp de peste patru decenii, între anii 1925–1967. Printre rolurile interpretate de el sunt de menționat: Șbilț din Patima roșie de Mihail Sorbul, dr. Rank din Nora de Henrik Ibsen, Marin Miroiu din Steaua fără nume de Mihail Sebastian sau Eben din Patima de sub ulmi de Eugene O’Neill. A jucat în câteva filme: Amintiri din copilărie, Mihai Viteazul, Ciprian Porumbescu, Frații Jderi, Ștefan cel Mare – Vaslui 1475, Pe aici nu se trece. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967)

Frații Jderi (1974)

1905 – A apărut revista literară Ramuri

Revista a fost înființată din inițiativa a doi adolescenți entuziaști, Constantin Șaban Făgețel și Dumitru Tomescu, la acea dată încă elevi ai liceului Traian din Turnu Severin, primul număr apărând în Craiova, la 5 decembrie 1905, ca revistă literară lunară. A apărut până în 1947. Din 1908 apariția a devenit bilunară, iar din 1910 săptămânală. Revista a apărut pînă la 10 decembrie 1914, dată la care s-a unit cu revista Drum drept, nume sub care a apărut între 1 ianuarie 1915–15 iulie 1917, sub conducerea lui Nicolae Iorga. Din 1 august 1964 a apărut, lunar, la Craiova, o nouă serie, sub egida Uniunii Scriitorilor din România

1910 – Au fost stabilite relații diplomatice între România și Luxemburg

Relațiile diplomatice dintre România și Marele Ducat de Luxemburg au fost stabilite la 5 decembrie 1910, la rang de legație. Până la data de 15 iulie 1940, când România a închis legația la Bruxelles, s-au succedat în această funcție personalități ale vieții diplomatice, printre care Henri Catargi, Gheorghe Grigorcea, Dimitrie I. Ghika

1918 – Masacrul de la Târgu Lăpuș

Lăpușenii și cei din satele zonei, îmbrăcați în haine de sărbătoare, s-au adunat în Piața centrală a orașului, unde era convocată o mare Adunare Populară, să asculte mesajul venit de la Marea Adunare de la Alba Iulia. Domnea o atmosferă de sărbătoare și veselie. În timp ce oamenii se adunau în piață, se ținea ședință în școala confesională românească. Erau prezenți mai toți delegații la Alba Iulia. Participanții la adunare au fost mitraliați de soldații unguri din detașamentul 39 Debrețin, din turla bisericii reformate din apropiere. Au fost 69 de morți și 140 au fost răniți. Se povestește și că alte câteva zeci de persoane au fost salvate pentru că s-au refugiat în casa primarului maghiar, aflată în apropierea locului tragediei

Monumentul Eroilor, Târgu Lăpuș

1938 – Banca pentru industrializarea și valorificarea produselor agricole

Institutul Național de Credit Agricol, societate anonimă, a luat ființă în anul 1937, având sediul central în București. Prin Legea din 5 decembrie 1938, Institutul Național de Credit Agricol s-a transformat în Banca pentru industrializarea și valorificarea produselor agricole (BINAG), cu scopul „de a finanța exploatările agricole de orice fel, operațiunile de valorificarea produselor agricole și de industrializarea lor”. Se acordau credite pentru producția și valorificarea produselor pe proprietățile agricole mai mari de 5 ha

1938 – S-a născut Grigore Constantinescu

5 decembrie 1938, București – 21 ianuarie 2020

Muzicolog, critic muzical și profesor universitar. A absolvit Conservatorul din București în 1962, după care a urmat cursuri de specializare în perfecționare dirijorală cu Igor Markevitch la Monte-Carlo, muzicologie și critică la Seminarul ”Bartók” din Budapesta și teorie și istoria muzicii la Seminarul internațional de muzică din Weimar. A devenit Doctor în Muzicologie al Academiei de Muzică „G. Dima” din Cluj-Napoca în 1976. A fost redactor la Editura Muzicală, redactor-șef de rubrică la revista Muzica, profesor la Universitatea Națională de Muzică din București, a fost președintele Uniunii Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România „Mihail Jora”, membru fondator al Fundației Remember Enescu, Fundației Bianca, Fundației Ionel Perlea, Fundației Române de Chitară, Fundației Oedip, membru de onoare la Fundația Constantin Silvestri, etc. A publicat articole, comunicări științifice, volume de muzicologie și universitare, a produs emisiuni muzicale radio. A fost distins cu numeroase premii, dintre care: Premiul de excelență al Uniunii Interpreților pentru 1994, Premiul de excelență al Fundației Remember Enescu 1998, Ordinul ziariștilor clasa I al Uniunii Ziariștilor Profesioniști 2007, Diploma de onoare a Festivalului Internațional „George Enescu” 2001, titlul de Membru de Onoare al Societății profesorilor de muzică și desen din România 2003, Ordinul Meritul Cultural în Grad de Ofițer, Președinția României 2004, 2008, 2011, Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, etc.

1941 – În cel de al doilea război mondial, Marea Britanie a declarat război Finlandei, Ungariei și României

La 30 noiembrie 1941, ministrul SUA la București, F. Günther Mott, a transmis lui Mihai Antonescu o comunicare a guvernului Marii Britanii, care avertiza România să înceteze războiul împotriva URSS până la 5 decembrie, în caz contrar Marea Britanie se va considera în război cu România. România a aflat, din surse americane că Marea Britanie a hotărât, împotriva voinței ei, să facă acest pas, spre a da satisfacție Uniunii Sovietice, de a declara război tuturor statelor care se asociaseră cu Germania la atacul împotriva Rusiei sovietice: Finlanda, Italia, România și Ungaria. În zadar încercase premierul britanic să-l convingă pe Stalin că atât în România, cât și în Ungaria se găseau, printre fruntașii politici și militari, mulți prieteni ai englezilor, care, în eventualitatea întoarcerii sorții războiului împotriva Germaniei, aceștia ar impune trecerea țărilor lor de partea Națiunilor Unite. La 5 decembrie, Winston Churchill, șeful guvernului britanic a aprobat declarația de război făcută României. Din partea României, notificarea stării de război s-a făcut la 6 decembrie. Pe rând și dominioanele Marii Britanii au declarat război României: Canada și Noua Zeelandă în 8 decembrie, Australia în 10 decembrie, Uniunea Sud-Africană în 11 decembrie și SUA în anul următor, pe la 6 iunie

1941 – S-a născut Liviu Tudor Samuilă

5 decembrie 1941 – 25 februarie 2013

Jurnalist de radio și televiziune, scriitor, pictor. În 1967 s-a angajat la postul public de radio. Începand cu anul 1979, și-a continuat activitatea în Televiziunea Română, unde a lucrat până după Revoluție. În ultimii ani a semnat prezentările unor expoziții de pictură din țară și străinatate, a pictat

1949 – S-a născut Mircea Florian

5 decembrie 1949, Satu Mare

Muzician, solist vocal, instrumentist, compozitor și artist multimedia. Și-a început cariera cântând muzică folk, însă mai târziu a abordat și muzica rock, electronică și muzica experimentală. De-a lungul activității sale, a înființat mai multe formații-concept: Zburătorii, Florian în Labirint, Ceata de dubași, ceterași, kitarozi și alți meșteri lăutari, Ceata Melopoică și Florian din Transilvania

Cu pleoapa de argint

1950 – A încetat din viață Gheorghe Nicolau (19 august 1886, Pufești, Vrancea – 5 decembrie 1950, București)

Inginer, om de știință; ministru; membru titular al Academiei de Științe din România; membru titular al Academiei Române

1957 – S-a născut Ghighi Bejan

5 decembrie 1957, Târgoviște

Arhitect, grafician și umorist. Este absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” din București. A lucrat în management și relații publice. A fost fondatorul biroului de arhitectură și design MB Studio (1994), membru al grupului umoristic Divertis, membru al Ordinului Arhitecților din România, al Asociației Arhitecților de Interior și al AC Divertis. Începând cu anul 2000, se ocupă cu cultivarea sfeclei de zahăr

DIVERTIS – Despre Prostie

1965 – S-a născut Vasile Baghiu

5 decembrie 1965, Borlești, Neamț

Poet, prozator și eseist. A debutat în presă cu poeme, în 1983, în revista Ateneu și în revista Liceului Sanitar din Bacău, pe care l-a absolvit în 1984. A frecventat Cenaclul Bacovia, a publicat câteva poeme în revistele Amfiteatru, Familia. A lucrat ca asistent medical la Sanatoriul de tuberculoză Bisericani din Munții Neamțului, într-un un laborator de toxicologie, un cabinet privat de cardiologie și un serviciu de promovarea sănătății, experiențe care i-au influențat scrisul. S-a mutat la Piatra-Neamț, a publicat poeme și articole și susține periodic rubrici de critică literară și eseuri. A debutat editorial în 1994, cu volumul de poezie Gustul înstrăinării. Aparține generației nouăzeciste și este cunoscut în mediile literare ca inventator al himerismului, concept și manifest care propune o direcție nouă în poezie și despărțirea de paradigma postmodernistă. Alte scrieri: Rătăcirile doamnei Bovary, Maniera, Ospiciul, Gustul înstrăinării, Fericire sub limite

1967 – S-a născut Bogdan Stelea

5 decembrie 1967, București

Fotbalist și antrenor care a jucat, pe postul de portar, pentru Echipa națională de fotbal a României la Campionatele Mondiale de Fotbal din 1990, 1994 și 1998. A jucat la Dinamo București, RCD Mallorca, Standard Liege, Rapid București, Steaua București, etc.

1972 – A încetat din viață Raluca Ripan (27 iunie 1894, Iași – 5 decembrie 1972, Cluj-Napoca)

Chimistă; cercetător științific al Facultății de Științe a Universității din Iași; deputat în Marea Adunare Națională; membră titulară a Academiei Române

1973 – S-a născut Ciprian Vălcan

5 decembrie 1973, Arad

Eseist și filosof, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit Facultatea de Filosofie la Timișoara, fiind apoi bursier al École Normale Supérieure din Paris și bursier al guvernului francez în perioada 2001–2004. A obținut licența și masteratul în Filosofie la Sorbona. A devenit Doctor în Filosofie al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (2002), Doctor în Filologie al Universității de Vest din Timișoara (2005) și doctor în istorie culturală al École pratique des hautes études din Paris (2006). Este profesor universitar în cadrul Facultății de Drept a Universității Tibiscus din Timișoara, membru al Asociației Române a Cercetătorilor Francofoni în Științe Umane (ARCHES), al Institutului de studii comparate central și est-europene A Treia Europă, etc. Din opera sa: Studii de patristică și filosofie medievală, Filosofia pe înțelesul centaurilor, Elogiul bîlbîielii, Cioran, un aventurier nemișcat

1974 – S-a născut Sorin Leoveanu

5 decembrie 1974, Craiova

Actor de teatru și film. A absolvit Academia de Artă Teatrală Târgu-Mureș, secția Actorie, clasa Prof. Cornel Popescu în 1998, Studii Aprofundate Actorie cu Prof.univ.dr. Florin Zamfirescu la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București (2002–2003). În 2008 a devenit Doctor în Arta Actorului la aceeași universitate. Joacă pe scenă la Teatrul Național Craiova din 1999. A interpretat până în prezent peste 20 de roluri importante din dramaturgia românească și universală, între care Iason, Lopahin, Petrucchio, Hlestakov, Beppo, Leonce etc., dar a stralucit în rolul Hamlet, sub îndrumarea regizorului Florin Mugur, la Teatrul Național din Cluj. Filme: Tertium non datur, Undeva la Palilula, Quod Erat Demonstrandum, Box. A fost distins cu: Premiul AICT pentru Cel mai bun actor, acordat pentru Hamlet și Hlestakov (2001), Premiul UNITER pentru Cel mai bun actor în rol secundar pentru Porfiri din Crimă și pedeapsă (2007) și pentru rolul Lucio din spectacolul Măsură pentru Măsură (2009), Premiul UNITER pentru cel mai bun actor în rol principal pentru Caligula (2012), Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler (2016), etc.

Tertium non datur (2005) Final

1974 – A încetat din viață Zaharia Stancu (5 octombrie 1902, Salcia, Teleorman – 5 decembrie 1974, București)

Scriitor, poet, romancier, director de teatru, jurnalist și publicist; distins cu Premiul Herder; membru titular al Academiei Române

1983 – A încetat din viață Alexandru Oprea (5 iulie 1931, Gorunești–Bălcești, Vâlcea – 5 decembrie 1983, București)

Scriitor, critic și istoric literar; membru al Uniunii Scriitorilor din România

1987 – A încetat din viață Leonid Dimov (11 ianuarie 1926, Ismail, Basarabia – 5 decembrie 1987, București)

Poet și traducător; unul dintre precursorii postmodernismului românesc; membru marcant al grupului onirist

1990 – A apărut primul număr din cotidianul Curierul Național

Ziar generalist înființat de Adrian Sârbu. Primul număr a apărut la București la 5 decembrie 1990, cu Horia Alexandrescu în funcția de director general. Tema principală a acestei publicații era realitatea economică națională și internațională în aspectele ei sociale și politice

2001 – Ceremonia de inaugurare a noului edificiu al Bibliotecii Academiei Române

Având o suprafață de aproximativ 16.000 m2, împreuna cu spațiul deja existent, suprafața este de 26.385 mp în care sunt găzduite aproape 11 milioane de piese din patrimoniul cultural, aproape toate cărțtile românești care au fost tipărite din 1508 până în 2000; toate documentele care definesc identitatea noastră istorică și culturală

2008 – A încetat din viață Constantin-Ticu Dumitrescu (27 mai 1928, Ciumați, Prahova – 5 decembrie 2008, București)

Om politic, fost deținut politic, fost senator de orientare creștin-democrată (PNȚ-CD), președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, inițiatorul Legii Deconspirării Securității și al Legii Lustrației

2008 – A încetat din viață Anca Parghel (16 septembrie 1957, Câmpulung Moldovenesc – 5 decembrie 2008, Timișoara)

Celebră cântăreață și profesoară universitară de jazz

2013 – În Republica Moldova, limba moldovenească a fost redenumită oficial limba română

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a tranșat chestiunea denumirii oficiale a limbii prin Hotărârea nr. 36/5 decembrie 2013. În urma unei sesizări cu privire la caracterul primar al Declarației de Independență a Republicii Moldova, CCM a decis că prevederea conținută în Declarația de Independență, în care „limba română” este calificată drept limbă de stat a Republicii Moldova, prevalează asupra textului Constituției care, în articolul 13, folosește denumirea de „limbă moldovenească”, deschizând astfel calea pentru uzul oficial al denumirii de „limba română” în actele oficiale și în administrația de stat

2017 – A încetat din viață Mihai I al României (25 octombrie 1921, Sinaia – 5 decembrie 2017, Aubonne, Elveția)

Rege al României între 20 iulie 1927–8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940–30 decembrie 1947. Trupul neînsuflețit a fost adus în România pe 13 decembrie, iar funeraliile au avut loc pe 16 decembrie, în București. A fost înmormântat în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș, lângă soția sa Regina Ana. Autoritățile au declarat trei zile de doliu național în perioada 14–16 decembrie

2018 – A încetat din viață Eugen Rotaru (15 august 1941, Rîșcani, Bălți, Basarabia – 5 decembrie 2018, București)

Textier, poet și scenarist; a scris peste 800 de texte pentru muzică ușoară, corală și diverse alte genuri muzicale

 

#todaysmemory #istoriaRomaniei #Romaniafrumoasa #romanifrumosi

0 comentarii la „5 Decembrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: