Facultatea De Medicină Veterinară Din București

Foto: Facultatea de Medicină Veterinară din București


1447 – A încetat din viață Ștefan al II-lea (1410 – 22 iulie 1447)

Ștefan al II-lea (1410 – 22 iulie 1447) a fost fiul domnului Moldovei Alexandru cel Bun cu o soție nelegitimă, Stanca (Stana). A fost voievodul Moldovei între septembrie 1434–august 1435, împreună cu Iliaș I (Ilie) între august 1435–mai 1443, singur între mai 1443–mai 1444, în asociere cu fratele său Petru al III-lea între mai 1444–1445, și iar singur, până în iulie 1447. În schimbul Pocuției a fost recunoscut și de polonezi

1451 Poggio Bracciolini

1451 – Historia disceptativa convivalis

Cartea Historia disceptativa convivalis a umanistului italian Poggio Bracciolini, în trei volume, a fost prima scriere care a avansat ideea latinității limbii române, precum și continuitatea elementului romanic în cuprinsul vechii Dacii, din vremea împăratului Traian

1462 – Primul atac al lui Ștefan cel Mare asupra cetății Chilia

Cetatea Chilia a aparținut Moldovei, însă în anul 1448, voievodul țării de atunci, Petru al III-lea, i-a cedat-o lui Iancu de Hunedoara, guvernatorul Ungariei. Viitorii conducători moldoveni au recunoscut stăpânirea maghiară asupra Cetății Chilia. În secolul al XV-lea, Cetatea Chilia era unul dintre cele mai importante centre strategice din sud-estul Europei, fiind obiect de dispută între puterile din regiune. 1462 Primul Atac Al Lui Ștefan Cel Mare Asupra Cetății ChiliaPentru a pune mâna pe Cetatea Chilia, domnitorul moldovean Ștefan cel Mare a fost nevoit să o asedieze în două rânduri, în 1462 și 1465. Din pricina acestei cetăți a apărut conflictul dintre Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș, domnitorul Țării Românești și vasal al Ungariei. Armata condusă de Ștefan cel Mare a asediat Cetatea Chilia, apărată de o garnizoană ungară. Deși a beneficiat de sprijinul flotei turcești, voievodul moldovean a fost înfrânt și în plus s-a ales cu rană la picior, care avea să-l chinuie toată viața. „În al șaselea an a domnii lui Ștefan vodă, în anii 6970 [1462], iulie 22, loviră pre Ștefan vodă, cu o puscă în glezna la cetatea Chiliei”. A fost considerată prima bătălie pierdută de Ștefan cel Mare

1822 – S-a născut Josef Haltrich

22 iulie 1822, Reghin – 17 mai 1886, Șaeș, Comitatul Târnava-Mare/Mureș

Pedagog, filolog, preot și etnograf sas din Transilvania, cunoscut mai ales ca un asiduu culegător de povești și poezii populare săsești. După ce a absolvit Gimnaziul din Sighișoara, a studiat, cu o bursă, la Universitatea din Leipzig. 1822-1886 Josef HaltrichÎn timpul petrecut în Germania, l-a cunoscut pe Jacob Grimm, unul din celebrii frați Grimm, cu care a purtat o intensă corespondență pe tema studiilor de folclor. După terminarea studiilor din Germania s-a întors la Sighișoara, unde a condus gimnaziul din localitate, Școala din Deal (Bergschule). În 1854 a publicat la Berlin o culegere de basme populare, intitulată Deutsche Volksmärchen aus dem Sachsenlande in Siebenbürgen (Basme populare germane din Țara Sașilor în Transilvania). Inițial culegerea cuprindea 78 de basme, care i-au atras atenția lui Jacob Grimm. Josef Haltrich a fost preocupat și de domeniul istoriei, studiind evoluția și modernizarea orașelor Reghin și Sighișoara. A făcut și unele cercetări asupra dialectului săsesc. Ultimii ani de viață și-i-a petrecut în satul Șaeș, unde a activat ca preot

1851 – A încetat din viață Constantin Daniel Rosenthal (1820, Pesta, Imperiul Austriac – 22 iulie 1851, Pesta, Imperiul Austriac)

Pictor, sculptor și revoluționar pașoptist; decedat în urma torturilor suferite în închisoare, fără să-și fi trădat prietenii și tovarășii de luptă

1866 – S-a născut Iuliu Cezar Săvescu

22 iulie 1866, Brăila – 9 martie 1903, București

Poet simbolist. A urmat studiile secundare la Liceul Sf. Sava din București, unde l-a avut profesor pe Bonifaciu Florescu, prin care a ajuns la cenaclul lui Macedonski. A dus o viață boemă, dezordonată, nu se știe dacă și când a terminat liceul. După unele surse, ar fi audiat cursurile Facultății de Litere, fără a le termina. 1866-1903 Iuliu Cezar SăvescuA debutat în revista Peleșul, în 1888, cu poezia Pe când cerul vieței mele. A redactat împreună cu Bonifaciu Florescu gazeta Duminica, s-a afirmat în paginile revistei Literatorul, unde a publicat versuri și proză, a colaborat la Liga literară, Convorbiri literare, Tribuna familiei, Ilustrațiunea română, Fântâna Blanduziei, Revista orientală, Foaia pentru toți, Românul, Liberalul etc. Și-a adunat o parte a poeziilor într-o plachetă modestă, tiparită în editură proprie, într-un tiraj infim: Poezii (1901). Poemele sale, reunite postum în volumul Poezii (1926), se caracterizează prin sentimentul nostalgiei și al spațiilor exotice:: Polul Nord, Polul Sud, Sahara. A tradus Antigona lui Sofocle, din poeziile lui Edgar Allan Poe, etc.

1885 – S-a născut Vasile Rășcanu

22 iulie 1885, Orgoiești–Bogdănești, Tutova/Vaslui – 4 mai 1980, București

Medic și fiziolog; profesor universitar, membru titular (din 1943) al Academiei de Științe din România, membru titular (din 1955) al Academiei Române, Secțiunea medicală. A urmat studiile superioare la universitatea din Iași, concomitent la două facultăți: de Științe Naturale și de Medicină. După absolvire, în anul 1911 s-a dedicat medicinei, debutând în spitalul Facultății de Medicină din Iași. 1885-1980 Vasile RășcanuPe baza experienței acumulate în spital, a întocmit teza de doctorat Acțiunea nervului pneumogastric asupra blocării fascicolului lui His, cu care a obținut în anul 1916 titlul de Doctor în Medicină. A fost profesor la Institutul de Medicină și Farmacie din Iași, a inițiat cercetările de electrofiziologie în România și a studiat modificările funcționale ale cordului, reflexele medulare, biochimismul muscular. Prin contribuția sa, în 1933 stațiunea Slănic Moldova a devenit Institutul Balneo-Climatic Slănic Moldova, aflat sub tutela epitropiei spitalelor Sfântul Spiridon din Iași, un loc ideal de pregătire a absolvenților Facultății de Medicină din Iași. A fost decan al Facultății de Medicină din Iași în perioada 1946–1948. A fost decorat cu Ordinul Meritul Sanitar clasa I (1970) cu Ordinul 23 August (1975)

1909 – S-a născut Mihai Popescu

22 iulie 1909, Târgoviște – 24 februarie 1953, București

Actor, societar al Teatrului Național din București. A fost fiul preotului Niculae M. Popescu (1881 – 1963), personalitate de cultură, specialist în istoria Bisericii Ortodoxe Române, iubitor de artă. A studiat la Conservatorul de Artă Dramatică în clasa Luciei Sturza Bulandra. A jucat cu Compania Maria Ventura, iar în 1933 s-a înscris la seminarul celebrului regizor Max Reinhardt din Viena și, după anii de studiu a apărut în spectacolele Jedermann de Hugo von Hoffmanstahl și Faust de Goethe, la Salzburg, devenind actor de limbă germană. 1909-1953 Mihai PopescuA fost angajat la Stadttheater din Bielitz, Volkstheater din Viena, unde a fost distribuit în rolul lui Laerte din Hamlet, jucând până în 1938 pe scenele vieneze în multe spectacole, printre care Cum vă place de Shakespeare, Maria Stuart de Schiller, Ifigenia în Taurida de Goethe.Reîntors în țară, a jucat la Teatrul Maria Filotti din București (Calul năzdrăvan, Domnisoara Butterfly), la Teatrul Comedia (în rolul Franz Mohr în Tâlharii lui Schiller), la Teatrul Național din București (Oswald în Strigoii de Ibsen, Armand Duval în Dama cu Camelii de Alexandru Dumas-Fiul, Romeo din Romeo și Julieta și Iago din Othello de Shakespeare). Ultimele succese, după război sunt rolurilel principale din Mașina de scris de Jean Cocteau și Nicolae Bălcescu de Camil Petrescu. A fost profesor la Conservatorul de Artă Dramatică din București (1951–1953), fiind considerat unul dintre precursorii Teatrului românesc modern. A fost distins cu titlul de Artist Emerit al RPR (1953)

1911 – S-a născut George Ivașcu

22 iulie 1911, Cerțești, Galați – 21 iunie 1988, București

Critic și istoric literar, publicist. A fost licențiat al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din Iași (1933) și doctor în științe filologice cu teza Istoria literaturii române I (1975). A debutat în revista Manifest (unde a fost redactor responsabil), în 1934, cu o cronică la romanul lui Ionel Teodoreanu, Crăciunul de la Silvestri. 1911-1988 George IvașcuA fost comunist din ilegalitate, implicat în procesul grupului Lucrețiu Pătrășcanu (1948) și condamnat mai întâi la moarte, apoi la temniță grea, pentru ca, după revizuirea procesului, să fie declarat nevinovat și eliberat. S-a făcut remarcat ca redactor-șef al revistei Contemporanul, redactor-șef al revistei Lumea și ca director al revistei România literară, dar și ca șef al Catedrei de istoria literaturii române. A publicat volume de eseuri critice: Confruntări literare I-III, studii monografice: Titu Maiorescu, Dobrogeanu-Gherea, Nicolae Filimon, publicistică: Jurnal ieșean, 101 tablete, Profil de epocă, antologii: Reflector peste timp 1, Din istoria teoriei și a criticii literare românești I. A îngrijit mai multe ediții din scrierile lui Lucian Blaga și C. Dobrogeanu-Gherea. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1969; 1971)

1911 – S-a născut George Moroșanu

22 iulie 1911, Bodea, Câmpulung Moldovenesc – 6 noiembrie 1988, Ploiești

Poet si prozator. A urmat la lași Facultatea de Litere și Filosofie, avându-l profesor, printre altii, pe Garabet Ibraileanu. A fost profesor de Română, Franceză și Latină la licee din Iași, Piatra Neamț, București. Din 1947 a locuit la Ploiesti. A debutat în 1930 în revista Glasul Bucovinei de la Cernăuți, unde i-a apărut și primul volum de poeme, Dezacord, în 1934. La Iași a întemeiat în 1933, împreună cu Ghedeon Coca și Victor Măgura, revista Alfa, iar în 1934, împreună cu Al. Voitin și alți tineri, revista de stânga Manifest, în editura căreia i-a apărut al doilea volum de poezii, Întoarceri in biografia mea, cu o prefață de Octav Botez. A colaborat îndeosebi la revistele Vremea, Cuget clar și Luceafărul. Alte volume publicate: Iarba stelelor, Vârsta neuitării, Momentele marmorei, Punte peste ani

1921 – S-a înființat Facultatea de Medicină Veterinară din București

S-a promulgat legea prin care Școala Superioară de Medicină Veterinară a fost transformată în Facultatea de Medicină Veterinară din București. S-a realizat când Ministerul Instrucțiunii Publice era condus (ad interim) de către Constantin Argetoianu. Senatorul N. Tănăsescu a prezentat în Parlament inițiativa parlamentară Legea transformării Școlii Superioare de Medicină Veterinară în facultate și încorporată în Universitatea din București. Legea a fost votată în Senat la 5 iulie și în Camera Deputaților la 19 iulie, a fost promulgată de către Regele Ferdinand la data de 22 iulie și pubicată în Monitorul Oficial nr. 3.429/22 iulie 1921. Noul statut al facultății a acordat absolvenților diploma de doctor în medicină veterinară, conform normelor uzitate în sistemul universitar și folosite și de alte facultăți1921 Școala Superioară De Medicină Veterinară

1926 – S-a născut Vadász Zoltán

22 iulie 1926, Gârbou, Sălaj – 19 noiembrie 1989, Cluj-Napoca

Actor român de etnie maghiară. A absolvit Conservatorul de Artă Dramatică din Cluj. A debutat ca actor în 1951 la Teatrul „Tamási Áron” din Sfântu Gheorghe, a făcut parte din trupa Szigligeti a Teatrului de Stat din Oradea, apoi, până în 1987, a activat la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj. 1926-1989 Vadász ZoltánA jucat pe scenă în O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale, Tragedia optimistă de Vsevolod Vișnevski, Rokonok de Zsigmond Móricz, Prometeu de Victor Eftimiu, Un dușman al poporului de Henrik Ibsen, A sánta angyalok utcája de Tibor Bálint, Floriile unui geambaș de András Sütő, Azilul de noapte de Maxim Gorki. A debutat pe marele ecran în 1968 cu Tiltott terület și, o vreme, a jucat doar în filme realizate la Budapesta, de către regizori de renume precum Ferenc Kosa, Pal Gabor sau Zoltán Várkonyi: Szemtöl szembe, Horizont, Makra, etc. În continuare și-a împărțit activitatea cinematografică între Budapesta și Buftea: Sentința, Tănase Scatiu, Pintea, Buzduganul cu trei peceți, Profetul, aurul și ardelenii, Ultima frontieră a morții, Vlad Țepeș, Pruncul, petrolul și ardelenii, Castelul din Carpați, Țapinarii, Lișca, Horea, Eroii n-au vârstă (serial TV), Cine are dreptate?

Cine are dreptate? (1990)

1934 – S-a născut Leon Rotman

22 iulie 1934, București

Canoist, antrenor. A fost legitimat la echipa Dinamo, la campionatul național din 1954 a ieșit învingător, de atunci victoriile începând să curgă pentru tânărul Rotman. Este primul român dublu laureat cu aur – la Olimpiada de la Melbourne 1956, laureat cu bronz la Roma 1960. 1934 Leon RotmanAcasă a cîștigat Regata Snagov de șapte ori și a obținut 14 titluri naționale înainte de retragerea din activitatea competițională în 1963. După retragerea din competiții, a activat ca antrenor de canoe la București. A fost distins cu Ordinul Național Pentru Merit, în grad de ofițer (2000) și Ordinul Meritul Sportiv (2008). Din 2019 este cel mai în vârstă campion olimpic român

1938 – A încetat din viață Ionel Fernic (29 mai 1901, Târgoviște – 22 iulie 1938, Bucovina)

Compozitor și textier de muzică ușoară și operetă, scriitor, gazetar; aviator (pilot civil) și unul dintre primii parașutiști români; și-a pierdut viața într-un accident aviatic, ca pasager al unui zbor civil, avionul prăbușindu-se în pădurea de la Negrileasa

1939 – S-a născut Gheorghe Gomoiu

22 iulie 1939, Topoloveni, Argeș – 30 august 2016, Pitești

Profesor, dirijor și compozitor, vicepreședinte al Asociației Naționale Corale din România. A absolvit Academia de muzică din București, secția Pedagogie muzicală–Dirijat și activitatea sa profesională s-a desfășurat pe două planuri: 1939-2016 Gheorghe Gomoiuprofesor de muzică și dirijor. Dintre numeroasele formații corale care au cântat sub bagheta sa: Corul de femei din Topoloveni, Corul mixt din Călinești, Corul mixt din Rucăr, Corul mixt ARO din Câmpulung-Muscel, Corul mixt din Scornicești, Corul mixt DACIA din Colibași, Corul Sindicatului învățământ din Pitești, Corul Casei de Cultură din Curtea de Argeș, Corul Școlii Nr.14 din Pitești, Corul Școlii Nr.2 din Ștefănești. A fost fondator și dirijor, timp de 46 de ani, din 1970, al Corului de Cameră Ars Nova de la Teatrul „Alexandru Davila” din Pitești, a avut o contribuție majoră la lansarea și organizarea Festivalului Internațional de Muzică Corală „D.G. Kiriac”, tot din 1970.

Te aștept pe același drum Muzica Aurel Maxim, Versuri Harry Negrin • Corul Ars Nova, Dirijor Gheorghe Gomoiu

1939 – A încetat din viață Ioan I. Mironescu (Eugen I. Mironescu; 13 iunie 1883, Tazlău, Neamț – 22 iulie 1939, Tazlău)

Medic; profesor de dermatologie la Facultatea de Medicină din Iași; scriitor și deputat

1940 – S-a născut Käty Van Der Mije-Nicolau

Alexandra Ecaterina Nicolau; 22 iulie 1940, București – 14 octombrie 2013, Haarlem, Olanda

Șahistă olandeză de origine română, profesoară de limba chineză. Tatăl său, Ștefan Nicolau, a fost unul din marii savanți ai României, creatorul școlii românești de inframicrobiologie. 1940-2013 Käty Van Der Mije-nicolauA fost de șase ori campioană națională a României la șah (1960, 1961, 1963, 1964, 1965, 1973), înainte de mutarea sa în Olanda, în 1974. A făcut parte din echipa națională a României la Olimpiadele de la Split 1963 (medalie de argint), Oberhausen 1966 (medalie de argint cu echipa, precum și medalie de argint individuală) și Skopje 1972 (medalie de argint cu echipa, precum și medalie de bronz individuală) și din cea a Olandei în 1976. În Olanda a fost campioană națională de cinci ori (1974, 1976, 1977, 1978, 1979). A devenit maestră internațională în 1960, maestră emerită, mare maestră internațională în 1977. A participat și la turnee masculine: grupa rezervă maeștrii, Beverwijk (1970) loc 2-3, grupa rezervă maeștrii Beverwijk (1971) loc 3-4, Campionatul Parisului (1972) loc 2-3. A fost considerată a fi una dintre cele mai bune jucătoare din lume în anii 1960–70

1940 – S-a născut Alexandre Revcolevschi

22 iulie 1940, București

Chimist francez de origine română, membru de onoare (din 1993) al Academiei Române. A studiat la Școala Națională de Chimie, pe care a absolvit-o în 1963, a urmat doctoratul, obținut în 1969. A activat în SUA, la Massachusetts Institute of Technology, în cadrul unui stagiu postdoctoral (1970–1972). 1940b Alexandre RevcolevschiÎn 1976 a devenit profesor la Universitatea Paris XI, iar din 1977 a fost numit director al Laboratorului de Chimie a Solidelor. Ulterior, acest laborator s-a transformat în Laboratorul de Termodinamica și Fizico-Chimia Materialelor. A fost autorul unei noi metode de tratament termic al solidelor la temperaturile cele mai înalte, inițiatorul unei noi direcții în cercetarea dezintegrării monocristalelor, până la structuri amorfe sau total dezorganizate, realizând sisteme binare pe bază de zirconiu. A efectuat cercetari în domeniul sistemelor metalo-ceramice, rezultatele fiind aplicate atât în industria aerospațială cât și in domeniul oxizilor superconductori. A publicat peste 500 de lucrări, publicate în prestigioase reviste de specialitate

1941 – S-a născut Peter Paulhoffer

22 iulie 1941, București – 27 decembrie 1993 München1941-1993 Peter Paulhoffer

Actor român de origine germană. A absolvit Institutul de Arte Teatrale și Cinematografice din București în anul 1965 la clasa Ion Finteșteanu, după care a fost actor la teatrele din Ploiești, București și Timișoara. A jucat în filme: Zodia Fecioarei, Maiorul și moartea, Cîntecele mării, Sfînta Tereza și diavolii, Departe de Tipperary, Pistruiatul.

Castelul condamnaților (1969)

1944 – Puternic bombardament american asupra Bucureștiului

În primăvara și vara anului 1944, Bucureștiul a fost ținta bombardamentelor aeriene anglo-americane (aprilie–august), ruse, dar și germane (24–26 august). Orașele București, Ploiești, Brașov, Giurgiu, Constanța, Galați, Roman, Focșani, Turnu-Severin, Simeria și încă multe alte localități mai mici s-au confruntat cu bombardamente executate de aviația aliată. În 22 iulie, la București au fost atacate gările, căile de comunicație. A fost lovită, printre altele, clădirea Fundației Carol I. 1944 Bombardament Anglo-american Asupra Bucureştiului 22 1944Atacurile aeriene au fost reluate în zilele de 28 și 31 iulie 1944. O statistică a efectelor bombardamentelor anglo-americane asupra Capitalei arată că 55 la sută dintre obiectivele atinse au fost civile

1945 – S-a născut Daniel Turcea

22 iulie 1945, Târgu-Jiu – 28 martie 1979, Mănăstirea Cernica

Poet, unul din marii poeți creștini ai secolului XX. A fost licențiat al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu„ din București în 1968. 1945-1979 Daniel TurceaDebutul său literar s-a produs în revista Amfiteatru (1968). A făcut parte din grupul oniric. El reprezintă un model de convertire, dar și de trăire intensă a credinței și a spiritualității creștine la Mănăstirea Cernica, unde și-a petrecut utimii ani din viață. Curajul și demnitatea de care a dat dovadă în fața unei crunte boli care l-a doborât „în floarea vârstei“ arată întregii lumi un creștin care a înțeles în profunzime planul divin și rostul omului pe acest pământ. Volume de poezii: Entropia, Epifania, Iubire. înțelepciune fără sfîrșit

1947 – S-a născut Mihaela Peneș

22 iulie 1947, București

Atletă la disciplina aruncarea suliței. În copilărie a practicat 1947 Mihaela Peneșînotul, handbalul și baschetul, dar influențată de mama sa, fostă sportivă, a ales atletismul, proba de aruncarea suliței. În 1963 a devenit recordmană și campioană națională de juniori. A fost legitimata la CS Dinamo București. A fost campioană olimpică, laureată cu aur la Tokio 1964 și cu argint la Mexico 1968, a cucerit patru titluri de campioană națională și patru titluri de campioană balcanică. După retragerea din activitatea competițională a fost antrenor

1951 – S-a născut Patriarhul Daniel

Dan Ilie Ciobotea; 22 iulie 1951, Dobrești, Bara, Timiș

Actualul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. A urmat Institutul Teologic Universitar din Sibiu, unde a obținut Diploma de licență în Teologie (Noul Testament), a frecventat cursurile de doctorat la Institutul Teologic Universitar din București, Secția Sistematică, sub îndrumarea Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae; 1951 Patriarhul Danielși-a continuat studiile în străinătate, doi ani la Facultatea de Teologie Protestantă a Universității de Științe Umane din Strasbourg (Franța) și doi ani la Universitatea ”Albert Ludwig” din Freiburg im Breisgau, Facultatea de Teologie Catolică (Germania). A fost lector la Institul Ecumenic de la Bossey, profesor asociat la Geneva și Fribourg (Elveția), a intrat în viața monahală la Mănăstirea Sihăstria (1987), fiind hirotonit ieromonah. A fost consecutiv consilier patriarhal, Director al Sectorului Teologie Contemporană și Dialog Ecumenic, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei și Bucovinei, devenind patriarh în 2007

1967 – S-a născut Ileana Șipoteanu

22 iulie 1967, Rucăr, Argeș

Solistă de muzică ușoară. În 1983 a început să cânte alături de formația Valahia din Pitești, a urmat și cursurile Școlii Populare de Artă din Pitești la clasa profesoarei Cornelia Voica, s-a angajat la Teatrul „Alexandru Davila” pentru 5 ani. În 1986 a debutat la Televiziune la emisiunea Album Duminical, cu melodia în primă audiție a compozitorului Dumitru Lupu Nu e greu, și pe scena festivalului de la Mamaia cu două piese în primă audiție: Când amintirile le retrăiești de Vasile V. Vasilache și Nu sunt vorbe câteodată de Dumitru Lupu. A avut apariții pe canalele românești de radio și televiziune, peste 100 de cântece înregistrate, a fost prezentă în concerte și spectacole de revistă ale teatrelor muzicale, „Alexandru Davila” (Pitești), „Constantin Tănase” (București), „N. Leonard” (Galați), Majestic (Ploiești) etc. A fost căsătorită cu Dumitru Lupu

Ileana Șipoteanu – Valsul valurilor

1982 – A încetat din viață Nicolae Ioan Popa (25 februarie 1897, Puiești, Vaslui – 22 iulie 1982, Iași)

Comparatist și istoric literar; profesor universitar, frate cu dramaturgul Victor Ion Popa

1983 – S-a născut Arsenium

Arsenie Todiraș; 22 iulie 1983, Chișinău

Cântăreț de muzică pop din Republica Moldova. La 16 ani a debutat cu Ansamblul Folcloric Stejăreii, unde cânta la contrabas. Împreună cu cu Dan Bălan și Radu Sîrbu, a creat trupa O-Zone (1999–2005). În 2002, trupa s-a lansat și în România, iar în 2003 a primit dublul disc de aur. Tot în 2003 O-Zone s-a lansat pe piața internațională și au făcut istorie. Din 2005 a evoluat în carieră solo și i-a apărut primul album: Arsenium – Al 33-lea element

Arsenium – What Is Love

1983 – A încetat din viață Ilie Lăcătușu (6 decembrie 1909, Crăpăturile/Țepești, Vâlcea – 22 iulie 1983, București)

Preot mărturisitor și deținut politic, al cărui trup a fost descoperit în anul 1998 neputrezit și răspândind bună mireasmă

1986 – A încetat din viață Aurelian Andreescu (12 mai 1942, București – 22 iulie 1986, Constanța)

Cântăreț de muzică ușoară; unul din cei mai apreciați interpreți de către compozitorii vremii; de-a lungul carierei, a înregistrat peste 200 de melodii

1987 – A încetat din viață Eugen Bartha (Bartha Jenő; 2 mai 1936, Alba Iulia – 22 iulie 1987, Târgu Mureș)

Profesor, antrenor de handbal; multiplu câștigător al Campionatului Republican categoria A feminin cu echipa CSU Știința Bacău

1991 – Editura Nemira

Una dintre primele edituri independente din România postdecembristă, a fost înființată, de către dramaturgul Valentin Nicolau la 22 iulie 1991. Considerată continuatoare a Ziarului Științelor și al Călătoriilor, revistă lunară care a apărut între aprilie 1990–ianuarie 1991 și-a luat numele de la un vârf din Carpați1991 Editura Nemira

1991 – A încetat din viață Liviu Dandara (3 decembrie 1933, Miorcani–Rădăuți-Prut, Botoșani – 22 iulie 1991, București)

Compozitor, profesor de pian; a compus muzică de teatru și film, lucrări simfonice și vocal-simfonice, muzică de cameră și corală, precum și muzică electroacustică

1994 – A încetat din viață Radu Enescu (12 iulie 1925, Satu Mare – 22 iulie 1994, Oradea)

Eseist și critic literar, redactor șef adjunct al revistei Familia

1994 – A încetat din viață Dan Jitianu (7 martie 1940 – 22 iulie 1994)

Arhitect; scenograf al Teatrului „Bulandra”; profesor de Scenografie la Academia de Arte Frumoase și la Academia de Teatru și Film

2001 – A încetat din viață Vlad Mugur (22 iunie 1927, București – 22 iulie 2001, München)

Regizor de teatru; directorul Teatrului Național din Cluj; a regizat la teatrele din București, Craiova, Cluj, Târgu Mureș, Galați, Turda; stabilit în Germania

2008 – A încetat din viață Dan Slușanschi (12 septembrie 1943, Sibiu – 22 iulie 2008, București)

Clasicist și filolog, indoeuropenist; profesor la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității București; traducător al lui Homer; membru al Uniunii Scriitorilor

2017 – A încetat din viață Dumitru Lupu (25 mai 1952, Giurgiu – 22 iulie 2017, Constanța)

Compozitor de muzică ușoară, dirijor și profesor; membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR) și al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România (UARF)

 

#todaysmemory #istoriaRomaniei #Romaniafrumoasa #romanifrumosi

0 comentarii la „22 Iulie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: