Istoria României România frumoasă Today's Memory

27 Aprilie în istoria românilor

Catedrala Sfântul Iosif

Foto: Catedrala Sfântul Iosif


1735 – A izbucnit răscoala iobagilor și grănicerilor mureșeni condusă de Petru Seghedinaț

Petru Seghedinaț (cca 1665–1736) a fost căpitan de grăniceri și comandant al localității militare Pecica, Arad. Grănicerii, erau țărani scutiți de unele dări și de robota datorată de iobagi stăpânului de pământ. În schimb, acești țărani erau obligați să păzească granița provinciei, iar la cererea autorităților, să participe la războaie. În 1735 grănicerii erau nemulțumiți că autoritățile vor să desființeze sistemul grăniceresc, pământurile lor urmând să fie date comitatului și nobililor, și de presiunea Austriei de a impune greco-catolicismul. În același timp, iobagii din Arad erau nemulțumiți de situația economică dificilă în care se aflau, conflictul cu nobilii fiind iminent. Conducătorii iobagilor i-au propus o alianță împotriva nobililor lui Petru Seghedinaț, care a acceptat, jurând, chiar și în scris, că va conduce răsculații la luptă. Planul era să fie atacat Aradul, unde se afla un depozit mare de arme și muniție cu care s-ar fi putut înarma răsculații. Petru Seghedinaț a început să își instruiască pentru luptă unitatea sa de grăniceri, sub pretextul fals că va porni în urmărirea unei cete de haiduci, între timp începând să coopteze și alți ofițeri de grăniceri pentru cauza răscoalei. Răscoala urma să pornească atunci când suficient de multe trupe imperiale vor fi părăsit Aradul, garnizoana locală fiind astfel slăbită și ușor de învins de către rebeli. La 27 aprilie 1735, fără a mai aștepta plecarea trupelor imperiale și fără de veste, căpeteniile țăranilor au pornit răscoala. Seghedinaț s-a dus la Arad, unde a fost arestat, iar răscoala a fost înăbușită din fașă

1818 – Împăratul rus Alexandru I a sosit la Chișinău, Gubernia BasarabiaÎmpăratul Rus Alexandru I. Portret de Stepan Shchukin (1818)

Venind de la Hotin, împăratul Alexandru I a ajuns în 27 aprilie la Chișinău, cu ocazia promulgării, la 29 aprilie, a unui nou regulament de administrare a provinciei Basarabia, Așezămîntul obrazovaniei oblastiei Basarabiei (sau Așezămîntul constituirii regiunii Basarabia)

1867 – S-a născut Sarmiza Bilcescu-Alimănișteanu

27 aprilie 1867, București – 26 august 1935

Prima româncă avocat, prima femeie din Europa care a obținut licența în drept la Universitatea din Paris și prima femeie din lume cu un doctorat în drept. A obținut licența în științe juridice în 1887. Sarmiza Bilcescu-Alimănișteanu (1867-1935)În 1890, în vremea când 71% dintre studentele din universitățile franceze proveneau din alte țări, Sarmiza Bilcescu a fost prima femeie din Europa care a obținut un doctorat în drept, cu teza De la condition légale de la mère (Condiția juridică a mamei). În 1891 a fost admisă în Baroul Ilfov (care, la acea vreme, includea și Bucureștiul și era prezidat de renumitul avocat și om politic Take Ionescu). Totuși, Sarmiza Bilcescu nu a practicat niciodată avocatura. S-a măritat cu Constantin Alimănișteanu la șase ani după ce a fost admisă în Barou și ca urmare s-a retras din avocatură, fiind însă activă în cercurile feministe. S-a numărat printre fondatoarele Societății Domnișoarelor Române care își propunea să lupte pentru creșterea gradului de educație în rândul femeilor

1868 – S-a născut Ioan Athanasiu

27 aprilie 1868, Sascut, Bacău – 20 iulie 1926, București

Medic veterinar și fiziolog, profesor universitar, membru corespondent (din 1911) al Academiei Române. A absolvit Școala Superioară de Medicină Veterinară din București în anul 1890. S-a specializat la Laboratorul de la Sorbona (1894–1898). Ioan Athanasiu (1868-1926)A fost medic veterinar la Constanța, șef de lucrări la București, apoi director adjunct al Institutului Internațional de Fiziologie „Marey” de la Boulogne-sur-Seine, Franța (1902–1905). Din 1905 devenit profesor la Școala Superioară de Medicină Veterinară din București. A fost unul dintre întemeietorii fiziologiei moderne românești și unul dintre precursorii europeni ai bioritmicității, scriind numeroase studii de specialitate. A fost membru fondator al revistei românești Annales de biologie, care a impus lumii cercetările fiziologice românești. A colaborat la marele dicționar de fiziologie francez. Împreună cu Dimitrie Călugăreanu a publicat Fiziologia animală (1914)

1872 – A încetat din viață Ion Heliade Rădulescu (6 ianuarie 1802, Târgoviște – 27 aprilie 1872, București)

Poet, prozator, ziarist și om politic; membru fondator al Academiei Române și primul său președinte

1873 – Înființarea Agenției Diplomatice Române la Roma

La 27 aprilie 1873 guvernul Lascăr Catargiu a înființat prima agenție diplomatică română la Roma și l-a numit pe Petre P. Carp titular al oficiului. Prin Legea din 2/14 februarie 1879, agenția a devenit reprezentanța diplomatică a României în Regatul Italiei

Emanoil Costache Epureanu (1876)1876 – S-a instalat Guvernul Emanoil Costache Epureanu (2)

Consiliu de miniștri liberal prezidat de Manolache Costache Epureanu, care a guvernat în perioada 27 aprilie 1876–23 iulie 1876. După alegeri, noua Cameră dominată de liberali a trimis în judecată 11 miniștri din fostul guvern conservator sub acuzații de încălcare a Constituției și abuz în serviciu, care vor fi retrase anul următor

1882 – S-a născut Nicolae Bălan

27 aprilie 1882, Blăjenii de Sus, Bistrița-Năsăud – 6 august 1955, Sibiu

Mitropolit al Ardealului, membru de onoare (din 1920) al Academiei Române. Imediat după ocuparea Transnistriei în anul 1941 a pus bazele Misiunii Ortodoxe Române din Transnistria. Deși în 1945, după întoarcerea frontului și ocuparea României de către Armata Roșie, a existat temerea că mitropolitul Bălan va fi înlăturat din funcție alături de ceilalți ierarhi ortodocși activi în Transnistria, acest lucru nu s-a întâmplat întrucât el și-a arătat utilitatea față de sovietici. În anul 1948, împreună cu patriarhul Iustin Moisescu, a pus în aplicare planul de desființare a Bisericii Unite

1883 – Papa Leon al XIII-lea a înființat Arhidieceza de București

Papa Leon al XIII-lea, prin scrisoarea apostolică Praecipuum munus, a ridicat Vicariatul Apostolic al Valahiei la rangul de arhiepiscopie cu reședința în București. Catedrala Sfântul Iosif, 1900 (1883)Tot atunci a fost numit și primul titular al arhidiecezei, în persoana episcopului Ignatius Paoli din Congregația Pasioniștilor, care, din anul 1870, era episcop de Nicopole și administrator apostolic al Valahiei. Arhiepiscopului Paoli i se datorează deschiderea primului seminar pentru formarea clerului diecezan și construirea Catedralei Sfântul losif din București între anii 1873–1884. El a fost cel care l-a încoronat pe primul rege al României, Carol I al României, în anul 1881. Arhidieceza de București este una din cele două arhiepiscopii romano-catolice din România, alături de Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba IuliaCatedrala Sfântul Iosif #myphoto

1886 – S-a născut Radu Vlădescu

27 aprilie 1886, Sibiciu de Sus, Buzău – 15 februarie 1963, București

Medic veterinar, biochimist, membru titular (din 1955) al Academiei Române și al academiilor de medicină și medicină veterinară din Paris. A absolvit Școala Superioară de Medicină Veterinară din București, rămânând preparator la catedra de Chimie a școlii. Radu Vlădescu (1886-1963)În paralel, a urmat Facultatea de Științe a Universității din București, secția Fizico-chimice și a luat doctoratul în 1911 cu teza Cercetări asupra prezenței și rolul zincului la animale. A fost profesor de medicină veterinară la Facultatea de medicină veterinară din București. Este cunoscut prin importante cercetări privind compoziția chimică a materiei vii, metabolismul animal și prin lucrările din domeniul lactologiei. Din lucrările sale: Recherches sur la présence et le rôle du zinc chez les animaux, Carence minérale chez les vaches laitières, Recherches sur le contenu en acides aminés du suc gastrique anachlorhzdrique, son importance pour le diagnostique du cancer, etc.

1897 – S-a născut George Löwendal

George Baron de Lövendal; 27 aprilie/10 mai 1897, Sankt Petersburg – 18 februarie 1964, București

Pictor, grafician, pedagog și maestru al primelor generații de artiști plastici din România postbelică, cunoscut prin arta sa ca Pictorul Bucovinei și al țăranului român. A urmat școala de Belle Arte la Sankt Petersburg dovedind un mare talent de portretist. După absolvire, a profesat la Soroca și Chișinău, în Basarabia. George Lövendal (1897-1964)În 1918, când Basarabia s-a unit cu România, Lövendal a continuat să profeseze în noua sa patrie, inițal ca scenograf la teatrul din Chișinău. A creat la București Academia liberă de arte plastice (1938), fiind totodată unul dintre membrii fondatori ai Fondului Artiștilor Plastici din România (1945). A fost directorul tehnic al Teatrului Național din Cernăuți, al Teatrului Național din Craiova, a desfășurat și o bogată activitate la teatrele „Lucia Sturdza Bulandra” și „Constantin Tănase”. A fost profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”. A fost un artist multilateral, afirmându-se în multe domenii ale artei, între care designer, creator de cosume, a lucrat în teatru, operetă, gazetărie, actorie, balet, regie artistică și a fost și arhitect. Tot el a creat primul teatru de păpuși din țară. Biografie ilustrată

1908 – S-a născut Toma Dimitriu

27 aprilie 1908, Tămăoani–Frumușița, Galați – 19 septembrie 1984

Actor de teatru și film. A fost absolvent al Conservatorului de Artă Toma Dimitriu (1908-1984)Dramatică din București (promoția 1932) și a activat la Teatrul Național din București și la Comitetul Cinematografiei. A jucat în filme ca: Mitrea Cocor, Bălcescu, Darclee, Tudor, Neamul Șoimăreștilor, Frații Jderi, Buzduganul cu trei peceți, Întoarcere la dragostea dintâi. A fost distins cu titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne (1953) și cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967)

Explozia (1973)

1914 – S-a născut Prințesa Greta Sturdza

27 aprilie 1914, Oslo, Norvegia – 30 noiembrie 2009

Prințesa Greta Sturdza (1914-2009)Cu tatăl norvegian, mama rusoaică, s-a căsătorit cu Georges Studza și a ajuns în România, în 1937. A manifestat o grijă deosebită față de oamenii nevoiași și copiii defavorizați în anii grei care au urmat celui de-al Doilea Război Mondial, a constituit, alături de Olga, mama principelui Sturdza, un comitet de ajutorare pentru zeci de mii de copii orfani din ținutul Iașilor. După 1947 s-au lovit de opresiunile regimului comunist instalat la putere în România și a fost nevoită să plece din țară cu familia. A fost proprietara domeniului Vasterival – o grădină botanică particulară, întinsă pe 12 hectare, la circa 200 km nord de Paris și Președinte de onoare al International Dendrological Society

1918 – A încetat din viață Constantin Moroiu (13 februarie 1837 – 27 aprilie 1918)

Ofițer al Armatei Regale în grad de căpitan, filatelist, a participat la Războiul Ruso-Turc împotriva Imperiului Otoman; fondator al Marii Loji Naționale din România

1919 – Adunarea generală a Partidului Țărănesc Basarabean

Convocată la 27aprilie 1919, în sala Palatului Sfatului Țării. Pe lîngă celelalte puncte supuse dezbaterii, adunarea a ales Comitetul Central, format din 17 membri: Pantelimon Halippa, D. Ciugureanu, Ion Inculeț, V. Bîrcă, Ștefan Ciobanu, N. Bivol, Ion Pelivan, Ion Buzdugan, Anton Crihan, P. Erhan, Ștefan Holban, I. Ioncu, V. Mîndrescu, M. Minciună, Gherman Pîntea, N. Secară și N. Suruceanu

1919 – Adunarea națională țigănească de la Ibașfalău

La Dumbrăveni (Ibașfalău, cum se numea atunci) a avut loc „o adunare națională țigănească, prin care populația țigănească din Ardeal a recunoscut și a aderat la Marea Unire” (spune prof. Helmuth Julius Knall). Adunarea a avut loc la Castelul Apaffi din Dumbrăveni. Memoriul datat 27 aprilie, Ibașfalău, consemnează aderarea țiganilor transilvăneni la Marea Unire și adună o serie de doleanțe: „Atât noi cât și urmașii noștri să fim considerați ca cei mai supuși și credincioși fii și cetățeni ai României Mari, conform punctului I al hotărârii aduse în adunarea națională românească ținută la Alba Iulia la 18 Nov./1 Dec. 1918” și altele, printre care și eliminarea apelativului „țigan” și înlocuirea cu altceva. Documentul final a fost semnat de 22 de delegați și de președintele Gheorghe Humagiul

1922 – Explozia de la mina de cărbune Aurelia din Valea Jiului

Accidentul, care a făcut cele mai multe victime în Lupeni, s-a petrecut la ora 12.30, în Mina Aurelia. O explozie provocată în mina de cărbune a dus la moartea a 82 de mineri și rănirea altor 14 oameni, dintre cei circa 100 de oameni care intraseră în acea dimineață în șut. Tragedia a fost cauzată de acumularea de gaz metan în subteran, în galeriile care nu erau ventilate corespunzător. Cele mai multe dintre trupurile scoase ulterior din mină erau de nerecunoscut

1931 – George Enescu a terminat orchestrația operei Oedip

După o muncă de mai bine de un deceniu, George Enescu a George Enescu (1931)terminat orchestrația celebrei opere, dedicate celei care ulterior îi va deveni soție, Maria Teșcanu Rosetti (fostă Cantacuzino). Este o tragedie lirică în 4 acte, pe un libret în limba franceză de Edmond Fleg, pornind de la tragediile Oedip rege și Oedip la Colonos scrise de Sofocle. Premiera mondială a avut loc la Opéra Garnier din Paris, pe 13 martie 1936 și s-a bucurat de un succes imediat

George Enescu – Oedip Actul I

1941 – Întrevederea dintre Iuliu Maniu și reprezentanții guvernelor englez și american

La solicitarea lui Iuliu Maniu, ca reprezentant al opoziției unite a PNȚ-PNL, a avut loc o întrevedere „în 27 aprilie 1941, la sediul legației britanice, cu participarea dlui Maniu, a d-lui Reginald Hoare [diplomat britanic] și a d-lui Gunther [Franklin Mott Gunther, ambasador al SUA la București]” (Corneliu Coposu). Iuliu Maniu (1941)S-au constituit două grupuri de legătură, între opoziția unită din România și o reprezentanță autorizată a guvernului englez, s-au stabilit mijloace de legătură și comunicare în situația întreruperii relațiilor diplomatice. Iuliu Maniu a cerut, între altele, să se garanteze anularea dictatului de la Viena și granițele României din 1938 și să recunoască opoziția unită drept reprezentant legitim al României. În răspunsul lor, cele două guverne se eschivau să garanteze frontierele româno-sovietică și româno-bulgară dinainte de 1940

1950 – A încetat din viață Horia Bonciu (Beniamin Haimovici; 19 mai 1893, Iași – 27 aprilie 1950, București)

Poet, prozator, jurnalist, traducător de avangardă al perioadei interbelice; asociat cu expresionismul, suprarealismul și postmodernismul

1953 – A încetat din viață Gheorghe I. Brătianu (3 februarie 1898, Ruginoasa, Iași – 23 sau 27 aprilie 1953, închisoarea Sighet)

Istoric și om politic; președinte al Partidului Național Liberal–Gh. Brătianu; s-a stins în detenție, în lagărul de la Sighetu Marmației

1954 – S-a născut Adi Cristi

Adrian Rosentzveig; 27 aprilie 1954, Bacău

Scriitor, jurnalist, membru al Uniunii Scriitorilor și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din 1990. Este absolvent al Universității Tehnice Gh. Asachi, Facultatea de Construcții, promoția 1979 și al Facultății de Științe Politice a Universității „Petre Andrei” din Iași, promoția 2006 cu lucrarea de licență Evoluția discursului liderilor politici locali. Este directorul general al Grupului de Presă 24:ORE și al cotidianului 24:ORE din Iași, profesor asociat la Universitatea Apollonia din Iași, Facultatea Științe ale Comunicării – Jurnalism. A publicat 53 de volume de poezie, publicistică și proză, dintre care: După sentimente, Pasărea fără aripi, Anatomia culorii, Valsificatorul de tablouri, 366/24 (trei sute șaizeci și șase de zile în 24 de ore), Nici o zi fără tine, Revoluția la Iași, Sinea Mea, Zidul, Psalmi declasificați, Poem de spus morții la ureche, Țiganca, Poeme de nisip, etc.

1965 – S-a născut Andrei Bodiu

27 aprilie 1965, Baia Mare – 3 aprilie 2014, Oradea

Poet, prozator și eseist, membru al Asociației Scriitorilor Andrei Bodiu (1965-2014)Profesioniști din România (ASPRO) și Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara în anul 1988. A fost decan și profesor la Facultatea de Litere a Universității Transilvania din Brașov și redactor-șef al revistei Interval. A debutat în 1991, în volumul colectiv Pauză de respirație, publicat în colaborare cu Simona Popescu, Caius Dobrescu și Marius Oprea. Volume de poezie: Cursa de 24 ore, Studii pe viață și pe moarte, Firul alb

1968 – S-a născut Cristian Mungiu

27 aprilie 1968, Iași

Regizor, producător și scenarist de film contemporan. A studiat Limba și literatura engleză și americană și a lucrat o perioadă ca profesor, precum și ca ziarist și moderator la radio și la televiziune. În 1998 a absolvit cursurile Academiei de Teatru și Film din București, contribuind apoi în calitate de regizor secund la filme cunoscute precum Le Capitaine Conan (1996, regia Bertrand Tavernier) și Train de Vie (1998, regia Radu Mihăileanu). Cristian Mungiu (n. 1968)A regizat scurtmetraje, pentru care a primit mai multe premii, printre care și cel pentru cel mai bun regizor, la Festivalul Dakino, în anul 2000, pentru Zapping. Lungmetrajul Occident (2002) a fost prezentat în cadrul secțiunii Quinzaine des Réalisateurs la Festivalul de la Cannes, obținând Marele Premiu la Festivalul Internațional de Film Transilvania. Filmul 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile (2007) l-a făcut celebru, prin selectarea sa de către juriul Festivalului de Film de la Cannes. După ce a primit Premiul acordat de către Federația Internațională a Presei Cinematografice, FIPRESCI, și premiul acordat de administrația educației naționale din Franța, regizorul Cristian Mungiu a câștigat la 27 mai 2007 Marele Premiu al Festivalului Internațional de Film de la Cannes – Palme d’Or. Filmul a fost nominalizat și la premiile Golden Globe (Globul de Aur). Alte filme: Amintiri din epoca de aur, După dealuri, Bacalaureat

4 luni, 3 saptamâni si 2 zile

1972 – A fost inaugurat Muzeul Curtea Veche de la Palatul Voievodal București

Muzeu în aer liber din București, situat pe locul ruinelor Curții Vechi. Muzeul păstrează vestigiile fostei Cetăți de Scaun a Bucureștiului, care au rezistat timpului, catastrofelor naturale și intemperiilor. Majoritatea urmelor fostei Cetăți de scaun a Bucureștiului au fost scoase la iveală prin săpăturile arheologice din 1953 și între 1967–1972

Curtea Veche, Bucuresti

1977 – A încetat din viață Camil Baltazar (Leibu Goldenstein/Leopold Goldstein, 25 august 1902, Focșani – 27 aprilie 1977, București)

Poet, publicist; prim redactor la ziarul România Liberă

1979 – A încetat din viață Gheorghe Vrănceanu (30 iunie 1900, Valea Hogei, județul antebelic Vaslui/Bacău – 27 aprilie 1979, București)

Matematician, profesor universitar, membru al Academiei de Științe din România și al Academiei Române

 

Ziua drapelului în Republica Moldova

Adoptarea tricolorului ca drapel de stat în RSS Moldova (1990)Instituită de Parlamentul de la Chișinău la 23 aprilie 2010

1990 – Adoptarea tricolorului ca drapel de stat în RSS Moldova

Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a aprobat tricolorul ca drapel de stat. La Prima Sesiune a Sovietului Suprem al RSS Moldovenești din 27 aprilie 1990 s-a legiferat oficial Drapelul tricolor cu stema amplasată în centrul fâșiei galbene (stema urma să fie aprobată ulterior). Gheorghe Ghimpu a fost acel care a arborat pentru prima dată, la 27 aprilie 1990, Tricolorul de Stat pe cupola Parlamentului moldav. Prin Hotărîrea nr. 17/12 mai 1990 a fost aprobat Regulamentul cu privire la Drapelul de Stat al RSS Moldovenești

 

2000 – A încetat din viață Ovid S. Crohmălniceanu (Moise Cohn; 16 august 1921, Galați – 27 aprilie 2000, Berlin)

Prozator, critic și istoric literar;, editor al revistei Contemporanul; stabilit în Germania din 1992

Andrei Pleșu (2002)

2002 – Filosoful Andrei Pleșu a primit premiul „Joseph–Bech” pe anul 2001

Ceremonia a avut loc la sediul Institutului de studii avansate New Europe College din București, al cărui fondator și rector a fost Andrei Pleșu, în semn de recunoaștere a strădaniilor sale pentru unificarea europeană

2002 – Echipa masculină de seniori a României a devenit campioană europeană la gimnastică

La cel de-al 25-lea Campionat European, la Pastras, între 18–21 aprilie 2002, echipa masculină de seniori a României a acupat locul I pe podioum, urmată de echipele Rusiei și BelarusEchipa masculină de gimnastică a României (2002)

2010 – A încetat din viață Cristina Tacoi (8 iunie 1933, Plenița, Dolj – 27 aprilie 2010, Craiova)

Actriță a Teatrului Nottara din București; scriitoare

2012 – Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu a fost demis

Cabinet PDL–UDMR–UNPR condus de Mihai Răzvan Ungureanu care s-a aflat la guvernare între 9 februarie 2012–27 aprilie 2012. Coaliția guvernamentală a pierdut majoritatea în Parlament, iar după 78 de zile de guvernare cabinetul a fost demis prin moțiune de cenzură inițiată de PSD și PNL. Victor Ponta, președinte al Partidului Social Democrat și co-președinte al Uniunii Social Liberale, a fost desemnat de șeful statului, Traian Băsescu, candidat la funcția de prim-ministru. Guvernul Ungureanu a funcționat interimar până la 7 mai 2012

2014 – A încetat din viață George Astaloș (4 octombrie 1933, București – 27 aprilie 2014, București)

Poet, romancier și dramaturg stabilit la Paris; redactor-șef al revistei plurilingve Nouvelle Europe

 

#todaysmemory #istoriaRomaniei #Romaniafrumoasa #romanifrumosi

0 comentarii la „27 Aprilie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: