Istoria României România frumoasă Today's Memory

26 Aprilie în istoria românilor

Primul Institut Speologic din lume. Emil Racoviță

Foto: La Cluj a fost înființat primul institut speologic din lume


1462 – Marea campanie militară a sultanului Mahomed al II-lea Cuceritorul

La 26 aprilie 1462, a început marea campanie militară a sultanului Mehmed al II-lea împotriva domnului Vlad Țepeș al Munteniei. Mahomed al II-lea. Portret de Gentile Bellini (1462)Sultanul a pornit cu armata sa de la Constantinopol cu obiectivul de a cuceri Valahia și a adăuga un nou teritoriu la imperiul său. Sultanul însuși a menționat, într-o scrisoare adresată unuia din marii săi viziri, că avea 150.000 de oameni cu el. În componența acestei armate se numărau ienicerii (trupele de elită); pedestrașii; spahiii (cavaleria feudală); saialii (trupele de sacrificiu formate din sclavi care puteau să-și câștige libertatea în cazul că supraviețuiau); achingiii (arcașii); silahdîrii (gărzile armelor sultanului, de asemenea protejau flancurile); asabii (lăncierii); beșlii (cei care mânuiau armele de foc); și gărzile pretoriene care serveau ca gardă de corp a sultanului. Era o campanie de pedepsire, generată de refuzul domnului român de a mai achita tributul către turci, dar și una de cucerire. Imensa oaste turcă a plecat de la Constatinpole, destinația fiind cetatea Târgoviștei.

Vlad Țepeș (1462)Vlad Țepeș i-a cerut ajutor regelui Ungariei, Matei Corvin, dar, deși Corvin i-a promis că-i va trimite ajutoare, acestea nu au sosit. Vlad a cerut să se facă o mobilizare generală în care au fost incluși „nu doar bărbați de vârstă militară, ci și femei și copii de la vârsta de doisprezece ani în sus, precum și contingente de țigani sclavi”. Mai multe surse menționează totalul oamenilor sub comanda sa ca fiind între 22.000 și 30.900, estimarea acceptată în general fiind cea de 30.000. Vlad Țepeș a fost învins, otomanii înlocuindu-l la domnie cu fratele său Radu, zis cel Frumos

1586 – S-a prăbușit Turnul Sfatului din Sibiu

Turnul a fost construit în secolul al XIII-lea, fiind folosit inițial ca poartă de intrare în cea de-a doua centură de fortificații a orașului. Etajele superioare ale turnului s-au prăbușit la 26 aprilie 1586 și l-au îngropat sub ziduri pe pictorul Johann David, care lucra la zugrăvirea bolții. Turnului Sfatului din Sibiu (1586)Ca urmare, în perioada 1586–1588 s-au efectuat o serie de lucrări ample de reconstrucție

1600 – A început Campania militară a lui Mihai Viteazul în Moldova

La 26 aprilie/6 mai 1600, trupele lui Mihai Viteazul au pătruns în Moldova prin trei sau chiar patru puncte: pe la Focșani (conduse de Nicolae Pătrașcu), prin pasul Oituz–Valea Trotușului, coloana Mihai Viteazul (1600)centrală (avangarda acesteia ajunsese la Trotuș încă de vineri 25 aprilie/ 5 mai), care se îndrepta spre Bacău, urmată după 28 aprilie/8 mai de Mihai Viteazul, prin pasul Rodna–Cucureasa, urmând drumul spre Suceava, și, posibil, pe valea Ceremușului spre nord. Toate coloanele au susținut lupte cu forțele moldo-polone care se retrăgeau spre nord. În fața acestei ofensive concentrice, Ieremia Movilă a căutat, într-o primă fază, să blocheze, fără succes, inamicul la graniță, apoi, la sfatul polonilor, s-a retras spre nord, încercând să întărească cetățile Suceava, Neamț și, în special, Hotin

1818 – Împăratul Alexandru I a poposit la Bălți, în Gubernia Basarabia

La 26 aprilie 1818, fiind în drum de la Hotin spre Chișinău, împăratul Alexandru I a înnoptat la Bălți, unde i-a ajuns vestea despre nașterea nepotului său, Alexandru, viitorul împărat. Cu această ocazie a dat dispoziție să i se acorde localității statut de oraș. În ziua următoare țarul a ajuns la Chișinău

1876 – Guvernul Ion Emanoil Florescu (1) a fost demis

Ion Emanoil Florescu (1876)Consiliu de miniștri conservator prezidat de generalul Ion Emanoil Florescu, care a guvernat în perioada 4 aprilie 1876–26 aprilie 1876. Cabinetul a avut o durată de numai trei săptămâni, timp în care a existat o luptă acerbă între conservatori și liberali pentru desemnarea biroului Senatului; în cele din urmă, victoriosă a ieșit coaliția liberală, fiind desemnat pentru formarea noului guvern Manolache Costache Epureanu

1877 – Armata română a deschis focul asupra Vidinului

Imperiul Otoman, intrat în război nedeclarat formal cu România, a bombardat orașele Brăila și Reni (22 aprilie/4 mai și 24 aprilie/6 mai), porturile Calafat, Oltenița, Bechet și Călărași (25 aprilie/7 mai). Armata română a replicat – la 26 aprilie/8 mai, artileria românească din Calafat a bombardat Vidinul, iar în 28 aprilie/10 mai artileria din Oltenița a bombardat Turtucaia. Primul foc de tun tras de Armata Română în Războiul de Independență (1877)La prima lovitură românească de tun, Regele Carol I a rostit celebra propoziție „Asta-i muzica ce-mi place!”. Riposta românească anunța apropiata declarare a independenței

1894 – S-a născut Aurel Leucuția

26 aprilie 1894, Călacea, Timiș – 1964

Jurist, om politic, fruntaș țărănist, ministru, militant al Unirii Transilvaniei cu România. A urmat liceul de stat și Facultatea de Drept la Budapesta și a devenit Doctor în Drept la Cluj. A fost secretar al Consiliului Național Român din Transilvania, vicepreședinte al organizației de Timiș-Torontal al Partidului Național Țărănesc și deputat (1928–1930 și 1932–1933). Aurel Leucuţia (1894-1964)De asemenea, a fost primul președinte al Federației Române de Fotbal (atunci numită Federația Română de Fotbal Asociație, 1930–1933). Fruntaș țărănist, Leucuția făcea parte din gruparea manistă. El a fost unul din participanții de la reuniunea de la Sovata (1933), împotriva lui Alexandru Vaida-Voevod. Împreună cu Ilie Lazăr, a ajutat la răspândirea manifestului lui Zaharia Boilă împotriva camarilei regale, motiv pentru care Vaida-Voevod i-a exclus pe ambii din PNȚ, decizie anulată de Comitetul Executiv, însă, atitudinea sa potrivnică dictaturii regale i-a adus persecuția, fiind condamnat la domiciliu obligatoriu. La 18 iulie 1947, împreună cu demnitarii țărăniști, și-a văzut suspendată imunitatea parlamentară de către Comisia Legislativă a Parlamentului Român, în vederea arestării. A fost închis în mai multe locuri, printre care și la închisoarea de la Sighet, însă a supraviețuit acelei perioade, decedând la scurt timp după eliberare

1902 – S–a înființat Fotbal Club Timișoara

La 26 aprilie 1902, un grup de tineri din cartierul istoric Iosefin a înființat Fotball Club Timișoara/Temesvari FC, care avea 30 de membri și culorile alb-verde. În Casa de raport din fosta Piață Küttl au avut loc primele ședințe ale clubului de fotbal. A fost primul club, destinat exclusiv fotbalului, de pe teritoriul României de astăzi, fondat și condus de Dr. Adalbert Mesko, președinte, Rudolf Trinksz, vice-președinte și ing. Victor Covaci. Fotbal Club Timișoara (1902)Peste câțiva ani s-a transformat în Clubul Atletic Timișoara. Echipa a trecut prin numeroase schimbări de-a lungul timpului și a dispărut după cel de-Al Doilea Război Mondial

1904 – S-a născut Ștefan Ghika-Budești

26 aprilie 1904, Predeal, Brașov – 4 august 1959, București

Geolog, petrograf și geotehnician, membru corespondent (din 1955) al Academiei Române, fiul arhitectului Nicolae Ghica-Budești. După terminarea studiilor superioare, a fost profesor suplinitor la Institutul Politehnic din București, apoi profesor titular la Institutul Politehnic din Timișoara și la Institutul de Petrol, Gaze și Geologie din București. A fost fondatorul școlii românești de geologie inginerescă și hidrogeologie. A făcut studii geologice și petrografice privind Carpații Meridionali, studii de geologie tehnică pentru barajele de la Bicaz, Vidraru și Lotru. Rezultatele cercetărilor întreprinse în peste trei decenii de activitate au fost publicate în numeroase lucrări despre structura Carpaților Meridionali, a Depresiunii Loviștea și a Munților Rodnei dintre care: Etudes geologiques dans M. Lotrului, Geofizica și geochimia în formarea scoarței, Recherches petrigraphiques et geologiques entre Parâng et Negoi.

1906 – A încetat din viață Nicolae Predescu (26 noiembrie 1834, București – 26 aprilie 1906, București)

Prozator și eseist; consilier la Înalta Curte de Casație

1920 – Institutul Speologic din Cluj

Primul Institut Speologic din lume a fost înființat de biologul Emil Racoviță (1920)român Emil Racoviță, împreună cu zoologul francez René Jeannel. În ședința Adunării Deputaților din 26 februarie 1920 a fost adoptat, cu majoritate de 178 voturi contra 5, Contractul care stipula detaliile înființării primului Institut de Speologie din lume. Semnatar din partea Adunării Deputaților a fost președintele acesteia, în persoana lui Nicolae Iorga. Legea de înființare a Institutului Speologic a fost promulgată de Regele Ferdinand sub nr. 1911/26 aprilie 1920. Prin lege, Institutul nou înființat a primit și prerogativele inventarului și protecției peșterilor din România. În prezent, Institutul de Speologie „Emil Racoviță”Primul Institut Speologic din lume (1920)

1920 – S-a născut Alexandru Husar

26 aprilie 1920, Ilva-Mare, Bistrița-Năsăud – 17 mai 2009, Iași

Filosof și cercetător al istoriei civilizației din Transilvania. A urmat Facultatea de Filosofie și Litere din București, Secția Filosofie, obținând licența în Estetică și Critică literară în anul 1945. A devenit Doctor în Filosofie în 1973. A fost profesor de limba română și filosofie la Liceul din Năsăud, apoi arhivist la Arhivele Statului din același oraș, director al Muzeului Grăniceresc Năsăudean. Alexandru Husar (1920-2009)Din 1951 a intrat în învățământul universitar, fiind asistent la catedra de Filozofie, iar apoi la cea de Istorie, a Universității „Victor Babeș” din Cluj-Napoca, iar din 1959 la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași unde a parcurs toate treptele ierarhice ale învățământului superior, ajungând în 1976 conducătorul catedrei de Literatură universală. Între 1975–1976 a fost profesor asociat la Universitatea de Stat San Marcos din Lima (Peru), unde a predat cursuri de limbă, literatură și istorie românească. Tot acolo, s-a făcut cunoscut în presa peruană cu diferite articole despre arta sculpturală a lui Constantin Brâncuși. În colaborarea cu prof. univ. Dora Bazan, de la catedra de Romanistică ale aceleași universități, a tradus în limba spaniolă poeziile lui Lucian Blaga. Cărți publicate: Întoarcerea la literatură, Dincolo de ruine, Izvoarele artei: Ad fontes, Ideea europeană: (istorie, cultură, civilizație), Periplu prin memorie: (O, tempora!), Miorița (De al motiv la mit), Pro Eminescu, Vremea de apoi

1922 – S-a născut Ștefan Augustin Doinaș

Ștefan Popa; 26 aprilie 1922, Cherechiu, Arad – 25 mai 2002, București

Poet, eseist, traducător, fost deținut politic, politician, membru titular (din 1992) al Academiei Române, președinte de onoare al Uniunii Scriitorilor. În 1941, s-a înscris la Medicină la Sibiu – unde se refugiase Universitatea clujeană, dar încă din primul an a frecventat și cursurile de la Litere și Filozofie, unde s-a transferat în 1944 – având profesori pe Lucian Blaga, Liviu Rusu, D.D. Roșca. A activat în Cercul literar de la Sibiu și a debutat în 1939, cu o poezie, în Jurnalul literar. Ștefan Augustin Doinaș (1922-2002)A câștigat premiul „Eugen Lovinescu” cu volumul Alfabet poetic, în 1947, dar volumul nu a mai apărut, din cauza instaurării comunismului. În 1948 a absolvit facultatea și s-a întors profesor în satul natal, a predat apoi Limba română la Hălmagiu, la Gurahonț, fiind în total profesor șapte ani (atunci a scris piesa de teatru, Brutus și fiii săi, un ciclu de sonete intitulat Sonetele mâniei, etc.). În 1955 a renunțat la învățământ și s-a stabilit la București, publicând și câte ceva din textele proprii. S-a angajat redactor la revista Teatru. Arestat la 3 februarie 1957, a fost condamnat la un an de închisoare „pentru omisiune de denunț” (referitor la revoluția din Ungaria). După eliberare i s-a interzis să reintre în viața literară până în 1963, când George Ivașcu l-a angajat la revista Lumea. S-a căsătorit cu celebra balerină Irinel Liciu, fiind legați de o mare iubire. A debutat în poezie abia în 1964, cu volumul Cartea mareelor, cu poeme preluate din volumul nepublicat, Alfabet poetic, dar și versuri de dată recentă, marcate de concesii făcute ideologiei oficiale (o excepție în creația sa). Din 1969 a lucrat la Secolul XX (al cărei redactor-șef a devenit în 1992). A publicat numeroase cărți – de poezie, de critică literară – și a tradus din mari scriitori ai lumii, activitatea sa literară acoperind toate genurile. Cele mai importante scrieri ale sale: Omul cu compasul, Alter ego, Anotimpul discret, Lamentații – volume de poezii; Lampa lui Diogene, Orfeu și tentația realului, Măștile adevărului poetic

1935 – S-a născut George Draga

26 aprilie 1935, Aldești, Arad – 3 octombrie 2008, Brașov

Compozitor contemporan. A studiat la Liceul Militar Muzical (1946–1954) și la Conservatorul din București (1957–1963). George Draga (1935-2008)A fost redactor la revista Muzica a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. A publicat analize ale unor creații ale compozitorilor: Aurel Stroe, Ștefan Niculescu, Tiberiu Olah, Wilhelm Berger, Cornel Țăranu, Zeno Vancea etc. și a susținut conferințe muzicale în diferite orașe ale țării. Între 1993–1998 a fost muzeograf la Muzeul „George Enescu” unde, printre altele, a realizat majoritatea fișelor creației lui George Enescu. A compus 14 simfonii; Uverturile de concert nr. 1, 2 si 3; 2 Rapsodii; 6 cantate; 12 Marșuri pentru fanfară, etc.

George Draga – Lieduri • Soprană Alina Bottez, Pian Ieronim Buga

1936 – S-a născut Virgil Andriescu

26 aprilie 1936, București

Actor de teatru și film. Absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale”, promoția 1963, clasa prof. Alexandru Finți. Virgil Andriescu (n. 1936)Imediat după absolvire a fost angajat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, unde a debutat în rolul lui Varlam din Omul cu mârțoaga de George Ciprian. Din 1965 a jucat la Teatrul de dramă Ovidiu din Constanța, la Teatrul Odeon din București, a revenit la Constanța ca director al teatrului pentru trei ani, apoi a fost pensionat, menținând colaborarea cu teatrul în diverse proiecte. A jucat în peste 40 de roluri, dintre care 30 principale, pe scenele românești, printre care: Richard al III-lea, Macbeth și peste 30 de roluri, dintre care 6 principale, în film: Labirintul, Să mori rănit din dragoste de viață, Mireasma ploilor târzii, Pas în doi, Pădurea de fagi, Balanța, Privirea lui Ulise. A fost distins cu Premiul Gopo pentru întreaga activitate (2020)

Femeia mării de Henrik Ibsen Fragment

1937 – S-a născut Ieronim Tătaru

26 aprilie 1937, Mireșu Mare-Sângeru, Prahova – 21 august 2013, Ploiești

Critic și istoric literar, profesor universitar. A studiat la Universitatea din București, Facultatea de Filologie, Secția Limba și literatura română, specializare și în Literatura universală (1954–1959). Ieronim Tătaru (1937-2013)A fost profesor de Limba și literatura română, Literatură universală și Teoria literaturii la Liceul Pedagogic și Colegiile Naționale „I.L.Caragiale” și „Mihai Viteazul” din Ploiești, profesor asociat pentru literatură comparată la Facultatea de Litere – Științe, Universitatea Petrol–Gaze din Ploiești, secretar științific, vicepreședinte și președinte al Filialei Ploiești a Societății de Științe Filologice și membru în Consiliul central de conducere a acestei Societăți, redactor-șef al revistelor de cultură Școala Prahovei, Buletinul Filialei Prahova a Societății de Științe Filologice și Axioma, președinte al Societății Culturale „I.L. Caragiale”. A debutat publicistic în revista Luceafărul (1959), la rubrica intitulată Cartea străină și editorial: cu volumul Poetică și stilistică, (1976) cu studii de teoria literaturii, cu privire specială asupra conceptelor și metodelor promovate atunci de Noua Critică și de structuralism. A publicat numeroase volume critică și estetică literară

1938 – S-a născut Dan Claudiu Tănăsescu

26 aprilie 1938, Mogoșoaia, Ilfov

Medic, autor, nuvelist, publicist, romancier și scriitor, om politic. În afară de dorința de a se instrui în ale medicinii, ca adolescent, s-a înscris la Palatul Pionierilor la secția de muzică, unde a învățat clarinetul și saxofonul, cu care mai apoi a colindat satele și orașele țării, interpretând melodii pe la concerte, baluri, nunți și tot soiul de agape. În 1964 a absolvit Facultatea de Medicină din Cluj și a devenit medic în Mărășești pentru 7 ani, după care, în urma unui concurs, a revenit acasă. A profesat medicina la policlinicile Colțea și Drumul Taberei până în 1990, când a devenit primar al comunei Mogoșoaia. A ocupat fotoliul de primar 15 ani, a fost ales apoi senator de Dâmbovița. A debutat ca scriitor la 38 de ani, în Almanahul Literar cu nuvela Luna. În ianuarie 2010, a publicat prima carte, Iluzia iubirii. A publicat până acum 12 volume de proză, iar patru dintre ele au fost premiate. Câteva scrieri ale sale: Iarba pierdută, Iarnă căzută-n genunchi, Taina stelelor, Scrisori de pe front, Livada viselor, Fumul depărtărilor, Iluzia iubirii, Ultimul zâmbet, Soarta unui vânzător de gablonzuri

1944 – S-a născut Ioan (Kiki) Dreptu

Ioan Inocențiu Dreptu; 26 aprilie 1944, Boholț, Făgăraș – 5 aprilie 2008

Pictor. A studiat pictura monumentală la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” (1963–1969). A debutat in 1969 la Expoziția Ioan (Kiki) Dreptu (1944-2008)națională a tinerilor artiști din Cluj-Napoca, iar un an mai târziu a participat la o altă expoziție de grup la Galeria Academiei de artă (Galeria Kalinderu). Între 1970-1989 a realizat pictura murală la bisericile din satele Robaia (Călimănești) și Copalnic-Mănăștur (Maramureș). A avut expoziții personale importante în afara țării, încă din anii ’80: la Van-der-Heyt Museum din Wupperthal, Galeria Nicolae, din Columbus, Ohio, iar după 1989, a expus la Galeria Stuart-Levi din New York, Galeria Virginia Linch din Rhode Island, la Champs-sur-Marne și Paris (Franța), la Institutul „Nicolae Iorga“, Veneția, în 2009 având, în sfîrșit, și o primă expoziție personală în țară (post-mortem). Imagini aici și aici

1949 – A încetat din viață Emanoil Teodorescu (10 mai 1866, Siminicea, Suceava – 26 aprilie 1949, București)

Botanist; membru titular al Academiei Române; membru corespondent al Academiei de științe din Franța

1956 – S-a născut Adriana Trandafir

26 aprilie 1956, Bascov, Argeș

Actriță de teatru și film, moderatoare de emisiuni TV. Este absolventă a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică din București, Facultatea de Teatru, secția Actorie, clasa prof. Leopoldina Bălănuță, Alexa Visarion, Alexandru Lazăr. A fost actriță a teatrului de Stat din Reșita și din 1982 a jucat pe scena Teatrului Odeon. Adriana Trandafir (n. 1956)A fost deținătoare a numeroase premii pentru interpretare: Premiul Uniter 2004 pentru Cea mai buna actriță într-un rol secundar pentru rolul Mama din spectacolul De ce fierbe copilul în mămăligă, Premiul pentru cea mai buna actriță de comedie în 2002 la Festivalul de Teatru de la Galați pentru rolul Rose Quimet din spectacolul Cumetrele, Premiul pentru cea mai buna actriță de comedie în 2000 la Festivalul de Teatru de la Galați pentru rolul Ana din spectacolul Stele in lumina diminetii, Marele Premiu de interpretare la Festivalul de Teatru Contemporan, Brăila pentru rolul Maria Tănase în Pasărea măiastră – Maria Tănase în 1988, 1989, 1990, 1996. Marele Premiu la Gala Recitalurilor actoricești, Bacău 1995, Premiul de Interpretare la Festivalul Național Studențesc de Teatru 1979, Cel mai bun spectacol și Premiul pentru regie la Festivalul de Teatru Shakespeare de la Durham (Anglia) pentru spectacolul Romeo și Julieta (1978). Din filmografie: Înainte de tăcere, Vânătoarea de lilieci, Passion Mortelle, Patul lui Procust, Crash Test Dummies, Păcală se întoarce, Europolis, Pasărea măiastră, Fructul oprit

Maria Tănase

1960 – A încetat din viață Vilhelm Beneș (27 februarie 1907, Târgu Jiu – 26 aprilie 1960, București)

Prozator, eseist, artist plastic și critic de artă

1963 – A încetat din viață V. Voiculescu (Vasile Costache Voicu; 27 noiembrie 1884, Pârscov, Buzău – 26 aprilie 1963, București)

Medic, poet, prozator și dramaturg; membru titular al Academiei de Științe din România; deținut politic în închisorile comuniste

1967 – A încetat din viață Nicolae Cernescu (31 august 1904, Câmpulung – 26 aprilie 1967, București)

Chimist și pedolog; membru titular al Academiei Române

1968 – Echipa masculină de handbal Steaua București a cucerit Cupa Campionilor Europeni

Steaua a cucerit pentru prima dată Cupa Campionilor Europeni, învingând în finală, la Frankfurt, echipa Dukla Praga cu scorul 13–11Steaua Bucureşti (1968)

1976 – Mănăstirea Moldovița a primit premiul La Pomme d’or

La Pomme d’Or (Mărul de aur) este un premiu pentru excelență în industria turismului, acordat de Federația internațională a ziariștilor și scriitorilor de turism, FIJET, asociația europeană a scriitorilor de călătorii profesionale și a jurnaliștilor. Este acordat anual unei organizații, unei locații sau unei persoane pentru recunoașterea eforturilor superioare în promovarea și creșterea nivelului de turism. România a primit premiul La Pomme d’Or pe 1975, acordat mănăstirii Moldovița. Mănăstirea Moldovița (1976) #myphotoFestivitatea de premiere a avut loc pe 26 aprilie 1976, chiar la mănăstire

1982 – A încetat din viață Ovidiu Gologan (14 mai 1912, Constanța – 26 aprilie 1982, București)

Cineast, operator și director de imagine de film

1984 – S-a născut Alexandru Potocean

26 aprilie 1984, Timișoara

Actor. A absolvit Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” din București în anul 2007. Alexandru Potocean (n. 1984)A jucat în două piese regizate de Iarina Demian pe scena Teatrului de Comedie din Capitală și la Centrul Național al Dansului. Este cunoscut pentru rolurile din filmele românești Moartea domnului Lăzărescu, Hârtia va fi albastră, 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, Nunta mută. Alături de un alt român, actorul Dragoș Bucur, a jucat rolul unui soldat în pelicula americană The way back, regizată de Peter Weir, o ecranizare a romanului The Long Walk: The True Story of a Trek to Freedom de Slavomir Rawicz

Portretul luptătorului la tinerețe (2010)

1992 – Regele Mihai, în prima vizită în România după 1989, a fost primit cu entuziasm la București

Luni, 27 aprilie, Regele a fost oaspetele Mânăstirii Curtea de Argeș, întâmpinat de 30.000 de oameni, alături de Episcopul Nifon Ploieșteanul. A participat la o slujbă de pomenire a Regilor Carol I și Ferdinand I, înmormântați aici. În după amiaza aceleiași zile, Regele și însoțitorii săi au plecat de pe aeroportul Otopeni.

Monarhia salvează România

1993 – Academia Română a stabilit noi norme ortografice ale limbii române

Curtea Constituțională a decis că „Academia Română are competența de a stabili normele ortografice ale limbii române” și legitimitatea Hotărârii Adunării Generale a Academiei Române din 17 februarie 1993 privind revenirea la „â” și ”sunt” în grafia limbii române

TVR Cultural (2002)

2002 – S-a lansat canalul TVR Cultural al Televiziunii publice române

A fost cel de-al patrulea canal al televiziunii publice din România, pe care se difuzau emisiuni cu tematică culturală, funcționând între 26 aprilie 2002–15 septembrie 2012

 

2002 – A încetat din viață Brândușa Prelipceanu (17 martie 1949 – 26 aprilie 2002)

Jurnalistă la Agerpres și Rompres; traducătoare și șefa secției Translație Franceză Rompres

2004 – A încetat din viață Titus Mocanu (1 noiembrie 1923, Brăila – 26 aprilie 2004, Köln, Germania)

Estetician, profesor universitar, critic de artă român stabilit în Germania; membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România

2005 – Răpirea jurnaliștilor români în Irak – nou moment critic

S-a ajuns într-un al doilea moment critic, când postul Al Jazeera a difuzat imagini șocante cu cei patru ostatici: Sorin Mișcoci era îmbrăcat în haine portocalii, ceea ce înseamnă, potrivit cazurilor precedente de răpiri, că a fost desemnat să fie executat, iar Ovidiu Ohanesian era ras în cap; Mohammad Munaf a apărut separat, fiind și el îmbrăcat în portocaliu. Înaintea difuzării imaginilor, redacția Prima TV a primit o înregistrare audio cu cei trei ziariști care apelau la poporul român să facă presiuni asupra oficialilor pentru a retrage trupele din Irak. Răpitorii au prelungit pînă pe 27 aprilie, la ora 18.00, ultimatumul dat autorităților române cu privire la retragerea trupelor din Irak

2006 – A încetat din viață Ulm Spineanu (2 martie 1943, București – 26 aprilie 2006, București)

Inginer, economist, profesor universitar; politician țărănist, ministru

2007 – A încetat din viață Florea Dumitrache (22 mai 1948, București – 26 aprilie 2007, București)

Fotbalist, atacant la Dinamo București, Maestru emerit al sportului

2009 – A încetat din viață Cătălina Murgea (26 ianuarie 1941, București – 26 aprilie 2009)

Actriță de scenă, film, televiziune și voce; recompensată cu Premiul Gopo 2015 pentru cea mai bună actriță în rol secundar

2014 – A încetat din viață Petre Bokor (24 mai 1940, Cluj – 25 aprilie 2014, Montreal, Canada)

Regizor de teatru și film; scriitor, traducător și profesor universitar

2017 – A încetat din viață Alexandru Racu (19 iunie 1937, Chișinău – 26 aprilie 2017)

Părinte arhidiacon, dirijor de cor, compozitor, instrumentist și profesor; a pus bazele Corului Filarmonicii din Craiova

 

#todaysmemory #istoriaRomaniei #Romaniafrumoasa #romanifrumosi

0 comentarii la „26 Aprilie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: