Istoria României România frumoasă Today's Memory

29 Aprilie în istoria românilor

Prima șarjă de artilerie în Războiul de Independență

Foto: S-a instalat oficial starea de război între România și Imperiul Otoman


1459 – Primele represalii ale domnitorului Vlad Țepeș împotriva negustorilor sași

Incursiunile pe care le făcea Vlad împotriva sașilor din Transilvania erau atât represalii pentru nesocotirea legilor sale, cât și acte de protecționism menite să promoveze activitățile comerciale din Țara Românească. Raporturile încordate dintre Vlad Țepeș și negustorii sași se explică prin faptul că, fiind meșteșugari vestiți, ei beneficiaseră întotdeauna de privilegiile domnitorului, iar când Vlad a inițiat o politica de protecție și a negustorilor din Țara Româneasca, sașii s-au răzvrătit. Complotau, mai pe față, mai pe ascuns, să-l alunge de la domnie, susțineau alți pretendenți la tron, au creat și difuzat în Europa o mulțime de legende defăimătoare despre „Dracula”.

Vlad Țepeș luând masa printre țepe. Gravură germană pe lemn
Vlad Țepeș luând masa printre țepe. Gravură germană pe lemn

Vlad Țepeș nu a pregetat să instituie cea mai autoritară domnie din Țările Române de pană atunci și să tragă în țeapă pe toți cei care îi nesocoteau autoritatea. Cronicile timpului spun ca Țepeș a strâns în ziua de Paște a anului 1459 câteva sute de negustori brașoveni – 43 au fost trași în țeapă, iar Țepeș a luat masa printre țepele în care aceștia agonizau. Alți 300 ar fi fost arși de vii. După Paște, oștile muntene au năvălit în Transilvania, atacând ținutul Sibiului, apoi al Bârsei, prăpădind și arzând numeroase sate

1818 – Țarul Alexandru I a promulgat Așezământul obrazovaniei oblastiei Basarabiei

La 29 aprilie 1818, la Chișinău (Basarabia țaristă) împăratul rus Alexandru I a sancționat un nou regulament de administrare a Basarabiei cunoscut sub denumirea Așezământul obrazovaniei oblastiei Basarabiei (Așezământul constituirii regiunii Basarabia). Legea organică pentru administrarea provinciei Basarabia (o constituție) a fost elaborată în limbile română și rusă. Conform acestei legi s-au menținut vechile drepturi ale tuturor claselor sociale. Boierii, pe lângă vechile privilegii, au primit drepturile și avantajele nobilimii rusești. Judecata civilă se făcea în română iar cea penală în rusă și română. Jalbele la guvernatori se puteau face în română și în greacă. Partea rea a Legii a fost înlesnirea colonizării Basarabiei care s-a observat mai ales pe teritoriile mai puțin populate de băștinași, precum era Bugeacul (Basarabia istorică). Paralel cu coloniștii au fost așezați în Basarabia și militarii în retragere împreună cu familiile lor, fiind scutiți pe viață de plata datoriilor către stat. Tipărituri românești

 Principele Carol von Hohenzollern-Sigmaringen  (1866)

1866 – Principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a acceptat Domnia României

Sfătuit de cancelarul Otto Bismarck al Prusiei să pună puterile garante în fața faptului împlinit, încurajat de împăratul Napoleon al III-lea al Franței și cu aprobarea tacită a regelui Wilhelm al Prusiei, Prințul Carol s-a hotărât să accepte domnia în România

1868 – S-a înființat la București Societatea Filarmonică Română

Etapele premergătoare constituirii societății se datorează lui Eduard Wachmann, care a construit o orchestră cu circa 30 de instrumentiști, cu care a dat câteva concerte, a căutat toate căile pentru procurarea fondurilor, a înaintat regelui memorii pentru înființarea unei orchestre filarmonice… „Actul de naștere“ al Societății Filarmonica Română sub oblăduirea Societății Atheneului Român s-a semnat în prezența a 54 de membri fondatori. Membrii Societății Filarmonice Române (1868)Expunerea de motive preciza că scopul noii înjghebări este „dezvoltarea și propagarea gustului uneia din cele mai frumoase și ideale dintre arte, Muzica, și a societății noastre, distracțiune mai nobilă care să-l repauzeze și, în același timp, să-l înalțe și să-l înnobileze pe om, spre a contribui la înălțarea estetică a națiunii“. Primul director a fost Eduard Wachmann. Primul concert a avut loc în 15 decembrie același an, sub bagheta inițiatorului său. Este instituția muzicală reprezentativă a României, denumită din 1955 Filarmonica „George Enescu”

1868 – Căderea Guvernului Ștefan Golescu

Ștefan Golescu (1868)Consiliu de miniștri radical prezidat de Ștefan Golescu care a guvernat România în perioada 17 august 1867–29 aprilie 1868. Activitatea cabinetului a fost obstrucționată de disputele cu opoziția; depunerea unui proiect de lege prin care evreilor le era interzisă luarea în arendă a imobilelor a deteriorat poziția externă a statului român; la presiunea Puterilor Garante, primul ministru și-a depus mandatul

1877 – S-a instalat oficial starea de război între România și Imperiul Otoman

Imperiul Otoman a reacționat la acțiunile politice și militare ale românilor, luând o serie de măsuri: suspendarea diplomaților români de la Constantinopol, sechestrarea de nave românești încărcate cu cereale, bombardarea porturilor române de la Dunăre, atacarea pichetelor de frontieră ș.a. În această situație, ministrul de război român Alexandru Cernat a ordonat trupelor române să riposteze ferm față de orice tentativă otomană de traversare a Dunării. Camera Deputaților a votat o moțiune prin care au fost declarate rupte toate legăturile României cu Imperiul Otoman, căruia țara noastră i-a declarat în mod oficial război, la 29 aprilie/11 mai. A doua zi, Senatul a votat o moțiune similară.

După declararea stării de razboi, turcii au organizat bande înarmate care terorizau populația din preajma Dunării. Ca represalii s-a executat un puternic bombardament de artilerie asupra Ghecetului, care a fost incendiat

1878 – A încetat din viață Dimitrie Petrino (1838, Rujnița, Soroca, Moldova – 29 aprilie 1878, București)

Poet elegiac, jurnalist și traducător (a tradus din poeziile lui Goethe, Heine, Hugo și Lenau); reținut de istoria literaturii mai ales ca inamic și detractor al poetului Mihai Eminescu; membru corespondent (din 1877) al Academiei Române

1888 – S-a născut Gheorghe N. Leon

29 aprilie 1888, Iași – după 1955, închisoarea Sighet (?)

Economist, profesor universitar, om politic liberal. A studiat la Universitatea din Jena (Germania), unde a obținut și doctoratul în Economie. În 1916 s-a reîntors în țară, s-a căsătorit cu Viorica Chirițescu, a fost profesor la Facultatea de Drept din Cluj, Catedra de finanțe și statistică, apoi profesor de Finanțe și statistică la Facultatea de Drept a Universității din București, fiind și președinte al Institutului de Științe Economice și Financiare a Facultății de Drept. Împreună cu Victor Slăvescu a fost director și proprietar al revistei Analele economice și statistice, unde a publicat numeroase dintre studiile sale. Pe plan politic s-a remarcat ca deputat în Parlamentul României, subsecretar de stat în Ministerul Industriei și Comerțului, a îndeplinit simultan funcția de ministru al Economiei și ministru ad-interim la Finanțe, Agricultură și Domenii, Coordonare și Planificare în Guvernul Ion Gigurtu. A fost două luni ministru al Economiei în guvernul Ion Antonescu, a demisionat din funcție, reluând activitatea la catedră. A fost viceguvernator al Băncii Naționale Române, membru în consiliul de administrație al societății Rogifer (deținută de Malaxa) și membru în consiliul de administrație ale Radiodifuziunii Române, ulterior la Curtea de Conturi din București. În 1946, odată cu instaurarea regimului comunist, a fost arestat și judecat împreună cu membrii guvernului Gigurtu în Procesul Criminalilor de Război. A fost condamnat la închisoare pe viață și internat la Sighet, unde a stat până în 1955, când închisoarea a fost dezafectată. Este nesigur dacă a murit la Sighet sau dacă a fost transferat la închisoarea de la Râmnicu Sărat, însă după acest an nu se mai știe nimic concret despre soarta lui

1899 – A încetat din viață George Assaky (1 ianuarie 1855, Iași – 29 aprilie 1899, București)

Medic, unul dintre primii chirurgi români care au introdus principii moderne de asepsie și antisepsie, precursor al neurochirurgiei moderne, membru corespondent al Academiei Române

 

Ziua veteranilor de război

Marcată anual, începând din 2008, în semn de recunoaștere a meritelor veteranilor de război pentru apărarea independenței, suveranității, integrității teritoriale și a intereselor RomânieiZiua veteranilor de război (1902)

1902 – Titlul de Veteran de război a fost recunoscut pentru prima dată

La 29 aprilie 1902 Regele Carol I a promulgat, la solicitarea supraviețuitorilor Războiului de Independență (1877–1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenția Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostașilor care au luptat în acest război. La articolul 2, Înaltul Decret Regal prevedea: „Pentru ca fiecărui ostaș veteran să i se asigure liniștea și ocupațiunea pentru restul de viață, i se vor pune la dispoziție cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generațiile viitoare”. Astfel, participanților la Războiul de Independență li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent și diferite înlesniri, în semn de recunoaștere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă. În Războiul de Independență s-au sacrificat 10.000 de ostași din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operații

1918 – A încetat din viață Barbu Ștefănescu Delavrancea (11 aprilie 1858, București – 29 aprilie 1918, Iași)

Scriitor, dramaturg, orator și avocat; primar al Capitalei; membru al Academiei Române

1920 – S-a înființat Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale

A fost înființat prin Decretul-Lege nr. 1327/29 martie 1920 și a funcționat în baza Legii pentru organizarea Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale din 29 aprilie 1920, având ca scop pregătirea, aplicarea și supravegherea aplicării tuturor legilor și regulamentelor referitoare la asigurările sociale, ocrotirea și organizarea muncii, cooperarea orășenească, asistența socială, precum și a oricăror alte legi și regulamente referitoare la ocrotirea socială

1925 – S-a născut Alexandru Timotin

29 aprilie 1925, Iași – 4 iunie 2007, București

Inginer, membru titular (din 1999) al Academiei Române. A absolvit în 1949 Facultatea de Electrotehnică a Politehnicii din București, în ultimul an participând la cursuri de specializare în tehnica radioului organizate de Societatea Română de Radiodifuziune. În 1958, a obținut titlul de doctor în științe cu teza Proprietățile dinamice ale câmpului electromagnetic macroscopic în medii oarecare, ulterior devenind doctor docent (1974). Alexandru Timotin (1925-2007)A lucrat la Societatea Română de Radiodifuziune, în paralel fiind asistent la catedra de măsurări electrice a Facultății de Electrotehnică din Politehnica București. Din 1953 s-a format echipa Remus Răduleț (șeful Catedrei de Electrotehnică)–Alexandru Timotin–Andrei Țugulea, care a avut un rol important la dezvoltarea școlii românești de electrotehnică. A avansat treptele unei cariere didactice la Facultatea de Electrotehnică, de la asistent la profesor, a fost cercetător la Institutul de Energetică al Academiei Române și Președinte al Departamentului cu predarea în limbi străine al Politehnicii. A fost distins cu Ordinul Meritul Științific (1966), titlul de Ofițer al Ordinului Palmes Académiques (1993), Premiul „Traian Vuia” (1964, 1968) al Academiei Române (împreună cu Acad. Remus Răduleț), Ordinul Național Pentru Merit în grad de Ofițer (2000)

1927 – S-a născut Virgil Cândea

29 aprilie 1927, Focșani – 16 februarie 2007, București

Istoric al culturii, membru al Uniunii Scriitorilor din 1971, membru titular (din 1993) al Academiei Române. A studiat la Facultatea de Drept (1945–1949) a Universității București și, în paralel, la Virgil Cândea (1927-2007)Facultatea de Filosofie, Secția Clasică și Institutul Teologic Universitar. A devenit Doctor în Filosofie în 1970 cu teza Filosofia lui Dimitrie Cantemir. A lucrat la Biblioteca Academiei, la Oficiul Național de Turism Carpați, a fost director al Secretariatului Asociației Internaționale de Studii Sud-Est Europene (1963–1968), director științific al Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale (1965–1968) și redactor al revistei acesteia. Din operele sale: Introducere în documentarea științifică, Pagini din trecutul diplomației românești

1928 – La Chișinău a fost inaugurat monumentul lui Ștefan cel Mare

Este un monument închinat domnului moldovean Ștefan cel Mare, realizat în perioada 1925–1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală și amplasat în Parcul Ștefan cel Mare din Chișinău. Monumentul a fost turnat la București, la turnătoria lui Rîșcanu, în anul 1927, din bronz provenit de la 6 tunuri mari, capturate de la otomani în timpul Războiului de Independență. Monumentul lui Ştefan cel Mare, Chişinău (1928)A fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la a 10-a aniversare a unirii Basarabiei cu România, montat pe un soclu din piatră extrasă din cariera de la Cosăuți, proiectat de E.A. Bernardazzi, arhitectul orașului Chișinău, și de inginerul G.A. Levițchi

1931 – S-a născut Ilie Tănăsache

29 aprilie 1931, Independența, Galați

Prozator, scenarist și publicist. A urmat Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic din Galați. A lucrat ca reporter, șef de secție, redactor și redactor-sef adjunct la ziarul regional Viața nouă din Galați, a fost secretar literar la Teatrul dramatic din Galați, apoi publicist comentator la Scînteia (1969–1989). A debutat în Scînteia tineretului, cu schița Cafeaua (1956), cu o prezentare de Ion Brad. Ilie Tănăsache (n. 1931)Debutul editorial a fost cu volumul de schițe și povestiri, Prin parbriz râdea o fată (1962). A colaborat la Iașul literar, Cronica, Luceafărul, Tribuna, România literară etc. A publicat romane și povestiri: Timpul fără cusur, Ape fără maluri, Înaintea ultimei căderi, Ziua a început la amiază, Mâine, cu mare dragoste, Sudul speranțelor, Un mincinos în plus, Țărmul tandreței; volume pentru copii: Bomba din fort, Azor cel verde, Amiralul și pirații, Cu tata la volan; romane polițiste: Palmyra cere rendez-vous, Doria, oprește-te!; sau volume de publicistică: Altitudinea curajului, Duminica era ziua mea de plâns, Operațiunea Metrou. A mai scris scenariul filmului Așteptând un tren, regizat de M. Veroiu (1982), fiind coscenarist și la filmul artistic Lansarea (1984, regia de D. Necșulea, Premiul Interteleviziunii la Festivalul Internațional al Filmului pentru TV)

1935 – S-a născut Vasile Vetișanu

29 aprilie 1935 – 1 decembrie 2012, Șimleu Silvaniei

Scriitor, om politic. A fost absolvent al facultății de filozofie din București, Doctor în Filozofie și cercetător științific. Din anul 1990 a fost director al Institutului de Etnografie și Folclor al Academiei Române. A fost senator în legislatura 1992–1996 și deputat în legislatura 1996–2000, ales în județul Satu Mare pe listele PNȚCD

1936 – S-a născut Gheorghe Tomozei

29 aprilie 1936, București – 31 martie 1997, București

Poet și eseist, redactor. A urmat cursurile Școlii de literatură „Mihai Eminescu”, avându-i colegi pe Fănuș Neagu și Nicolae Labiș. Gheorghe Tomozei (1936-1997)A debutat literar în anul 1953 în revista Tânărul scriitor cu poezie, iar în anul 1957 a debutat cu volumul Pasărea albastră. A fost redactor la revistele Cinema, Tânărul scriitor, Argeș și la Almanahul Scriitorilor, editat de Asociația Scriitorilor din București. Marcat toată viața de mari prietenii literare, cu Nicolae Labiș sau Nichita Stănescu, a publicat în memoria acestora volume de amintiri și albume memoriale, precum Urmele poetului Labiș. Din opera sa: Pasărea albastră, Fântâna culorilor, Cântece de toamnă mică, Poezii de dragoste, Mașinării romantice, Războiul de treizeci de ani între dulăi si motani, Focul hrănit cu mere, Un poet din Tibet

1939 – A încetat din viață Petre Iorgulescu-Yor (24 ianuarie 1890, Râmnicu Sărat – 29 aprilie 1939, Cluj)

Pictor peisagist romantic

1941 – S-a născut Mircea Veroiu

29 aprilie 1941, Târgu Jiu – 26 decembrie 1997, București

Actor, scenarist și regizor de film. A urmat Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, pe care l-a absolvit în 1970. În anii ’70 s-a impus printre cei mai apreciați regizori din generația sa. Mircea Veroiu (1941-1997)A abordat subiecte variate și, dând dovadă de tact în relația cu organele de cenzură, a putut produce, în medie, un film pe an. Spre mijlocul deceniului a devenit tot mai interesat de genul western, urmărind în paralel evoluția așa-numitelor western spaghetti (produse în Italia și Spania); a participat la conturarea genului „ostern” (replica țărilor din „Blocul de Est”), atât în calitate de regizor, cât și ca actor. După succesul filmului Adela (Premiul cel mare la Festivalul de Film de la San Remo, 1985), s-a stabilit în Franța, la Paris (1986); lumea filmului francez nu i-a oferit însă primirea sperată. După 1989, a revenit în țară, în 1994 fiind numit directorul Studioului de Creație Profilm. Dintre filmele sale: Nunta de piatră, Duhul aurului, Artista, dolarii și ardelenii, Adela, Craii de Curtea Veche, Femeia în roșu

Artista, dolarii si ardelenii (1980)

1947 – A încetat din viață Gheorghe Ciuhandu (23 aprilie 1875, Roșia, Bihor – 29 aprilie 1947, Vața de Jos, Hunedoara)

Preot și publicist; deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia; membru de onoare al Academiei Române

1950 – România și Mongolia au stabilit relații diplomatice la nivel de ambasadă

1951 – S-a născut Bogdan Ulmu

29 aprilie 1951, București – 21 mai 2016, Iași

Regizor de teatru, scriitor, jurnalist de opinie, profesor. A urmat Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București pe care l-a absolvit în 1978. Bogdan Ulmu (1951-2016)A lucrat ca profesor de actorie la Școala Populară de Arte din Ploiești, iar din 1980 a început să facă regie de teatru pentru spectacole ținute în București și în alte orașe. În 1990 a devenit membru titular al Uniunii Scriitorilor din România și în 1995 al UNITER. Lector, conferențiar și profesor la universități din București, Timișoara, Iași și Bacău, Ulmu a obținut doctoratul în Teatrologie cu teza Caragiale, ludicul în 1998

1955 – A încetat din viață Daniel Danielopolu (12/25 aprilie 1884, București – 29 aprilie 1955, București)

Medic, fiziolog și farmacolog; profesor universitar la facultatea de medicină din București

1956 – S-a născut Florin Călinescu

29 aprilie 1956, Timișoara

Actor de teatru și film, realizator de emisiuni de televiziune. A absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București. A debutat în cinematografie în 1981 în serialul TV Lumini și umbre. A colaborat des cu regizorul Nae Caranfil, care l-a distribuit în filme precum E pericoloso sporgersi, Asfalt Tango, Filantropica. La începutul anilor ‘90 a debutat ca prezentator radiofonic cu emisiunea Duminicile celor singuri la Pro FM, în 1996 la PRO TV a realizat emisiunea Ora șapte, bună dimineața, urmată de Chestiunea Zilei. Între 2000–2014 a fost director al Teatrului Mic, iar din 2015 este jurat al emisiunii Românii au talent la ProTV

Tanti Florica Ședința de spiritism

1959 – S-a născut Victor Buruiană

29 aprilie 1959, Chișinău, Moldova

Inginer-electronist, compozitor, textier, interpret vocal, bas-chitarist, chitarist, orchestrator, maestru de sunet, autor-prezentator de emisiuni radio și TV din Republica Moldova. Activează în domeniul muzicii folk, a muzicii ușoare și a muzicii de spectacol, în radio, dar și în domeniul proiectării de echipamente electronice, în special a celor de studio. A fost președintele Asociației Folkiștilor din Moldova, unul dintre organizatorii festivalului de muzică folk Galbenă Gutuie, prezentator de emisiuni de radio și TV, inițiatorul creării posturilor Euro TV, Radio Antena C, Radio 10. Deține brevete de invenții și inovații în domeniul electronicii

Victor Buruiană – Toamna în odaia mea…

1960 – A încetat din viață I. Valjan (Ion Al. Vasilescu; 17 decembrie 1881, Mileanca, Botoșani – 29 aprilie 1960, Pitești)

Avocat, om politic, scriitor, dramaturg și publicist; directorul Teatrului Național din București (1923–1924); deținut politic

1975 – A încetat din viață Radu Gyr (Radu Demetrescu; 2 martie 1905, Câmpulung Muscel – 29 aprilie 1975, București)

Poet, dramaturg, eseist și gazetar; comandant legionar; deținut politic

1982 – A încetat din viață Doru Năstase (2 februarie 1933, București – 29 aprilie 1983, București)

Regizor de film

1990 – Fenomenul Piața Universității

Demonstrația din Piața Universității a continuat – piața era la fel de plină. Demonstranții au declarat-o Zonă liberă de neocomunism și i-au marcat granițele printr-o panglică tricoloră. Piața Universității (1990)Maria Stelian, Vladimir Galici, Petrică Mocanu, Călin Jigărean au compus pe loc cântece de libertate pe care le interpretau împreună cu demonstranții. Printre oaspeții de seamă au fost: Doina Cornea, Victor Rebengiuc, Florin Zamfirescu, Ștefan Tapalagă, Ioan Alexandru, Ovidiu Iuliu Moldovan, Ioana Bulcă, Vali Sterian. Se primeau mesaje de solidaritate cu manifestația-maraton, dar anumite publicații au consemnat și luări de atitudine împotriva ei. A început seria de greve ale foamei pentru rezolvarea revendicărilor manifestanților. Adrian Duimovici, 22 de ani, muncitor în greva foamei, a declarat: „Nu mi-e foame, dar am o sete teribilă de libertate, democrație și adevăr”. Despre începutul mișcării, aici

1990 – S-a născut Lucia Dumitrescu

29 aprilie 1990, Buzău

Cântăreață de muzică pop, prezentatoare TV, solistă a trupelor Blue Motors, Cardinal Show Orchestra, Trupa Arena. A prezentat emisiuni de copii la Radio România Cultural în colaborare cu Daniel Horhocea, a făcut parte din orchestra emisiunii O la la de la Pro TV, a făcut backing vocals la piesa The Balkan Girls interpretată de Elena Gheorghe la concursul Eurovision 2009

Lucia Dumitrescu – Warwick Avenue (cover Duffy)

1995 – Statul Român a ratificat Convenția-cadru pentru protecția minorităților

România a semnat Convenția în ziua adoptării acesteia, 1 februarie 1995, alături de alte 20 de state europene, fiind primul stat care a ratificat documentul, la 29 aprilie, depunând instrumentul de ratificare la data de 11 mai

2004 – A încetat din viață Emil Klein (5 mai 1955, Roman – 29 aprilie 2004, Reggio nell’Emilia, Italia)

Violoncelist și dirijor stabillit în Germania; a cântat cu cele mai prestigioase orchestre simfonice

2005 – A încetat din viață Mircea Desideriu Banciu (19 august 1941, Hunedoara – 29 aprilie 2005, București)

 

Inginer chimist; profesor la Universitatea Politehnică din București; membru titular al Academiei Române și președinte al Secției de Științe Chimice a acesteia

2007 – A încetat din viață Teodora Angela Lefterescu (3 august 1926, Fălticeni, Suceava – 29 aprilie 2007, Constanța)

Navigatoare; prima femeie căpitan de cursă lungă din România

2010 – A încetat din viață Avigdor Arikha (Avigdor Dlugacz; 28 aprilie 1929, Rădăuți, Suceava – 29 aprilie 2010, Paris)

Pictor, desenator, gravor ilustrator de cărți și istoric al artelor israelian-francez, evreu originar din România; considerat o personalitate majoră a artei contemporane

2015 – A încetat din viață Ovidiu Drimba (2 septembrie 1919, Margine–Abram, Bihor – 29 aprilie 2015)

Istoric și critic literar, filolog; profesor universitar la Cluj și București

2015 – A încetat din viață Roman Braga (2 aprilie 1922, Condrița, Lăpușna, Basarabia/Moldova – 29 aprilie 2015, Rives Junction, Michigan)

Arhimandrit; mare duhovnic al neamului românesc; deținut politic

2018 – A încetat din viață Ilie Gheorghe (21 septembrie 1940, Giubega, Dolj – 28/29 aprilie 2018, Craiova)

Actor de teatru și film, regizor de teatru; profesor la Departamentul de Teatru al Facultății de Litere a Universitatății din Craiova; a jucat timp de 50 de ani pe scena Teatrului Național din Craiova

2019 – A încetat din viață Răzvan Ciobanu (28 ianuarie 1976, București – 29 aprilie 2019, Săcele, Constanța)

Creator de modă; a colaborat cu branduri cunoscute ca Lowe, Armand Basi, Westwood și o divizie Zara; decedat în urma unui accident rutier

 

#todaysmemory #istoriaRomaniei #Romaniafrumoasa #romanifrumosi

0 comentarii la „29 Aprilie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: