Steaua București a cucerit Cupa Campionilor Europeni, 1986

Foto: Steaua București a cucerit în 1986 Cupa Campionilor Europeni


1211 – A început colonizarea Cavalerilor teutoni în Țara Bârsei, de către regalitatea maghiară

Ordinul Cavalerilor Teutoni a fost un ordin religios german catolic format la sfârșitul secolului al XII-lea la Acra, în Palestina. În Evul Mediu, ordinul era unul religios-militar cruciat. Cavalerii teutoni purtau veșminte albe prevăzute cu o cruce neagră. Colonizarea Cavalerilor Teutoni în Țara Bârsei (1211)După ce forțele creștine implicate în cruciade au fost învinse, ordinul a fost nevoit să se retragă și s-a mutat, în 1211, în Țara Bârsei, Transilvania, pentru a ajuta regatul Ungariei la apărarea graniței estice de incursiunile cumane și să întărească poziția bisericii catolice într-o zonă în care majoritatea populației era ortodoxă. Pentru colonizarea cavalerilor teutoni, regele Andrei al II-lea al Ungariei a emis la 7 mai 1211 o diplomă de donație. Ordinul Cavalerilor Teutoni a construit, în cei 14 ani de ședere în Țara Bârsei (1211–1225), numeroase cetăți de lemn fortificate, cu sprijinul localnicilor, între care Feldioara, Cetatea Neagră, Cetatea Crucii. A colonizat un număr însemnat de țărani și meșteșugari preponderent germani, care le asigurau hrana și produsele meșteșugărești necesare. Aceștia au fost denumiți în timp „sași” și s-au așezat alături de populația autohtonă, formată din români, slavi și pecenegi. Primele localități înființate sau puternic dezvoltate de nou veniți au fost Feldioara, Brașov, Codlea, Râșnov și Prejmer

1751 – Inocențiu Micu-Klein, aflat la Roma, a renunțat la scaunul episcopal de Făgăraș și Alba Iulia

Din cauza memoriilor sale, prin care, folosind ca argument faptul că Inocențiu Micu-Klein (1751)românii sunt cei mai vechi locuitori ai țării, populația cea mai numeroasă din Ardeal, lucrează pământul și ocnele (muncile cele mai grele), dau cele mai mari contribuții și, în virtutea voinței imperiale exprimată prin cele două diplome leopoldine, considera necesar să se facă dreptate și poporului român, indiferent de confesiune, episcopul greco-catolic Inocențiu Micu-Klein a fost silit să renunțe la funcția sa și să se exileze la Roma; a renunțat la scaunul episcopal de Făgăraș și Alba Iulia și a devenit episcop emerit, pentru a facilita alegerea unui nou episcop

1775 – Cedarea Bucovinei Imperiului Habsburgic

Istoria Bucovinei din perioada 1359–1774 este parte integrantă din istoria principatului moldav, de la întemeierea țării și până la anexarea provinciei de către Imperiul Habsburgic. Reprezentanții Imperiului Habsburgic au folosit pseudoargumentul istoric conform căruia Moldova de Nord a aparținut în trecut Pocuției (fostă provincie poloneză, devenită acum austriacă) și care ar fi trebuit, în virtutea acestui așa-zis drept istoric, să revină Habsburgilor. Un alt argument a fost „efortul financiar” în scopul obținerii bunăvoinței înalților dregători ai Porții (10.312 piaștri marelui dragoman Constantin Moruzi și 3.100 de piaștri lui Tahir Aga, însărcinat cu trasarea viitoarelor granițe ale nou anexatei provincii), dar și a feldmareșalul rus Piotr Alexandrovici Rumianțev, comandantul trupelor țariste din Moldova, care, în schimbul a 5.000 de ducați aur și a unei tabachere de aur încrustată cu briliante, a permis intrarea trupelor austriece în Bucovina, înainte chiar de semnarea convenției.

Scaunul guvernului provincial al Bucovinei, Cernăuți 1873–1905 (1775)
Scaunul guvernului provincial al Bucovinei, Cernăuți 1873–1905

Singurul care s-a opus acestei oneroase tranzacții turco-austriece cu complicitatea rușilor, a fost domnul Moldovei, Grigore al III-lea Ghica. Grigore al III-lea Ghica (1775)În decembrie 1774, a protestat la Poartă împotriva smulgerii Bucovinei din trupul Moldovei, amintind că respectivul teritoriu nu a făcut niciodată parte din Pocuția, considerând ocuparea un act de forță din partea Austriei. Această poziție fermă a lui Grigore al III-lea Ghica a fost de altfel și factorul determinant al morții sale. Austria a preluat, prin Convenția dintre Imperiul Otoman și Austria din 26 aprilie/7 mai 1775 de cedare a Bucovinei Imperiului Habsburgic, 10.400 de km pătrați, 4 orașe, în jur de 300 de sate și cătune, 70.000 de locuitori. Delimitarea granițelor s-a perfectat prin Convenția din 12 mai 1776. „Fără de lege nepomenita uneltire mișelească, afacere dintre o muiere desfrânată și între pașii din Bizanț, vânzarea Bucovinei va fi o veșnică pată pentru împărăția vecină, de-a pururea o durere pentru noi” (Mihai Eminescu)

1877 – Epistola respectuoasă către femeile noastre de George Barițiu

George Barițiu (1877)În ținuturile transilvane, cele dintâi comitete pentru sprijinirea războiului de independență s-au constituit în prima jumătate a lunii mai 1877, la Sibiu, sub egida Societății Femeilor Române (5/17 mai) și Brașov (10/22 mai). În 7/19 mai, într-o „Epistolă respectuoasă către femeile române” (publicată în Gazeta Transilvaniei), George Barițiu elogia inițiativa româncelor din Sibiu și îndeamna pe româncele din Ardeal să formeze noi comitete de strângere a donațiilor pentru ajutorarea armatei române și a răniților de pe front

1886 – S-a născut Rudolf Schweitzer-Cumpăna

7 mai 1886, Pitești – 17 februarie 1975, București

Pictor și grafician român de origine germană, profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, membru al Uniunii Artiștilor Plastici. În 1904, la Berlin, a urmat șase luni cursurile profesorului Adolf Schlabitz. Acceptat la Academia Regală de Arte Frumoase din Berlin, a studiat pictura cu Erich Hancke, Arthur Kampf și Anton Alexander von Werner. Rudolf Schweitzer-Cumpăna. Autoportret (1886-1975)În 1911 a fost prezent pentru prima oară la Salonul Oficial cu trei lucrări. A expus în continuare la Saloanele Oficiale de pictură și sculptură și, sporadic, la Saloanele de desen și gravură (1912, 1913, 1924, 1925, 1927, 1928, 1929, 1930, 1931, 1933, 1941, 1942, 1943). Prima expoziție personală a fost în București, în Pasajul Crețulescu, în 1913, iar între 1920–1923 a avut anual câte o expoziție personală la Ateneul Român. A participat cu lucrările Țăran și La țară la expoziția de Artă Română veche și modernă, organizată la Musée du Jeu de Paume la Paris (1925). A pictat portrete, peisaje și mai ales scene din viața țărănească, în tehnici diferite (ulei, acuarelă și desen, de predilecție în cărbune) într-o viziune realistă. În ultima parte din viață, a fost preocupat de rolul luminii în pictură și a manifestat o tendință accentuată pentru precizarea formei: Autoportret, Portret de bărbat, Capre în soareBiografie ilustrată

1897 – A încetat din viață Ion Ghica (12 august 1816, București – 7 mai 1897, Ghergani)

Economist, matematician, scriitor, pedagog, diplomat și om politic; prim-ministru de cinci ori; membru titular și președinte al Societății Academice Române, apoi al Academiei Române

1905 – S-a născut Elly Roman

7 mai 1905, București – 19 ianuarie 1996, București

Compozitor. Bucurându-se de o carieră artistică foarte îndelungată (peste 60 de ani), acumulând o experiență timpurie la teatre de prestigiu din București, „Maria Ventura”, Alhambra, Gioconda, Barașeum, „Constantin Tănase”, Elly Roman (1905-1996)îmbinând dirijatul cu creația de muzică ușoară. S-a impus după 1957 pe scena Teatrului de Stat de Operetă, cu o serie de lucrări de amploare, care l-au înscris printre cei mai de seamă compozitori de operetă din țară. A compus operetele Colomba, Spune, inimioară, spune!, Violete de Parma – indiscutabil, partitura de referință a compozitorului. Măiestria de melodist și-o relevase încă din anii 1935–1940, când a lansat câteva șlagăre de muzică ușoară, Nu mai plânge, baby!, Două viori, transpuse pe discuri internaționale. Au urmat delicatele cântece cu tentă folclorică Panseluțe, albăstrele, Tropa-tropa, numeroase pagini în formă de lied romantic. Numele său se înscrie în generația de pionierat a muzicii ușoare românești din prima jumătate a secolului XX

Plouă • Muzică Elly Roman, Text Al. Bebe & Elly Roman, Orchestra „Elly Roman” Voce Maria Moreanu

1920 – A încetat din viață Constantin Dobrogeanu-Gherea (Solomon Katz, 21 mai 1855, Slavianka, Ekaterinoslav, Ucraina – 7 mai 1920, București)

Critic literar, scriitor și om politic; unul dintre membrii marcanți ai Partidului Social Democrat Român; membru post-mortem al Academiei Române

1924 – S-a născut Matty Aslan

Matei Aslan; 7 mai 1924, Ismail, astăzi în Ucraina – 21 septembrie 1995

Caricaturist, regizor și scenarist de filme de animație. A absolvit în anul 1948 Academia de Arte Frumoase din București. Din anul 1946 a publicat desene și caricaturi în presă, făcând în același timp și ilustrație de carte. În 1949, alături de Ion Popescu-Gopo și tatăl său a scos scurt-metrajul de animație Punguța cu doi bani. Matty Aslan (1924-1995)A participat, din 1963 la saloane ale umoriștilor și anuale de grafică, în 1965, a expus la Bruxelles, în cadrul Salonului Internațional al Umoriștilor. A fost angajat, împreună cu alți desenatori și graficieni, de către Studioul Animafilm din București, unde a creat filme de animație ca: O poveste cu ursuleți, Formica, D-ale organigramei no.3. Seria Formica, formată din scurtmetrajele Formica, Din nou Formica, Formica tot Formica, era compusă din foarte concentrate fotograme ironice, destinate adulților. Înainte de Revoluția din decembrie 1989, era autorul unei rubrici permanente în ziarul România liberă, rubrică intitulată Una pe zi de Matty, pe care a realizat-o zi de zi timp de 17 ani. Caricaturile sale nu vizau viața politică, ci mai ales cotidianul, tinzând spre desen umoristic. Finalitatea socială imediată a umorului său l-a făcut extrem de popular pentru aplombul și concizia adresei satirice directe

Expresul de Buftea Scenariul Matty Aslan

1925 – Uniunea Camerelor de Comerț din România

Legea pentru reorganizarea Camerelor de Comerț și Industrie a fost adoptată de Adunarea Deputaților la 16 martie, de Senat la 28 martie și promulgată de către Rege prin Decretul nr. 1450/7 mai 1925. Aplicarea prevederilor ei s-a făcut după adoptarea Regulamentului de aplicare a legii, care stabilea la 30 numărul Camerelor de Comerț și Industrie din România, desemnând circumscripția pentru fiecare în parte

1925 – S-a născut Gheorghe Tohăneanu

7 mai 1925, Galați – 27 august 2008, Timișoara

Filolog (specialist în stilistica lingvistică), eseist, traducător, scriitor și profesor universitar. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Gheorghe Tohăneanu (1925-2008)A predat la licee din Galați și Ploiești, la Universitatea din București, iar din 1956, chemat de Tudor Vianu, la Universitatea din Timișoara, unde a rămas până la pensionare, în 1995. După pensionare a mai activat la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad și la Universitatea Tibiscus din Timișoara. A publicat numeroase articole în revistele Scrisul Bănățean, Limba Română, Orizont, Viața Românească, Cariatide, Limbă și literatură, Cahiers roumains d’études littéraires, Analele Universității din Timișoara. Volume publicate: Studii de stilistică eminesciană, O seamă de cuvinte românești, Cuvinte românești, Dicționar de imagini pierdute, Lampa de lîngă tâmplă

1931 – S-a născut Ștefan Iureș

Ștefan Iuster; 7 mai 1931, Iași – 8 iulie 2013, Iași

Poet, prozator, traducător și eseist, reprezentant al realismului socialist. A frecventat cursurile Școlii de Literatură „Mihai Eminescu”, după care a urmat Facultatea de Filologie, secția Limba și literatura română a Universității din București și a luat licența în 1958. Ștefan Iureș (1931-2013)A continuat studiile la Facultatea de Limbi Germanice, secția Limba și literatura engleză a aceleiași universități și a luat licența în 1974. A fost redactor la Amfiteatru, apoi la Viața studențească, Contemporanul–Ideea europeană și la Casa Editorială Sapiens. A fost redactor și director al Editurii Hasefer din București. A debutat în Scânteia tineretului cu poezia Examene (1949) iar debutul editorial l-a avut cu volumul Cuvînt despre tinerețe (1953). Alte volume publicate: Fructe în mai, A voastră e lumea, Ocheșel și Bălăioara, Mâhnitul meu centaur, Desaga jucătorului de scrabble

1933 – S-a născut Silvia Popovici

7 mai 1933, Fundata, Brașov – 16 septembrie 1993, București

Actriță de teatru și film. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică București în 1956, la clasa profesorului Vlad Mugur. A jucat la Teatrul Național din Craiova, Teatrul National „Lucian Blaga” din Cluj, iar Silvia Popovici (1933-1993)între 1967–1993 a jucat pe scena Teatrului Național din Capitală, în spectacole ca Hamlet, Regele Lear de Shakespeare, Avram Iancu de Lucian Blaga, Mașina de scris de Cocteau, etc. A debutat în 1954 ca actriță în filmul La mere, realizat de studenți. În 1961, a devenit celebră datorită rolului titular din pelicula de succes Darclee în regia lui Mihai Iacob, unde conturează o excepțională imagine a celebrei soprane de origine română Haricleea Darclee, ajutată fiind în ariile interpretate în film de vocea Artei Florescu. Au urmat roluri în Omul de lângă tine, O dragoste lungă de-o seară, ambele în regia lui Horea Popescu, precum și în Pădurea Spânzuraților, în regia lui Liviu Ciulei. A jucat, de asemene, în: Gioconda fără surâs, Serata, Trecătoarele iubiri, Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu, iar rolul Oana din serialul TV Mușatinii i-a adus o mare popularitate. A fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967)

Trecătoarele iubiri

1936 – S-a născut Ion Lăceanu

7 mai 1936, Teleorman

Interpret de muzică populară, poreclit „omul orchestră” deoarece cântă la nouă instrumente, cele mai cunoscute fiind cimpoiul, cavalul, ocarina, dar și solzul de pește sau frunza. A susținut numeroase concerte în țară și în 58 de țări. Era unul dintre lăutarii favoriți ai cuplului prezidențial Ceaușescu, care l-au solicitat să cânte pentru șapte președinti de stat… Este renumit pentru faptul că le-a cântat marelui pianist Arthur Rubinstein și pictorului Salvador Dali, dar și pentru faptul că iarna poartă numai o mănușă, în mâna în care ține servieta, pe cealaltă lăsând-o liberă pentru potențialii amatori de autografe

Ion Lăceanu – Pentru tine, Mărioară

1937 – A încetat din viață George Topîrceanu (20 martie 1886, București – 7 mai 1937, Iași)

Poet, prozator, memorialist și publicist; membru corespondent al Academiei Române

1938 – A încetat din viață Octavian Goga (1 aprilie 1881, Rășinari – 7 mai 1938, Ciucea)

Poet, dramaturg, om politic; prim-ministru al României; membru al Academiei Române

1941 – România a rupt relațiile diplomatice cu Iugoslavia

Cele două state au fost membre fondatoare, împreuna cu Cehoslovacia, ale alianței politico-militare Mica Antantă. În ianuarie 1937 Iugoslavia a semnat un pact de veșnică prietenie cu Bulgaria, în afara și fără consultarea țărilor Antantei Balcanice; în 1940 Iugoslavia a recunoscut Uniunea Sovietică, cu care a restabilit relațiile diplomatice, tocmai când aceasta revendica Basarabia; în 6 mai 1941, Guvernul român a recunoscut oficial statul croat, proclamat independent pe 10 aprilie 1941, ceea ce a determinat ruperea relațiilor de secole cu Iugoslavia

1942 – S-a născut Ioana Stepanov

Ioana Stepanov (n. 1942)7 mai 1942, București

Ceramistă, membră al Uniunii Artiștilor Plastici din 1970. Este absolventă a Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu București, secția Ceramică – promoția 1968. A debutat în 1968, la Festivalul studențesc de primăvară, după care au urmat numeroase participări la expoziții de grup, naționale și internaționale (Faenza, Budapesta, Belgrad, Bochum, Kadyny și Sopot – Polonia, etc.) și personale. Galerie foto

1947 – S-a născut George Stanca

7 mai 1947, Buftea, Ilfov – 4 februarie 2019, București

Poet și publicist. În 1973 a absolvit al Institutului de Construcții București, obținând diploma de inginer. În timpul studenției a fost solistul vocal al formației rock Odeon. George Stanca (1947-2019)A fost inginer de execuție pe șantier la Chiajna, la fabrici de prefabricate, în investiții, sistematizare teritoriu și proiectare. Cariera literară și artistică a evoluat în paralel cu cea de inginer. A debutat cu poezii în Luceafărul (1978), În 1981 i-a apărut volumul de versuri Tandrețe maximă (1981), urmat de Poeme pricinoase și Excursie cu liftul. A fost redactor la revista Flacăra, a colaborat la România literară, Scînteia tineretului, Contemporanul, etc. A condus revista VIP și a publicat reportaje în cotidianul Adevărul. Alte scrieri: Piese neterminate pentru o vioară dezacordată, Eu vă sfidez pe toți – Eseuri consumculturale, Epistolar

1955 – S-a născut Florența Crăciunescu

7 mai 1955, Craiova – 8 iunie 2008, București

Atletă cu carieră internațională. A început atletismul la aruncarea discului, Florența Crăciunescu (1955-2008)la CSM Craiova, sub îndrumarea antrenorului Ionel Ghiță. Cele mai valoroase rezultate le-a obținut în perioada 1973–1987, fiind componentă a Clubului Sportiv al Armatei Steaua București, antrenată de Dan Serafim. A fost dublă campioană mondială universitară, în 1981 la București și în 1983, la Edmonton (Canada). În 1984, la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, a cucerit medalia de bronz la aruncarea discului. A fost distinsă cu titlul de Maestru Emerit al Sportului

1955 – S-a născut Nicolae Răzvan Mincu

7 mai 1955, București

Sculptor, grafician, pictor și poet, membru titular al Uniunii Artistilor Plastici din București din 1994. În 1982 a absolvit Facultatea de Construcții Civile, iar din 1970 a urmat studii de artă în particular pentru ca, începând din 1990, se să ocupe exclusiv de arta plastică și literatură. Nicolae Răzvan Mincu (n. 1955)A participat la numeroase expoziții de grup în București, dar și în Seoul (Korea), Neeroeteren (Belgia), Beijing (China) și simpozioane. Prima expoziție personală a fost în 1985 la Teatrul Foarte Mic, București, urmată de multe altele: Galeriile de Artă ale Municipiului București (1987, 1990, 1993, 1996), Galeria Mario Plaza, Muzeul Literaturii Române, Galeria Simeza și Galeria Orizont, toate din București, International Gallery Eva B., Heidelberg (Germania), International Gallery Lageland și International Gallery at the City Hall și International Gallery “Elegance” Assen (Olanda), Feygallerydesign – Muzeul de arta din Ulm (Germania), etc. Biografie ilustrată

1957 – S-a născut Casian Balabașciuc

7 mai 1957, Moldovița, Suceava

Inginer silvic, poet și prozator din regiunea Bucovina. A absolvit Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov (1983), a lucrat ca profesor de specialitate la Liceul Industrial Moldovița, apoi inginer cercetător la Stațiunea pentru Cultura Molidului din Câmpulung Moldovenesc, inginer la Ocolul Silvic Breaza și la Ocolul Silvic Moldovița. Casian Balabașciuc (n. 1957)S-a implicat în promovarea silviculturii și a ecologiei. Începând din 1991 a organizat un cerc de inițiere pentru elevi în problemele pădurii. A colaborat la emisiuni pe teme de silvicultură și ecologie, de promovare a imaginii Bucovinei sau de prezentare a etniei huțule din Bucovina la radio și TV. Prin acțiunile sale, încearcă să reînvie tradițiile huțulilor: portul, cântecele, obiceiurile populare. Este inițiator de manifestări culturale cu etnicii huțuli din Bucovina. A cutreierat Obcinele Bucovinei, a fotografiat casele vechi și a adunat toate documentele pe care le-a găsit despre huțuli. A debutat ca publicist în anul 1984 în revista Pagini bucovinene și ca scriitor în revista Luceafărul din 1986. În prezent, lucrează ca redactor la România pitorească și Bucovina forestieră; colaborează cu articole la revistele Pădurea noastră, Vânătorul și pescarul român, Magazin, Crai nou, Artemis, Diana, sau Formula AS. A scris cinci cărți de povestiri cu tematică silvică

1961 – S-a născut Mihaela Stănculescu-Vosganian

7 mai 1961 la Ploiești

Compozitoare, profesoară universitară, membră a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România – Secția Simfonică din 1990. Este absolventă a secției de Compoziție a Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din București, promoția 1985, clasa profesoarei Myriam Marbe și Doctor în Muzicologie din anul 2000. A fost profesoară de muzică la o școală din Giurgiu, profesoară de pian la Școala de Muzică din Ploiești și Liceul de muzică „Dinu Lipatti” din București, asistent universitar, apoi lector, la catedra de Contrapunct și Fugă a Facultății de Compoziție–Muzicologie–Pedagogie Muzicală a Universității Naționale de Muzică din București. A colaborat în calitate de pianist cu Filarmonica din Ploiești, a participat la concerte sau festivaluri de muzică contemporană, sau pianistă în grupul INTER-ART. A compus lucrări pentru instrument solo: Evolutiv pentru contrabas, Intro, Fugato and Synthesis pentru orgă, Un altra ciaccona pentru vioară; muzică de cameră: Zamolxe, Interferențe indice, Interferențe armenești; muzică simfonică: Simfonia I, Ipostaze, Parallel times; lucrări corale: De-a v-ați ascunselea; muzică de balet, film, operă, etc.

Mihaela Stănculescu-Vosganian – Interferențe armene pentru mezzosoprană, clarinet și cvartet de coarde • Ansamblul Pro Contemporania

1964 – A încetat din viață Septimiu Bucur (28 martie 1915, Gâmbuț–Bichiș, Mureș – 7 mai 1964, Târgu Mureș)

Critic literar, gazetar și eseist

1966 – S-a născut Carmen Ungureanu

7 mai 1966, Botoșani

Actriță de teatru și film. A absolvit, în 1988, Școala Populară de Artă din orașul natal și peste 6 ani a devenit licențiată a Academiei de Teatru și Film din București, la clasa profesorului Dem Rădulescu. Carmen Ungureanu (n. 1966)Din 1995 joacă pe scena Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București. A fost căsătorită cu Dan Puric. În cariera sa artistică s-a remarcat în roluri pe marele ecran: Liceenii, O vară de neuitat, În fiecare zi Dumnezeu ne sărută pe gură, Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii, Granițe; la televiziune: Titanic vals, Crimă și pedeapsă; dar mai ales de teatru: Năpasta și O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, Hamlet de W. Shakespeare, Pescărușul și Trei surori de A.P. Cehov, Orfeu în infern de T. Williams, Satana cel bun și drept de Tudor Popescu, Pantomima, Toujours l’amour și Costumele în regia Dan Puric, etc.

Titanic Vals (1994) Teatru TV

1966 – A încetat din viață Mihai Popovici (21 octombrie 1879, Brașov – 7 mai 1966, București)

Filosof, Doctor în Drept, ziarist, politician, lider al Partidului Național Român și succesiv fruntaș țărănist, ministru în toate guvernele național-țărăniste interbelice

1968 – A încetat din viață George Ciprian (5 iunie 1883, Buzău – 7 aprilie 1968, București)

Dramaturg, prozator, actor și om de teatru; considerat un precursor al teatrului absurd

1986 – Echipa de fotbal Steaua București a cucerit Cupa Campionilor Europeni

Pentru prima dată în istoria fotbalului românesc, învingând în finală, după executarea loviturilor de la 11 m, cu 2–0, echipa spaniolă FC Barcelona. Portarul Helmut Duckadam, a reușit o performanță unică în lume – a apărat 4 lovituri de la 11 metri. Meciul s–a disputat la Sevilla, pe stadionul ”Ramon Sanchez Pizjuan”. Steaua a fost prima și singura echipă din istoria fotbalului românesc care a cucerit acest trofeu

Steaua București – Campioana Europei, Sevilla 1986

1990 – A fost înființat Serviciul de Protecție și Pază

Sigla SPP (1990)Prin Decretul nr. 204/7 mai 1990, Consiliul Provizoriu de Unitate Națională a înființat Unitatea Specială de Pază și Protocol (USPP), în subordinea Ministerului Apărării Naționale, în componența Brigăzii de Gardă, cu misiunea de a asigura protecția și paza demnitarilor români, precum și a celor străini care vizitau România

1995 – A încetat din viață Petru Rezuș (22 iunie 1913, Rădăuți – 7 mai 1995, București)

Preot profesor, teolog, scriitor și istoric literar

1999 – Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea a efectuat o vizită ecumenică în România

În perioada 7–9 mai 1999, Papa Ioan Paul al II-lea a efectuat o vizită în România – țară majoritar ortodoxă. Papa Ioan Paul al II-lea (1999)Era prima călătorie apostolică a unui Papă al Romei într-o țară majoritar ortodoxă. În 7 mai 1999, Suveranul Pontif săruta pământul României, țară pe care a numit-o Grădina Maicii Domnului. În a doua zi a vizitei, Papa s-a recules la mormintele a doi martiri pentru credință, cardinalul Iuliu Hossu și episcopul Vasile Aftenie și la Monumentul Eroilor Revoluției din 1989. În data de 9 mai a oficiat o celebrare euharistică în Parcul Izvor din București, la care au participat sute de mii de persoane. Papa a rostit predica în limba română și a oferit binecuvântări în română, maghiară, germană și poloneză

Vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România

2003 – Herta Müller a primit Premiul de literatură al Academiei de Științe și Literatură din Mainz

Academia de Știinte și Literatură din Mainz a acordat Premiul de literatură pentru autori de limba germană pe anul 2003 urmatorilor scriitori: Cristoph Meckel, Harald Weinrich și Herta Müller, cunoscută autoare originară din România

2007 – A încetat din viață Octavian Paler (2 iulie 1926, Lisa, Brașov – 7 mai 2007, București)

Prozator, eseist, reputat jurnalist și editorialist; comentator al fenomenelor politice și culturale românești

2012 – S-a instalat Guvernul Victor Ponta (1)

Cabinetul USL condus de Victor Ponta a fost validat de Parlamentul României și învestit oficial de președintele Traian Băsescu. A guvernat în perioada 7 mai 2012–21 decembrie 2012. Cea mai notabilă realizare a coaliției la putere a fost suspendarea președintelui Traian Băsescu

2017 – A încetat din viață Dan Mănucă (20 mai 1938, Dolheștii Mari, Baia/Suceava – 7 mai 2017, Iași)

Critic, istoric literar, traducător și profesor; eminescolog și autor al unor lucrări de referință pe teme literare

2018 – A încetat din viață Marin Ioniță (10 iulie 1929, Uliești, Dâmbovița – 7 mai 2018, București)

Scriitor, jurnalist și profesor

2019 – A încetat din viață Carol Feldman (10 februarie 1937, Tulcea – 7 mai 2019)

Scriitor, regizor, actor, traducător și jurnalist

 

#todaysmemory #istoriaRomaniei #Romaniafrumoasa #romanifrumosi

0 comentarii la „7 Mai în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: