Istoria României România frumoasă Today's Memory

Barbu Ștefănescu Delavrancea

Barbu Ștefănescu Delavrancea (1858-1918)

~ Amintirea zilei – Today’s Memory ~

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea (1)Barbu Ștefănescu Delavrancea

11 aprilie 1858, București – 29 aprilie 1918, Iași


 

Barbu Ștefănescu Delavrancea a fost scriitor, orator și avocat, membru titular (din 1912) al Academiei Române.

S-a născut în mahalaua Delea-Nouă, din bariera Vergului, mezinul unei familii modeste. Tatăl, Ștefan Tudorică Albu, poreclit Ștefan „căruță-goală“, provrnea dintr-o familie de ciobani vrînceni, „strămutat în marginea Bucureștilor, în căutarea unei munci mai rodnice“, devenind căruțaș de grîne pe traseul București-Giurgiu și „staroste al cărăușilor din barieră”, împroprietărit în urma a legii rurale a lui Cuza-Vodă.

Barbu, înscris ca bursier la Liceul Sf. Sava, a învățat cu cei mai de seamă profesori ai Capitalei din acea vreme: D.A. Laurian, Anghel Demetriescu, Vasile Ștefănescu, fiind remarcat pentru talentul și capacitatea sa de asimilare. Din această perioadă (1876–1877) datează și primele lui încercări literare.

Domnul Vucea

A studiat la Facultatea de Drept din București (1877–1882), absolvind cu teza de licență Pedeapsa, natura și însușirile ei. Și-a completat studiile juridice la Paris (1882–1884).

A debutat cu versuri în România liberă în 1878, în același an publicând primul său volum, placheta de poezii Poiana lungă. Amintiri. Ca prozator, a debutat cu nuvela Sultănica (România liberă, 1883).

Bunica

Activitatea sa publicistică a constat în colaborarea cu ziarele România Liberă și Epoca (din 1884), al căror redactor a fost; a condus, pentru o scurtă perioadă, Lupta Literară, a fost redactor la revista lui B.P. Hasdeu, Revista Nouă și colaborator la Democrația și Voința națională; din 1893 a început colaborarea cu Literatura și știința lui Constantin Dobrogeanu-Gherea. Alte publicații la care a colaborat de-a lungul timpului au fost: Revista Literară, Familia, Românul. A publicat, pe rând, Șuier, Fanta-Cella, Iancu Moroi, Răzmirița, Palatul de cleștar și Odinioară, culminând cu Trubadurul și Hagi-Tudose (1887).

Palatul de cleștar

Este cunoscut publicului larg mai ales pentru trilogia sa istorică: Apus de soare (1909), Viforul (1910), Luceafărul (1910).

Barbu Ștefănescu Delavrancea (carte poștală fotografică cu semnătură olografă)
Barbu Ștefănescu Delavrancea. Carte poștală fotografică cu semnătură olografă

A fost tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România.

Ca politician, a deținut mai multe demnități: primar al Bucureștilor (1899), ministru al Lucrărilor Publice, ministru al Industriei și Comerțului, deputat.

Unul dintre cei mai mari oratori români, pe lângă colosala-i operă, nu atât cantitativ, cât prin frumusețea și stilul ei, a fost și un mare patriot care a militat pentru unirea tuturor românilor într-un singur stat: „Visul atâtor generații de strămoși, de moși și de părinți l-am visat și noi, și acum îl vedem aevea […]. Suntem un singur popor, Carpații ne sunt șira spinării

Mai mult: http://ro.wikipedia.org/wiki/Barbu_%C8%98tef%C4%83nescu_Delavrancea

 

Hagi Tudose Spectacol TVR

 

***** [In English] *****

Barbu Stefanescu DelavranceaBarbu Stefanescu Delavrancea

11 April 1858, Bucharest – 29 April 1918, Iasi

 

Barbu Ștefanescu Delavrancea was a Romanian writer and poet, considered one of Romania’s greatest figures in the National awakening of Romania. He also was orator and lawyer, member of the Romanian Academy and mayor of Bucharest.

He published his first plaquette of lyrics Poiana Lunga. Amintiri and start working for the newspaper Romania libera (1878). Delavrancea created the historical national drama that played such an important role in the formation of national identity throughout the 20th century and contributed, through his writings, at the development of Romanian short story and drama.

More on: https://en.wikipedia.org/wiki/Barbu_%C8%98tef%C4%83nescu_Delavrancea

 

Mușatinii TV series after drama Apus de soare (Sundown)

Partea 1, Cântecul fetelor

 

Partea a 3a, Ștefan a trăit, Bogdan începe

 

#todaysmemory #romanifrumosi #istoriaRomaniei #BarbuStefanescuDelavrancea

1 comentariu la „Barbu Ștefănescu Delavrancea

  1. Pingback: ZIUA DE 13 MAI ÎN ISTORIA ROMÂNILOR « CER SI PAMANT ROMANESC

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: