Istoria României România frumoasă Today's Memory

15 Aprilie în istoria românilor

Bojdeuca lui Ion Creangă din Iași

Foto: Bojdeuca lui Ion Creangă din Iași


1495 – A început domnia lui Radu cel Mare în Țara Românească

Radu Cel Mare (1495)Radu cel Mare (1467 – 23 aprilie 1508), fiu al lui Vlad Călugărul, a domnit împreună cu tatăl sau din 1492 și apoi l-a succedat, începând din 15 aprilie 1495 și până la moarte. În timpul domniei sale a fost introdus tiparul în Țara Românească și a fost tipărită prima carte, Liturghierul lui Macarie în limba slavonă (1508). Principala sa ctitorie este Mănăstirea Dealu, lângă Târgoviște

1647 – S-a tipărit cartea Urmarea lui Hristos la Mănăstirea Dealu

Tradusă din latină în slavonă și tipărită de boierul cărturar Udriște Năsturel (cumnatul domnului muntean Matei Basarab), la tipografia de la Mănăstirea Dealu din Târgoviște, după cartea lui Thomas Kempis, De imitatione Christi (Imitațiunea lui Cristos / Urmarea lui Hristos). Urmarea lui Hristos -pagina de titlu (1647)În predoslovia (prefața) cărții, dedicată mitropolitului Varlaam al Moldovei, Udriște Năsturel afirma latinitatea limbii române

1690 – A încetat din viață Mihai Apafi I (3 noiembrie 1632, Gherla – 15 aprilie 1690, Făgăraș)

Nobil maghiar; principe al Transilvaniei între 1661–1690

1762 – S-au înființat regimentele grănicerești românești: I la Orlat și II la Năsăud

Prin decret imperial, semnat de împărăteasa Maria Terezia, care prevedea înființarea milițiilor de graniță, adică a regimentelor de grăniceri austriece, în Transilvania urmau să fie înființate, în urma decretului imperial, două regimente de grăniceri români, două regimente de grăniceri secui, un regiment de dragoni români și un regiment de husari secui. Regimentul I de Graniță de la Orlat (Walachen Grenzinfanterieregiment) a reprezentat un corp de armată constituit în cadrul Graniței Militare din Transilvania, Siebenbürgische Militärgrenze, înființat în 1764 de catre autoritățile imperiale pentru a servi drept cordon sanitar la frontiera sudica a Transilvaniei. Regimentele grănicerești românești din Orlat și Năsăud (1762)Al doilea Regiment Valah de Infanterie Grănicerească nr. 17 de la Năsăud, (2. Walachen Grenzinfanterieregiment) cunoscut și ca Districtul Grăniceresc Năsăudean, a fost o unitate militară constituită aproape integral numai din românii din această zonă

1812 – S-a născut Maria Burada

15 aprilie 1812, Iași – 11 februarie 1886, Iași

Traducătoare, prima femeie din Moldova care a tradus piese de teatru. Vorniceasa Maria Burada. Pictură de Giovanni Schiavoni (1812-1866)Fiică a șătrarului Ioan Isăcescu, a primit o educație aleasă în familie (cunoștea limbile greacă, franceză, rusă, germană). În 1847 a tălmăcit melodrama în patru acte Clopotarul de la Sf. Pavel de J. Bouchardy. Piesa, care s-a jucat la Iași la 15 martie 1848, a stârnit un larg ecou în publicul ieșean din preajma anului revoluționar 1848. A înființat și a condus un pension de fete la Iași (1831), primul de acest fel pe teritoriu românesc

1821 – S-a născut Ioan Axente Sever

15 aprilie 1821, Frâua/Axente Sever, Sibiu – 13 august 1906, Brașov

Profesor și revoluționar pașoptist. A studiat teologia și filosofia la Blaj, după care s-a mutat la București. La izbucnirea revoluției era Ioan Axente Sever (1821-1906)profesor de latină și română, la Colegiul Sf. Sava din București. A fost unul dintre conducătorii mișcării de eliberare națională a românilor din Transilvania în Revoluția de la 1848. A participat alături de Avram Iancu la rezistența din Munții Apuseni. După înfrângerea revoluției, a continuat să aibă un rol de frunte în viața politică și culturală a românilor din Transilvania. A făcut parte din conducerea Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, ASTRA

1862 – S-a născut Nicolae Leon

15 aprilie 1862, Băiceni, Botoșani – 4 octombrie 1931, Iași

Biolog. A început, în 1881, studii superioare de medicină la Iași, la care a renunțat pentru a studia științele naturale, înscriindu-se în 1884 la Universitatea din Jena unde s-a specializat în zoologie. Nicolae Leon (1862-1931)A fost unul dintre principalii susținători ai teoriei evoluționismului în România. A fost profesor în învățământul mediu (Liceul Militar și Liceul Național din Iași, Liceul Sf. Gheorghe din București), profesor titular la Catedra de zoologie medicală a Facultății de Medicină a Universității din Iași, decan al Facultății de Medicină și rector al Universității ieșene. A avut ca principal domeniu de studiu parazitologia înființând primul laborator de parazitologie din țară și fiind primul profesor din România care a predat sistematic un curs de Parazitologie. A fost interesat deopotrivă de parazitologia medicală, realizând primele cercetări epidemiologice privind malaria în România, cercetări ce au stat la baza planurilor de eradicare a acestei boli, dar și de cunoașterea insectelor dăunătoare agriculturii

1870 – Mihai Eminescu a început colaborarea cu Convorbiri literare

Venere și Madonă este prima poezie publicată de Mihai Eminescu în selecta revistă a Junimii, Convorbiri literare din Iași (în numărul 4, din 15 aprilie 1870). Poetul, în vârstă de douăzeci de ani, a trimis-o redacției prin poștă, din Viena, reușind să atragă imediat atenția asupra lui, deși nimeni de la Junimea nu auzise până atunci de el

 

Venere și Madonă

Ideal pierdut în noaptea unei lumi ce nu mai este,

Lume ce gândea în basme și vorbea în poezii,

O! te văd, te-aud, te cuget, tânără și dulce veste

Dintr-un cer cu alte stele, cu-alte raiuri, cu alți zei.

 

Mihai Eminescu - Venere și Madonă (1870)Venere, marmură caldă, ochi de piatră ce scânteie,

Braț molatic ca gândirea unui împărat poet,

Tu ai fost divinizarea frumuseții de femeie,

A femeiei, ce și astăzi tot frumoasă o revăd.

 

Rafael, pierdut în visuri ca-ntr-o noapte înstelată,

Sufletu-mbătat de raze și d-eterne primăveri,

Te-a văzut și-a visat raiul cu grădini îmbălsămate,

Te-a văzut plutind regină printre îngerii din cer

 

Și-a creat pe pânza goală pe Madona Dumnezeie,

Cu diademă de stele, cu surâsul blând, vergin,

Fața pală-n raze blonde, chip de înger, dar femeie,

Căci femeia-i prototipul îngerilor din senin.

1879 – S-a născut Elena Popea

15 aprilie 1879, Brașov – 19 iunie 1941, București

Pictoriță. A studiat Filologia la Leipzig și apoi Pictura la Berlin, la Damenakademie (Academia de artă feminină) din München și în Elena Popea. Autoportret (1879-1941)coloniile artistice de la Landsberg am Lech și Stornberg See, unde i-a avut profesori pe Angelo Jank, Jordan Jakob și Caroline Kempter. A continuat studiile de arte plastice la Paris cu Lucien Simon și, după Primul Război Mondial, cu André Lhote la Academia particulară de pictură din Montparnasse. Debutul său expozițional a avut loc în anul 1905 prin participarea la Expoziția națională organizată de Societatea ASTRA la Sibiu. A expus ulterior atât în țară, la București și Cluj (Tinerimea artistică, Salonul oficial), cât și în străinătate, la Paris la Salonul Independenților și Muzeul Jeu de Paume, Londra, la Galeriile Claridge și Amsterdam. Galerie de imagini

1893 – S-a născut Eugen Coca

15 aprilie 1893, Cureșnița, raionul Soroca – 9 ianuarie 1954, Chișinău

Violonist, dirijor și compozitor moldovean, membru al Uniunii Compozitorilor din Republica Moldova, membru al Societății Compozitorilor Români (din 1935). De mic a învățat să cânte la vioară cu tatăl său, Costache Coca, lăutar renumit din părțile Sorocii. Eugen Coca (1893-1954)A devenit violonist în orchestra Teatrului dramatic și în orchestra de muzică populară condusă de lăutarul A. Poleacov, a fost apoi violonist în Orchestra simfonică din Eupatoria, în orchestra Teatrului de operă „Sibiriakov” din Kostroma și trupa S. Zimin din Moscova. A fost profesor de armonie, teorie și compoziție și dirijor la Școala de muzică din Cetatea Albă, violonist la Orchestra Radio București, dirijor al Orchestrei simfonice a Filarmonicii din Chișinău și al Orchestrei Radio Chișinău. A compus lucrări de scenă, simfonice, instrumentale de cameră, corale, vocale, muzică de film; a prelucrat melodii folclorice. Mai cunoscute sunt două simfonii și două poeme simfonice. Una din capodoperele sale este opera Pasărea Măiastră, bazată pe o legendă populară

Eugen Coca – Doina • Tatiana Costiuc

1893 – A încetat din viață Petru M. Câmpeanu (1809 – 15 aprilie 1893, Miclăușeni, Iași)

Filolog, traducător; profesor de filosofie la Academia Mihăileană (Iași); personalitate a epocii, unul dintre cei patru directori ai Teatrului Național din Iași; membru de onoare al Academiei Române

1896 – A apărut la București săptămânalul Epoca literară

Supliment al ziarului Epoca, sub conducerea lui Ion Luca Caragiale

Primul număr Epoca Literară (1896)

1905 – S-a născut Aurel Decei

15 aprilie 1905, Gura Râului, Sibiu – 24 aprilie 1976, București

Istoric și orientalist, diplomat. A fost Licențiat al facultății de Litere și Filosofie din Cluj și doctor al universității din același oraș, cu teza Românii din veacul al IX-lea până în al XIII-lea în lumina izvoarelor armenești, diplomat al Școlii de limbi orientale din Paris. Aurel Decei (1905-1976)Eminent istoric, specializat în istoria Orientului Apropiat, vorbind 12 limbi (între care persana, turca, araba), cu o cunoaștere profundă a istoriei românilor, fusese numit în anul 1944 atașat de presă în cadrul Ambasadei României la Ankara. Rechemat în țară, după ce Ana Pauker a devenit ministru de externe, în noiembrie 1947, el a ales să rămână în Turcia, unde datorită pregătirii sale excepționale a fost angajat într-un post superior la Arhivele Naționale ale statului turc. S-a implicat în activitățile politice și culturale ale exilului românesc, făcând parte dintre membrii de frunte ai Comitetului Național Român în Exil, a militat împotriva abolirii monarhiei și contra instaurării regimului comunist. A fost răpit de Securitate la Berlin, unde fusese invitat la un simpozion de orientalistică, transportat la București, anchetat, torturat, ținut trei ani de zile în celula condamnaților la moarte și apoi, în 1964, eliberat, apoi ținut închis într-un apartament conspirativ. Profesorul căruia i se spărseseră timpanele în urma bătăilor suferite la Securitate, ajuns mentor neoficial al atâtor tineri, într-un climat de așa zisă relaxare din 1976, a fost asasinat într-un spital oarecare. Dintre lucrările sale: Relații româno-orientale, Istoria Imperiului otoman, 1300–1656, etc.

1913 – S-a născut Rodica Suțu

15 aprilie 1913, Iași – 8 mai 1979, București

Pianistă și compozitoare, membră a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Rodica Suţu (1913-1979)A făcut studiile muzicale la Conservatorul din Iași (1922–1930) și la Școala Normală de Muzică din Paris cu Alfred Cortot, Nadia Boulanger și alții. A lucrat ca pianistă-solistă și maestru de sunet la Radiodifuziunea Română și conferențiar la clasa de pian la Institutul Pedagogic din București. A compus muzică de teatru: Ghici-ghici, muzică de cameră: Obsession, op.1; Perpetuum mobile pentru pian, op. 21, muzică vocală: Lieduri pe versuri de Eminescu, Otilia Cazimir, trubaduri armeni, muzică ușoară: O zi și înc-o zi. A desfășurat o susținută activitate concertistică în țară și peste hotare

Mansi Barberis – Sonată pentru vioară și pian (1957) • Petre Lefterescu & Rodica Șuțu

1918 – Bojdeuca lui Ion Creangă din Iași a fost declarată muzeu

Bojdeuca este o casă din cartierul Țicău, Iași, în care a locuit, între anii 1872–1889, marele povestitor Ion Creangă, având două camere dispuse de o parte și de alta a unui antreu. Bojdeuca lui Ion Creangă declarată Muzeu (1918)Pragul acestei case a fost trecut de multe ori de Mihai Eminescu, bun prieten al lui Creangă. La vremea sa, Ion Creangă era recunoscut pentru faptul că la căsuța sa din Țicău deținea un grup destul de mare de pisici (aproximativ 30), iar fiecare purta câte un nume asociat unei persoane reale din viața sa. Este prima casă memorială din România; primul muzeograf care a prezentat Bojdeuca celor ce veneau să o viziteze a avut dreptul să locuiască în mica bucătărioară din stânga intrării, împreună cu soția, trei copii și bunica. Istoria bojdeucii lui Ion Creangă

1918 – La Chișinău a apărut ziarul Sfatul Țării

Avea subtitlul Organ Cotidian al Basarabiei, fiind editat sub direcția lui Ion Costin și Nicolae Alecsandri

1921 – A încetat din viață Constantin Barozzi (14 octombrie 1833, București – 15 aprilie 1921, București)

General geodez și cartograf; șef al statului major al Armatei de operații în Războiul de Independență; politician; membru de onoare al Academiei Române

1924 – S-a născut Stephen Fischer-Galați

Stephen Alexander; 15 aprilie 1924, București – 10 martie 2014, Boulder, Colorado

Istoric american originar din România. Provenea dintr-o familie de origine germană, venită în România odată cu cel care avea să devină Regele Carol I. A plecat în SUA cu familia sa din România, chiar la începutul celui de-al Doilea Război Mondial. Și-a luat doctoratul la Universitatea Harvard și a devenit Distinguished Professor la Universitatea Colorado. A fost director al Centrului pentru studii slave și est-europene. Din 1967, a editat publicația East European Quarterly. Între 1951–1953, a lucrat la Departamentul de Stat al SUA, iar în vremea administrației Nixon a devenit consultant pentru problemele est-europene al Casei Albe. Din scrierile sale: România nouă: de la Democrația Populară la Republica Socialistă, Estul Europei și Războiul Rece, România în secolul al XX-lea

1924 – A încetat din viață Eduard Caudella (22 mai sau 3 iunie 1841, Iași, Principatul Moldovei – 15 aprilie 1924, Iași)

Compozitor de muzică de operă, violonist, dirijor, profesor și critic muzical

1934 – S-a născut Ion Vianu

15 aprilie 1934, București

Medic psihiatru și scriitor, fiul criticului literar Tudor Vianu. A fost student al secției de Limbi clasice a Facultății de Filologie din București, în paralel preparator la Clinica Universitară de Psihiatrie din București (1952–1954). Ion Vianu (n. 1934)A emigrat în Elveția în anul 1977, după ce s-a implicat în mișcarea lui Paul Goma, fiind printre puținii care au avut curajul să semneze Apelul lansat de acesta, apoi s-a făcut cunoscut pentru luările de poziție la postul de radio Europa Liberă împotriva tentativei de folosire a psihiatriei ca armă politică. După Revoluția din 1989 s-a implicat într-un mod foarte activ în denunțarea psihiatriei politice comuniste și a scris articole cu conținut politic în revistele 22, Dilema Veche, în ziarul România liberă, etc. După ieșirea la pensie s-a întors în țară și s-a dedicat meseriei de scriitor, cu care a cochetat încă din tinerețe, publicând mai multe volume de proză sau eseistică. Din scrierile sale, trebuie menționate romanele Caietele lui Ozias și Vasiliu, foi volante (din trilogia neterminată Arhiva Trădării și a Mâniei), Paramnezii, Necredinciosul, Blestem și Binecuvântare (culegere de eseuri), Investigații mateine (este un eseu biografic și critic despre Mateiu Caragiale)

1935 – S-a născut Gheorghe Firca

15 martie 1935, Grădinari, Caraș-Severin – 1 ianuarie 2016

Muzicolog și compozitor. A urmat Conservatorul din București (1954–1959) și cursuri de specializare la Seminarul de muzicologie al Universității din Saarbrücken. A devenit Doctor în Muzicologie în 1979 cu teza Structuri și funcții în armonia modală. Gheorghe Firca (1935-2016)A fost secretar muzical la Filarmonica din Timișoara, conducător de studii muzicale la Opera de Stat din Timișoara, documentarist muzical principal la Uniunea Compozitorilor din București, redactor la revista Muzica, inspector muzical și director general în Ministerul Culturii, redactor principal la Editura Științifică și Enciclopedică, cercetător științific, cercetător științific principal și coordonator al sectorului muzical din Institutul de Istoria Artei al Academiei Române. A publicat studii, articole, prefețe, recenzii în Muzica, Studii de muzicologie, Lucrări de muzicologie (Cluj-Napoca), Revue roumain d’histoire de l’art, Revue roumaine, ASTRA (Brașov), Amfiteatru, Tribuna și Steaua (Cluj-Napoca), Transilvania (Sibiu), Semenicul și Flamura (Reșița), România literară, Contemporanul, Scînteia, România liberă, Drapelul roșu (Timișoara), Kultur (Viena), Zvuk (Sarajevo), International review of the aesthetics and sociology of music (Zagreb). A susținut emisiuni de radio și televiziune, concerte-lecții, conferințe, comunicări științifice în țară și străinătate

Gheorghe Firca – Doamne, strigat-am • Corul Ion Vidu Lugoj la Festivalul George Enescu 2011, Palatul Patriarhal București

1937 – A încetat din viață Gabriel Popescu (8 aprilie 1866, Vulcana-Pandele, Dâmbovița – 15 aprilie 1937, Vulcana-Pandele)

Grafician, cel dintâi gravor român cu studii în domeniu; fondator și titular vreme de mai multe decenii al catedrei de gravură a Școlii Naționale de Arte Frumoase din București

1939 – S-a născut Nicolae Săulescu

15 aprilie 1939, București

Inginer și cercetător agronom, membru corespondent (din 1990) al Academiei Române. A urmat Facultatea de Agricultură din cadrul Institutului Agronomic „Nicolae Bălcescu”. După absolvire, a lucrat trei ani la un CAP, apoi a intrat în cercetare la Stațiunea de Cercetări Agricole Lovrin, în domeniul ameliorării grâului. Nicolae Săulescu (n. 1939)Și-a perfecționat pregătirea la Krasnodar, la CIMMYT în Mexic, vizitând diverse centre de ameliorare și genetică a grâului din SUA, Canada și Marea Britanie, unde a intrat în contact cu principalele școli și tendințe din acest domeniu de pe plan mondial. Din 1971 a lucrat la Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare Agricolă Fundulea, anul următor a susținut teza de doctorat Contribuții la precizarea metodicii de ameliorare pentru creșterea capacității de producție la grâul de toamnă la Institutul Agronomic „N. Bălcescu” din București. Are contribuții la fundamentarea teoretică și la crearea experimentală a unor soiuri de grâu: Lovrin 24, Fundulea 29, Flamura 85, etc. S-a căsătorit cu scriitoarea Monica Pillat. A fost profesor invitat la Universitatea Statului Oregon din SUA, este membru al Societății Americane de Agronomie (ASA) și al Societății pentru Cultura Plantelor din America (CSSA). A continuat să fie profesor universitar asociat la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară București, îndrumător de doctorate

1940 – A încetat din viață Alexandru Plămădeală (9 octombrie 1888, Chișinău, Gubernia Basarabia, Imperiul Rus – 15 aprilie 1940, Chișinău)

Sculptor și pictor; profesor la Școala de Arte Plastice din Chișinău (care azi îi poartă numele); a fondat Pinacoteca municipală din Chișinău

1941 – Greva minerilor din Valea Jiului

Înaltul Decret nr. 335, care legifera introducerea Stării de necesitate în toate exploatările miniere din Valea Jiului pe timpul războiului, dar și condițiile deosebit de grele, programul prelungit de muncă, uneori de 10–12 ore, munca obligatorie în zilele legale de odihnă, lipsa alimentelor de strictă necesitate, a medicamentelor, a hainelor și încălțămintei i-au nemulțumit pe mineri, care nu au mai putut suporta regimul la care erau supuși de conducerea minei și de organele militare. La 15 aprilie, minerii de la Petrila au refuzat să mai intre în subteran, declarând grevă. La scurt timp li s-au alăturat toți ortacii de la minele care aparțineau de SAR–Petroșani și Societatea Lonea. Greva a devenit generală, și a culminat în ziua de 30 aprilie, când minerii petrileni s-au blocat în subteran, de unde nu au putut fi scoși decât după măsura criminală de oprire a sistemului de aeraj general al minei. Greva s-a încheiat la 5 mai. Prin durata și amploarea ei, această grevă este cea mai mare din perioada interbelică, la ea participând peste 10.000 de mineri din toată Valea Jiului

1944 – Al doilea bombardament anglo-american asupra Bucureștiului și Ploieștiului

Cel de-al treilea bombardament de zi american a avut magnitudinea însumată a primelor două. Aceleași ținte au fost atacate, dar acum simultan: 257 de bombardiere și 187 de avioane de vânătoare pentru București și 137 de bombardiere pentru Ploiești. Atacul a folosit pentru prima dată un sistem de radar nou, de vizare a țintei prin plafonul de nori, dar sistemul fiind mult prea nou, bombele nu au ajuns acolo unde trebuiau, adică în Gara de Nord, ci chiar în centrul orașului. Strada Edgar Quinet și Capșa după bombardamentele din 15 aprilie 1944Exact la fel s-a întâmplat și la Ploiești. Deși s-au apărat cu mai mult de 50 de aparate grupate pentru fiecare oraș, românii și germanii nu au reușit să doboare decât 4 bombardiere și 4 avioane de vânătoare la București și 3 bombardiere la Ploiești. Universitatea a fost distrusă parțial. La București au fost 195 de morți; 18 incendii au distrus case în mai multe cartiere, ridicând numărul imobilelor distruse complet la 186

1944 – Primul bombardament de noapte al aviației britanice asupra României, la Turnu-Severin

La ora 23:00, în seara de Paște, în noaptea care a urmat dublului atac asupra Bucureștiului și Ploieștiului, a început primul bombardament al aviației anglo-americane asupra Severinului și primul pe timp de de noapte asupra României: 83 de avioane: 30 de bombardiere Wellington, de producție engleză, având o escortă de 53 de avioane de vânătoare, au atacat Turnu Severin. Au fost folosite atât bombe explozive, cât și bombe incendiare. Orașul a fost luminat continuu de rachete luminoase, pentru ca bombardamentul să fie cât mai precis. În cursul nopții s-au înregistrat circa 38 de morți A doua zi, alte 100 de avioane au aruncat cu bombe deasupra orașului. Experimentații britanici care dansau deasupra Dunării în lumina lunii, zburând la 60–70 de metri deasupra apei, pentru a nu distruge bombele de 500 de kilograme la impactul cu oglinda apei, zburau acum lejer la 5.000 de metri, bombardând cu ajutorul noului radar H2Y orașul dunărean, dar mai ales portul său, unde barjele germane încărcate cu petrol adus de la Giurgiu înaintau spre Budapesta și Viena. Atacurile din 15 și 16 aprilie au lovit portul, instalațiile portuare, gara, regimentul, aerodromul și parțial orașul, distrugerile fiind apreciabile: tancuri cu benzină incendiate, parcul de vagoane și locomotive distrus în proporție de două treimi

Turnu Severin – gara dupa bombardamentele din 1944

1944 – S-a născut Laurențiu Mircea Popescu

15 aprilie 1944, Câmpulung – 3 august 2015, București

Medic, profesor universitar, membru titular (din 2001) al Academiei Române. Laurențiu Mircea Popescu (1944-2015)A urmat cursurile Facultății de Medicină Generală din București (1961–1967), unde a obținut titlul de Doctor în Științe Medicale, în 1972. A fost profesor în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila“, rector al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București (1992–2004), președinte al Secției de Științe Medicale a Academiei Române (2006–2014), director general al Institutului Național „Victor Babeș” din București. A publicat studii privind leziunile miocardice produse de ischemia cardiacă asupra contracției musculare netede și a mecanismelor de apărare imună. Este autorul unui atlas de histologie. directorul Institutului „Victor Babeș” din București

1945 – S-a înființat Uniunea Femeilor Antifasciste din Romania, UFAR

Uniunea Femeilor Antifasciste din România (UFAR), constituită la 15 aprilie 1945, din inițiativa Anei Pauker, Ana Pauker - UFAR (1945)era o organizație politică, prima organizație feminină importantă a mișcării comuniste din România. Organizația avea ca obiectiv obținerea solidarității tuturor femeilor din România și lupta împotriva fascismului. Actiunile UFAR vizau: educarea socială și politică a femeilor, acțiuni caritabile, îmbunătățirea accesului la sistemul de sănătate al femeilor, participarea la efortul general de război. UFR a făcut parte ulterior din Federația Democrată a Femeilor din România (FDFR) și Uniunea Femeilor Democrate din România (UFDR)

1946 – S-a născut Zamfir Dumitrescu

15 aprilie 1946, București – 6 februarie 2021, București

Pictor și politician, membru al Parlamentului României în legislatura 2004–2008. Încă din timpul studenției, ca ucenic al maestrului Corneliu Baba, pictura i-a devenit mod de viață, un alt fel de a explora și a înțelege lumea. Zamfir Dumitrescu (1946-2021)Un punct de reper pentru viața artistică a pictorului, pentru personalitatea sa, a fost Norvegia, țara în care, timp de un deceniu și jumătate s-a simțit ca… acasă. In acea perioadă a pictat și a expus atât în Norvegia, cât și în Suedia. Onoarea de a fi ales pentru a realiza portretele monarhilor Norvegiei și ai Suediei, dovedește, în același timp, că atât patria lui Grieg, cât și țara lui Strindberg l-au adoptat și l-au apreciat pentru arta și talentul său. Este profesor universitar la Universitatea de Arte din București. Are expoziții personale la Institutul Cultural Roman din Londra, la Haifa, Israel, la Galeriile Dominus, Orizont București, la Stord, Voss, Bergen, Oslo, Etne, Haugesund, Skudeneshavn în Norvegia, la Galeria Nawrocki, Dortmund, Germania, etc. Biografie ilustrată

1946 – S-a născut Șerban Popa

15 aprilie 1946, București

Artist plastic, specializat în ceramică, sticlă, metal, bijuterii dar si textile, Şerban Popa (n. 1946)membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” secția Arte Decorative, cu Magna cum laude. După ce a locuit în Franța și Germania, s-a stabilit în Canada, din 1984. Lucrările sale sunt expuse în multe țări, din România, Franța, Germania, Belgia, Olanda , Elveția, etc. până pe continentul nord american, în Canada la Montreal. A avut peste 25 de expoziții personale. Biografie ilustrată

1947 – Înființarea Filarmonicii Banatul din Timișoara și a Filarmonicii Oltenia din Craiova

Cele două instituții de cultură s-au constituit prin Decretul Regal nr. 131/17 aprilie 1947, pentru înființarea Orchestrelor Filarmonice „Banatul” din Timișoara și „Oltenia” din Craiova.

Filarmonica Banatul, instituție de cultură muzicală din Timișoara, era compusă din orchestră, cor și numeroși soliști vocali. A fost rezultatul unei intense activități artistice a unor societăți și asociații muzicale precum Societatea filarmonică timișoreană (1871), Asociația Amicii muzicii (1920). În timp a fost cunoscută și sub denumirile de Societatea filarmonică „George Enescu” (1945), Societatea filarmonică Banatul (1946) și Societatea filarmonică Amicii muzicii (1947) care, de-a lungul mai multor decenii, au îmbogățit viața artistică a orașului de pe Bega.Filarmonica Banatul, Timișoara (1947)

Filarmonica Oltenia a fost fondată încă din anul 1904 și reorganizata prin Decretul Regal susmenționatFilarmonica Oltenia, Craiova (1947)

1949 – Înființarea Filarmonicii „Gheorghe Dima” din Brașov

Societatea Filarmonică din Brașov și-a inaugurat viața publică de concert cu evenimentul artistic Kronstadter Philarmonische Gesellschaft, la 6 mai 1878, sub bagheta lui Anton Brandner; impunându-se ca dirijor, compozitor și pedagog, acesta poate fi considerat inițiatorul și fondatorul societății. Activitatea Societății filarmonice brașovene a fost întreruptă de ultimii doi ani ai primului război mondial, reluându-și activitatea în 1919, când brașoveanul Paul Richter a fost ales dirijor al Orchestrei Societății. După 66 de ani, timp în care pe podiumul și la pupitrul orchestrei s-au aflat personalități de excepție (Johann Strauss în 1848, Joseph Joachim și Johannes Brahms în 1878, Richard Strauss în 1921, Felix von Weingartner în 1923, George Enescu în 1923, 1928, 1930, Edwin Fischer), Societatea filarmonică brașoveană s-a desființat (1944), viața muzicală fiind totuși continuată, timp de două decenii, de dirijorul Dinu Niculescu, care a reușit să adune fonduri și să reorganizeze orchestra. Filarmonica „Gheorghe Dima”, Brașov (1949)Stimulată de colaborarea unor mari dirijori ca George Georgescu și Constantin Silvestri orchestra a obținut succese triumfale și a câștigat, pe drept cuvânt întreaga atenție a lumii muzicale. După cel de-al Doilea Război Mondial, din 1949, a renăscut sub denumirea de Filarmonica de Stat „Gheorghe Dima” Brașov

1949 – Premiera dramei Bălcescu de Camil Petrescu

A avut loc pe scena Teatrului Național din București, în regia lui Sică Alexandrescu, cu renumitul actor Mihai Popescu în rolul titular

Bălcescu de Camil Petrescu Teatru radiofonic

1950 – S-a născut Mircea Ciobanu

15 aprilie 1950, București – 9 ianuarie 1991, Geneva

Pictor, sculptor, scriitor, grafician, arhitect, sticlar și jurnalist, stabilit în Elveția în 1981. A urmat Institutul de Arte Plastice, secția Pictură, la clasa maestrului Corneliu Baba. A fost, înainte de a împlini vârsta de 35 de ani, cel mai important artist din Elveția, lăsând în urmă o operă impresionantă, nu numai prin valoarea sa artistică, ci și prin numărul lucrărilor. Mircea Ciobanu (1950-1991)Pictorul trecea drept un tip ciudat în Bucureștiul anilor ‘70: un bărbat de o frumusețe tulburătoare, cu un talent artistic ieșit din comun, carismatic și foarte bine educat, remarcat de cam toată lumea, de la doamnele care licitau poate prea îndrăzneț o frântură din atenția sa, până la intelectualii vremii, fascinați de inteligența lui, sau colecționari, majoritatea din misiunile diplomatice străine la București, care nu ezitau să-i ofere sprijin. Era preferatul dramaturgului Paul Everac, mergea la petreceri exclusiviste cu crema Bucureștiului, printre care Catinca Ralea și soțul ei, Emanoil Petruț. A fost prieten (și coleg, la Sfântul Sava) cu Adrian Năstase, iar faimoasa galeristă franceză de origine ucraineană Katia Granoff, pe care a cunoscut-o personal în Elveția și care i-a oferit un sprijin salvator, îl considera un expresionist latin care-și trăgea seva din pictura lui Goya sau El Greco. Biografie ilustrată

 

1957 – Acordul româno-sovietic privind statutul juridic al trupelor sovietice staționate pe teritoriul României

Semnat la nivelul miniștrilor de externe, acordul a fost urmat de mai multe convenții speciale, referitoare la acordarea ajutorului reciproc în problemele urmăririi și judecării infracțiunilor și în rezolvarea proceselor civile, ivite în legătură cu staționarea trupelor sovietice, la modul și condițiile de folosire a cazărmilor, clădirilor de serviciu, depozitelor, aerodromurilor, câmpurilor de instrucție, energiei electrice, serviciilor comunale, la repararea localurilor folosite de trupele sovietice, la realizarea transporturilor feroviare și telecomunicațiilor, la aprovizionarea cu materiale, la efectivele trupelor sovietice și locurile lor de dislocare. Regulamentul de lucru al Comisiei mixte româno-sovietice, constituită pe baza Acordului din 15 aprilie 1957, a fost aprobat abia peste un an, la 10 aprilie 1958

1961 – Iolanda Balaș a stabilit al unsprezecelea record mondial la săritura în înălțime

Marea atletă Iolanda Balaș a sărit la București până la înălțimea de 1,87 de metriIolanda Balaş (1961)

1961 – S-a născut Rodica Ciobanu

Rodica Ciobanu (1962-2015)15 aprilie 1962 – 11 martie 2015, București

Ziaristă. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Craiova. A lucrat inițial în învățământ, după care s-a dedicat presei. A fost reporter la departamentul Politic al publicației Azi, șef al secției Politic la Adevărul și Gândul, iar în ultimii șase ani a fost senior-editor la Gândul

1964 – Plenara lărgită a CC al PCR

A avut loc în perioada 15–22 aprilie 1964, iar documentul care a rezultat este cunoscut sub numele de Declarația din aprilie. Plenara lărgită a CC al PCR (1964)Declarația, cu privire la poziția PCR în problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale, condamna pretențiile PCUS de a domina mișcarea comunistă internațională sub pretextul internaționalismului proletar. Declarația marchează începutul oficial al politicii independente a României în cadrul lagărului comunist. Tot de la această plenară a plecat și ideea „neamestecului în treburile interne” ale altor state, idee care avea să fie reluată, ca un fel de refren obligatoriu, până în decembrie 1989

1967 – S-a născut Nicolae Condrea

15 aprilie 1967, Constanța

Arhiepiscop, membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. A urmat Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna” din Sibiu, susținând teza de licență Eclesiologia euharistică a Mitropolitului Ioan Ziziulas”. A fost profesor de religie în București. Nicolae Condrea (1967)În anul 1994, cu o bursă de studii la Universitatea ”Marc Bloch” din Strasbourg, a obținut Diploma DEA, iar în 2001 a obținut titlul de Doctor în Teologie cu teza Probleme de psihologie la Evagrie Ponticul. A intrat în rândul clerului, fiind hirotonit diacon (1997), apoi preot celib și a înființat și slujit parohia Nașterea Domnului din Stuttgart. Întors în țară după studii, a fost secretar patriarhal. La Congresul special electoral al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în America și Canada (Troy, Michigan, 2002), Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române a celor două Americi, Arhiepiscop cu rangul de Arhimandrit. A fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor (2004)

1967 – A încetat din viață Nicolae Colan (28 noiembrie 1893, Arpătac/Araci, Covasna – 15 aprilie 1967, Sibiu)

Episcop al Vadului, Feleacului și Clujului; arhiepiscop al Sibiului și mitropolit al Ardealului; membru al Academiei Române

1969 – S-a născut Bogdan Cristinoiu

15 aprilie 1969, București

Compozitor și orchestrator de muzică ușoară, fiul compozitorului Ion Cristinoiu. A studiat muzica din copilărie, a studiat apoi și artele vizuale. Este autorul celebrei melodii Un actor grăbit, piesa anului 1991, cântată de Laura Stoica. Deși avea talent de compozitor și un studio propriu de înregistrări, a preferat să plece în SUA. Acolo a studiat artele vizuale, îmbinând astfel pasiunile sale pentru sunet și imagine la Hollywood

Un actor grăbit • Laura Stoica

1978 – A încetat din viață Sergiu Malagamba (6 februarie 1913, Chișinău – 15 aprilie 1978, București)

Compozitor, aranjor muzical, dirijor și baterist; unul dintre pionierii jazz-ului românesc

1988 – A încetat din viață Modest Morariu (11 august 1929, Cernăuți – 15 aprilie 1988, Bucuresti)

Poet, eseist, prozator și traducător

1993 – A început să emită, la București, Radio PRO FM

Radio PRO FM (1993)PRO FM este un post de radio din România și Republica Moldova, deținut de trustul RCS & RDS. A început să emită pe 15 aprilie 1993. Prima intervenție LIVE din istoria radioului a avut loc între Adrian Sârbu și Gabi Dobroiu, iar lansarea oficială a radioului a avut loc la Casino Victoria. În prezent are format de format radio digital pentru Internet

1994 – A încetat din viață Sabba S. Ștefănescu (20 iulie 1902, București – 15 aprilie 1994, București)

Geofizician, profesor universitar; fondator al școlii române de geofizică; membru al Academiei Române

2000 – Prima operație reușită de transplant hepatic din spațiul românesc

În România, primul transplant hepatic la om a fost efectuat de echipa condusă de Irinel Popescu în iunie 1997, dar pacientul a decedat în perioada postoperatorie. Până în anul 2000 au mai fost efectuate încă trei operații de transplant, fără ca bolnavii să supraviețuiască. Primul transplant urmat de supraviețuirea pacientului a fost efectuat la 15 aprilie 2000, de la donator decedat, de către aceeași echipă, din care a făcut parte și dr. A. Slim, de la Spitalul Niguarda din Milano. Bolnavul suferea de ciroză hepatică determinată de o hepatită cu virus B. Transplantul de ficat a fost introdus de atunci ca metodă terapeutică, trecând de la etapa de pionierat, la stadiul de procedeu de rutină în România

2002 – A încetat din viață Radu Săplăcan (1 aprilie 1954, București – 15 aprilie 2002, Cluj-Napoca)

Poet și critic literar; redactor-șef la Gazeta someșană; redactor la Studioul de Radio–TV Cluj

2008 – A încetat din viață Dan Mateescu (15 noiembrie 1911, Călărași – 15 aprilie 2008)

Inginer, specialist în studii teoretice și experimentale în domeniul construcțiilor metalice; membru titular al Academiei Române

2008 – A încetat din viață Dan Grigorescu (13 mai 1931, București – 15 aprilie 2008, București)

Istoric și critic literar, critic de artă și istoric al artei, anglist, eseist, traducător; profesor de literatură comparată; membru titular al Academiei Române

2014 – A încetat din viață Nina Cassian (Renée Annie Cassian; 27 noiembrie 1924, Galați – 15 aprilie 2014, New York)

Personalitate a culturii române, poetă eseistă, traducătoare și compozitoare

2015 – A încetat din viață Maria Deac Poenariu (25 martie 1923, Laz–Dezna, Arad – 15 aprilie 2015, Laz–Dezna, Arad)

Pictoriță iconară pe sticlă; membră a Academiei Artelor Tradiționale din România

2016 – A încetat din viață Alexandru Neculae Boriga (2 decembrie 1944, Bezdead, Dâmbovița – 15 aprilie 2016) Statistician, inginer și profesor; specialist în statistica atletică; politician, prefect de Dâmbovița

 

#todaysmemory #istoriaRomaniei #Romaniafrumoasa #romanifrumosi

0 comentarii la „15 Aprilie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: