Monumente Unesco Din Romania

Foto: România a devenit membru al UNESCO


1807 – Constantin Ipsilanti a devenit administrator al Țării Românești pentru a doua oară

Constantin Ipsilanti (1760 – 24 iunie 1816), fiul lui Alexandru Vodă Ipsilanti și tatăl lui Alexandru Ipsilanti Eteristul, a fost domn în Moldova (între 8 martie 1799–4 iulie 1801 și octombrie–noiembrie 1806) și în Țara Românească (1 septembrie 1802–august 1806), apoi administrator al Țării Românești sub ocupația rusească (27 decembrie 1806–31 mai 1807 și 27 iulie/8–16/28 august 1807). 1807 Constantin IpsilantiDin 1806, în timpul ocupației ruse a Principatelor Dunărene, Imperiul Țarist a încurajat o uniune provizorie a acestora, sub sceptrul domnitorului Constantin Ipsilanti. Prin această tactică, Imperiul Rus a încercat să câștige simpatia Principatelor Române, uniunea formală a acestora fiind planificată pentru anul 1830. Cu toate acestea, planurile s-au schimbat în urma Păcii de la Tilsit, dintre Țarul Alexandru I al Rusiei și Împăratul Napoleon I al Franței, motiv pentru care Ipsilanti a plecat în Rusia, împreună cu familia sa, în anul 1807

1835 – S-a născut Dimitrie Giurescu

27 iulie 1835, București – 8 noiembrie 1877, Rahova

Maior, erou al Războiului de Independență. În 1852 a fost angajat ca furier la Ministerul de Război. S-a îmbolnăvit după ce a fost mutat la o unitate de grăniceri, fiind trecut trecut în rezervă. A reintat în armată ca voluntar, cu gradul de soldat, în Regimentul 1 Lăncieri. A fost avansat sergent, mutat în interes de serviciu la Regimentul 3 Infanterie. 1835-1877 Dimitrie GiurescuRemarcat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cu prilejul unei inspecții, a fost avansat sublocotenent la excepțional, apoi, „în urma unui examen strălucit “, a fost avansat la gradul de căpitan (1867) și maior (1875), primind comanda Batalionului 1 (redenumit 2 Muscel) din Regimentul 4 Dorobanți. La 20 noiembrie 1877, Batalionul 2 Muscel a atacat reduta Rahova; aflat în fruntea batalionului, maiorul Giurescu și-a ridicat sabia, spunând: „Înainte copii! Să imităm pe străbunii noștrii!“. După cucerirea primei redute, dorobanții au atacat reduta principală. Un glonț i-a lovit sabia, rupându-i lama, altul i-a găurit uniforma și la 30 de metri de redută, un glonț vrăjmaș l-a lovit drept în frunte pe maiorul Giurescu, care „se prăvăli ca un stejar retezat […] stropind cu sângele lui drapelul regimentului“. În aceeași zi, în Ordinul de Zi al Regimentului 4 Dorobanți s-a consemnat moartea maiorului Dimitrie Giurescu

1862 – Înființarea Departamentului Trebilor Streine și de Stat

Prin Decretul Domnesc nr. 537 din 27 iulie/8 august 1862, semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, s-au unit ministerele de Externe din Țara Românească și Moldova, prin înființarea instituției moderne a diplomației românești sub denumirea de Departamentul Trebilor Streine și de Stat. În cadrul acestuia funcționau Secretariatul Consiliului de Miniștri și trei secții: afaceri consulare, afaceri politice și secția contenciosul și trebile statului. Ministerului astfel organizat îi revenea sarcina rezolvării cu predilecție a chestiunilor legate de activitatea consulatelor, „marea politică externă” rămânând în competența cancelariei domnești și a agențiilor diplomatice de la Constantinopol, Paris (1860) și Belgrad (1863)

1875 – S-a născut Paul Gore

27 iulie 1875, Chișinău – 8 decembrie 1927, Chișinău

Istoric basarabean, prozator, publicist, om politic, membru de onoare (din 1919) al Academiei Române, președinte al Partidului Național Moldovenesc. A absolvit Facultatea de Drept a Universității din Sankt Petersburg (1901). În 1905 a ajuns judecător de pace în ținutul Orhei și președinte al comitetului de redacție al Societății Moldovenești. 1875-1927 Paul GoreA fost director sanitar și director al Muzeului Național din Chișinău, în 1910 a fost ales deputat al nobilimii și vicepreședinte al zemstvei guberniale (formă de autoguvernare locală). Din această calitate, Paul Gore a cerut la tribună în 1912 introducerea limbii române în școli. În timpul Primului Război Mondial a fost director general al Crucii Roșii pentru Basarabia. A fost cel dintâi locuitor din Chișinău care a arborat drapelul României la reședința sa. A fost autorul lucrărilor Plebiscitul în Basarabia, Populația Basarabiei pe naționalități după izvoarele oficiale rusești, Autoadministrația și Zemstva. De pe fronturile primului război mondial a scris amintirile Flămânzii, Fragment, Abisul, Rătăciri (Episod de război: Rușii la Grozești), Moș Vrânceanu, Subt impresia focului. În cadrul României Mari a desfășurat o vastă activitate, fiind președinte al Comisiei Monumentelor Istorice Basarabene, al Ligii Culturale, secția Chișinău, membru al comitetului de conducere al Societății Române de Numismatică, al comitetului Societății Regale Române de Geografie, membru de onoare al Societății Istorico-Arheologice Bisericești din Chișinău, membru al Ateneului român, al Societății Renașterea Română, al Fundației Principele Carol, etc.

1881 – A încetat din viață Alexandru Pelimon (1822, Novaci, Gorj – 27 iulie 1881, Novaci, Gorj)

Scriitor, poet, traducător; a promovat prin poeziile sale ideile progresiste ale Revoluției de la 1848, a zugrăvit cu realism timpurile sale și frumusețile peisajului românesc; a scris și publicat unul dintre primele romane românești, Hoții și Hagiul (1853)

1901 – S-a născut Sever Pop

27 iulie 1901, Poiana Ilvei, comitatul Bistrița-Năsăud – 17 februarie 1961, Louvain, Belgia

Lingvist și profesor, membru post-mortem (din 2012) al Academiei Române. A urmat Liceul Grăniceresc din Năsăud, apoi Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj (1919–1923). A obținut titlul de Doctor în Filologie în 1925. 1901-1961 Sever PopDupă o specializare în Geografie lingvistică la Paris, a fost cooptat în colectivul de cercetare al Muzeului Limbii Române din Cluj. Între 1930–1937, a efectuat anchete lingvistice în 301 localități. A fost conferențiar de Dialectologie la Universitatea din Cluj, profesor de Limba română și dialectele ei la Universitatea din Cernăuți și la cea din București, Director adjunct la Accademia di Romania din Roma, Visiting Professor, apoi profesor extraordinar la Universitatea Catolică din Louvain. A fondat Le Centre international de Dialectologie générale de la Louvain, și buletinul acesteia, revista Orbis. Din lucrările sale: Buts et méthodes des enquêtes dialectales, Atlasul lingvistic român (partea I, vol. I). Părțile corpului omenesc și boalele lui, Micul Atlas lingvistic român (vol. I, II), Grammaire roumaine, Encyclopédie de la Philologie Romane: Langues et dialectes de la Romania, Recueil posthume de linguistique et dialectologie. Pentru meritele sale a primit următoarele distincții: Cavaler al Coroanei României (1938); Cavaler al Stelei României (1941); Commandeur de l’Ordre Alphonse X le Sage, avec Plaque (1955)

1907 – S-a născut Lucian Predescu

27 iulie 1907, Iași – 12 ianuarie 1983, București

Istoriograf, scriitor și publicist. A fost bibliotecar și apoi bibliograf-șef la Academia Română. Simpatizant legionar, a redactat și publicat, în 1940, Enciclopedia României, ca reacție la lipsa unei enciclopedii în care „să pulseze numai energia românească”. 1907-1983 Lucian PredescuDupă instaurarea regimului comunist, Predescu și lucrarea sa au fost supuse cenzurii. Dintre lucrările sale: O controversă literară: Cine e autorul poemei „Cântarea României”?, Barbu Delavrancea – Viața și opera, Ioan Creangă – Opere complete, Între nepricepere și știință, Panait Cerna – Viața și opera lui, Din cronicarii români: Grigore Ureche, Eustratie Logofatul, Miron Costin, Istoria literaturii române, Caragiale – Tragicul destin al unui mare scriitor, Enciclopedia României, etc.

1917 – Protocolul privind depozitarea Tezaurului Băncii Naționale la Moscova

Guvernul, Parlamentul, Casa Regală și Banca Națională a României au decis să convină cu Guvernul de la Moscova un Protocol româno-rus privind evacuarea la Moscova, spre depozitare și păstrare, a Tezaurului Băncii Naționale a României și al altor instituții centrale. Protocolul a fost semnat la Iași, în 27 iulie/8 august 1917, de S. Poklewsky Koziel, reprezentantul Rusiei, de Nicolae Titulescu, ministrul român de Finanțe, și reprezentanții BNR (C. Nacu și gen. N.C. Cantacuzino), cu ocazia celui de-al doilea transport de valori trimise la Moscova. 1917 Protocolul Privind Depozitarea Tezaurului Băncii Naționale La MoscovaTezaurul reprezintă în total 7,5 miliarde lei, din care 574.523,57 lei stoc de aur al BNR, iar restul reprezentat prin bunuri în posesia sau pastrarea BNR si CEC: titluri, efecte, depuneri, arhive, tablouri etc.

1918 – S-a înființat Spitalul Witting

Situat lângă Gara de Nord, București, acum poartă numele Spitalul Clinic Nr.1 Căi Ferate Witting. A fost fondat în data de 27 iulie 1918 de către doctorul Traugott Witting, care a pus bazele chirurgiei vasculare din România1918 Spitalul Witting

1921 – S-a născut Eugen Coșeriu

27 iulie 1921, Mihăileni, Bălți – 7 septembrie 2002, Tübingen, Germania

Lingvist, membru de onoare (din 1991) al Academiei Romane, stabilit în Germania. A urmat studii de Filologie la universitățile din Iași și Roma; a mai studiat Filosofie la Universitatea din Milano. 1921-2002 Eugen CoșeriuÎntre 1950–1963 a predat la Universitatea din Montevideo, Uruguay, între 1961–1963 fiind profesor-invitat și la Universitatea din Bonn, Germania. Din 1963 și până la sfârșitul vieții a fost profesor la Tübingen. Mai multe generații de discipoli ai lui Eugen Coșeriu constituie Școala de lingvistică de la Tübingen. Este fondatorul primei școli lingvistice din America de Sud și al Școlii lingvistice de la Tübingen. Părinte a ceea ce azi se numește lingvistica integrală, Eugeniu Coșeriu este unul dintre cei mai importanți lingviști ai secolului XX. Autorul unui număr de peste 50 de volume și a mii de pagini de exegeză, al unor noi teorii despre principiile fundamentale ale filologiei, a contribuit la îmbogățirea metodologiei disciplinelor lingvistice

1925 – S-a născut Marcel Gafton

27 iulie 1925, Pechea, Galați – 21 decembrie 1987, București

Poet și traducător. A urmat studii de Drept la București, neterminate însă. A debutat în 1945 cu poeme în Caietul de poezie nr. 1 al Revistei Fundațiilor Regale. 1925-1987 Marcel GaftonA colaborat la Revista Fundațiilor Regale, Viața românească, Dunărea (Brăila), Popas literar, Fapta, Națiunea, România literară, Luceafărul și Secolul 20. A publicat, mult mai târziu, patru volume de poezii: Non possumus (1972), Miraria, Adică și Șaizeci poeme, făcând parte din categoria „fanteziștilor manieriști” și evidențiindu-se, potrivit istoricului literar Ion Cristofor, ca „un poet de accentuat rafinament lingvistic, cu ambiții de novator al limbajului poetic”. Cunoscut pentru numeroase și remarcabile traduceri literare, a tradus, singur sau în colaborare, scrierile lui Eduard Bass, Anatole France, Alexandre Dumas, Jules Renard, Jean Giono, Maxim Gorki, Alexandr Fadeev, Boris Gorbatov, Boris Pilniak, Mihail Șolohov, Iuri Trifonov, Ivan Turgheniev, Ilia Vergasov, Stratis Mirivilis, Dragomir Petrov, etc.

1930 – România a concesionat serviciul național de telefoane

1930 TelefonPe 27 iulie 1930, Guvernul a contractat, la compania americană International Telephone and Telegraph Corporation din New York, un împrumut de 8 milioane de dolari cu 8% dobândă, concesionând societății americane serviciul de telefoane. Această concesiune a durat până în 1941, când a fost răscumpărată de către statul român

1930 – S-a născut Gheorghe Scripcă

27 iulie 1930, Ilișești, Suceava – 5 ianuarie 2002, București

Prozator, poet, dramaturg. A absolvit Facultatea de Filologie la Iași în anul 1954. A fost lector universitar la Conservator, Institutul de Arte Plastice și Institutul de Teatru din București. 1930-2002 Gheorghe ScripcăA fost redactor la Editura Tineretului, apoi la Revista Sindicatelor, redactor la Televiziunea Română și Radiodifuziune. După pensionare (1990–2002), a colaborat cu publicația Meridianul Românesc din SUA. Activitatea sa literară s-a centrat pe versuri și proză adresate copiilor și tineretului. A scris piese de teatru pentru copii și scenarii pentru spectacole cu actori, cu păpuși și marionete: Hai la groapa cu furnici, Albă ca făina și cei șapte covrigi, Făt-frumos din delta-plan, Misterul nucului trăsnit. A realizat și traduceri și adaptări din limba bulgară

1930 – S-a născut Costache Anton

27 iulie 1930, Ungheni, Iași

Prozator. A urmat, timp de un an (1950–1951), cursurile Facultății de Filologie la Iași, după care a optat pentru un curs de Scenarii la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București. A debutat în 1950, cu o povestire, în lașul nou, și în volum, cu Neliniște în detașament, în 1956. A fost, în timp, redactor la Studioul de Filme București, la Editura Tineretului, la Televiziune și la Scînteia pionierului, redactor-șef și redactor la revista Cutezătorii. A colaborat la Gazeta literară, Tribuna, Tânărul scriitor, Viața românească, Luceafărul, etc. A publicat romane pentru tineret: Seri albastre, Vica, Ochii aurii ai Roxanei, Neuitatele vacanțe, Diminețile lungi. A fost distins cu premiile Consiliului Național al Organizației Pionierilor (1969, 1981), Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatură pentru copii și tineret (1972) și Premiul Asociației Scriitorilor din București (1976)

1937 – S-a născut Mircea Corneliu Spătaru

27 iulie 1937, Duda Epureni, Vaslui – 31 august/1 septembrie 2011, Cluj-Napoca

Sculptor, pictor, caricaturist și ceramist, profesor universitar, personalitate marcantă a artei românești. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, promoția 1962. 1937-2011 Mircea SpătaruA fost, de-a lungul timpului, cadru didactic la Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, profesor universitar, rector (1990–2004) al Universității Naționale de Arte din București. A avut expoziții personale după 1990 la Bienala de la Veneția, Sala Dalles București, UNESCO Paris, Le Mans, Art Expo – Visivarosi Galeria, Ungaria. A creat monumente și ansambluri sculpturale de for public: Ansamblul monumental Iuliu Maniu (Piața Revoluției, București), Monumentul Ion Mihalache (Topoloveni), Monumentul (cenotaf) Moise Nicoară (Biserica Mavrogheni, București), Statuia Charles de Gaulle (București), Monumentul Carol I (Craiova), Monumentul Nicolae Bălcescu (Parcul Izvorul Rece, București). Biografie ilustrată

1937 – S-a născut Pan Izverna

Pantelie Tărăbâc; 27 iulie 1937, Malovăț, Mehedinți – 30 noiembrie 2013, București

Medic, poet, prozator și traducător, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Absolvind Facultatea de Medicină din București (1961), 1937-2014 Pan Izvernaa profesat medicina generală și pediatria în mai multe localități din județele Bacău, Călărași, Constanța și Prahova până în 1975, când a renunțat, dedicându-se activității literare. Începând din 1965 a publicat proze în Luceafărul, iar România literară l-a lansat în 1969 ca poet. Prima sa carte, Arhipelag de noapte, a apărut în 1971. A realizat numeroase traduceri, majoritatea în colaborare cu Mioara Izverna, soția sa, din Aloysius Bertrand, Chateaubriand, Buffon, Theophile Gautier, Gustave Flaubert, Frederic Masson etc. Din scrierile sale: Cuaternar, Rondelul tainelor, Rondelurile, Anamnesis, Bătrânul anticar, Epifaniile poetului și ale poeziei, etc.

1938 – S-a născut Eugen Zehan

27 iulie 1938, Gâdiți, Neamț – 3 februarie 2013, Cluj

Prozator și traducător. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj, secția Engleză în 1962. A debutat în suplimentul literar Povestea vorbei al revistei Ramuri din Craiova (1966). Debutul editorial a fost cu volumul de proză scurtă Cerul de dincolo (1969). A colaborat la Ramuri, Luceafarul, Tribuna, Steaua etc, și a publicat romane axate pe problemele generației tinere: Mlaștina, O partida de remi, Pasul de cadril, Studenții (2 vol.), Tăcutele neliniști, Prins in capcană, jurnal. A tradus din F. Norris

1944 – S-a născut Răducu Ițcuș

27 iulie 1944, Suceava, România – 7 aprilie 2014, București

Actor de teatru și film. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București (UNATC), promoția 1968. 1944-2007 Răducu IțcușA jucat la Teatrul Național București și Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca în piese de teatru ca Idiotul, Coana Chirița, Tragedia optimistă, Regele Lear, De Paști. Săptămâna Patimilor, Bună dimineața, primăvară, Dulcea pasăre a tinereții, Zodia taurului, Apus de soare, Îmblânzirea scorpiei, Richard al III-lea, Mașina de scris, Trandafirii roșii, O scrisoare pierdută, Hagi-Tudose; A douăsprezecea noapte; Mielul turbat, Iona, etc. A avut o prezență constantă în teatrul radiofonic: Velerim și Veler Doamne, Papuciada, Vioara Fermecată, Bulgărele de pământ, Alma, Taina celor trei feciori, Frații Jderi, Steaua Sudului, etc. și în film: Tatăl risipitor, Pentru patrie, Lovind o pasăre de pradă, Bunicul și o biată cinste, Hagi-Tudose

Pentru patrie (1978) [Walter Mărăcineanu]

1946 – S-a născut Alexandru Tocilescu

27 iulie 1946, București – 29 noiembrie 2011, București

Regizor de teatru și film. A montat cu succes piese ca O zi din viața lui Nicolae Ceaușescu, Hamlet, Elizaveta Bam, Comedie roșie, în cadrul programului Teatrului Național București 1946-2011 Alexandru TocilescuProcesul comunismului prin teatru și altele: Casa Zoicăi, Eduard al III-lea, Sfârșit de partidă, Comedie roșie, Oblomov, Amanții însângerați, Nevestele vesele din Windsor, Cabala bigoților, Eduard al III-lea etc. Printre filmele regizate se numără Bani de dus, bani de-ntors, Ultima haltă în Paradis, Tristețea vânzătorului de sticle goale. În 1999, a primit premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol, O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, montat la Teatrul Național București, iar în 2002 i-a fost decernat premiul UNITER pentru întreaga activitate. Totodată, în 2006 a primit premiul pentru cea mai bună regie, cu piesa O zi din viața lui Nicolae Ceaușescu, în cadrul Festivalului Comediei Românești – festCO. A fost primul regizor care a primit o stea pe Aleea Celebrităților din București

Alexandru Tocilescu – Despre teatru și ale lui

1956 – România a devenit membru al UNESCO

Scopul Organizatiei Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, fondată în 1945, este de a contribui la pacea și securitatea lumii prin colaborarea între națiuni în educație, știință, cultură, și comunicații pentru a se reuși stabilirea unui respect față de justiție universal, pentru corectitudinea justiției și pentru drepturile și fundamentele omului liber, indiferent de rasă, limbă sau religie, după Carta Națiunilor Unite. 1956 România Membru UnescoRomânia i s-a alăturat la 27 iulie 1956. În prezent, UNESCO cuprinde 195 de state membre și 10 state asociate

1959 – A încetat din viață Basil Stoica (Vasile Stoica; 1 ianuarie 1889, Avrig – 27 iulie 1959, închisoarea Jilava)

Diplomat, publicist, om politic, analist politic; cel care a redactat Proclamațiile către Țară și Armată lansate de regele Ferdinand I cu prilejul intrării României în Primul Război Mondial

1962 – A încetat din viață Ion Țuculescu (19 mai 1910, Craiova – 27 iulie 1962, București)

Personalitate complexă, medic și biolog, cercetător științific la Academia Română, cunoscut însă mai ales ca pictor

1963 – A încetat din viață Vasile Luca (László Luka; 8 iunie 1898, Catalina, Covasna – 27 iulie 1963, închisoarea Aiud)

Politician comunist, militant din ilegalitate; ministru de finanțe al României (1947–1952); a sfârșit ca deținut politic, victimă a epurărilor în spirit stalinist din propriul său partid

1966 – A încetat din viață Ion Mușlea (29 septembrie 1899, Rodbav, Brașov – 27 iulie 1966, Cluj)

Folclorist, etnolog și bibliograf; unul dintre principalii fondatori ai folcloristicii române moderne; fondatorul și directorul Arhivei de folclor de pe lângă Muzeul limbii române din Cluj; membru corespondent al Academiei Române

1970 – A încetat din viață Marioara Tănase (8 septembrie 1940, Sighișoara – 27 iulie 1970, Brașov)

Interpretă de muzică populară și romanțe; a colaborat cu diferite ansambluri folclorice din zona Sighișoarei și ansamblul folcloric al UGSR din București

1973 – S-a născut Adrian Toader

Adrian Orlin Toader; 27 iulie 1973, Ploiești

Fotbalist retras din activitate care a jucat pe postul de atacant pentru Petrolul Ploiești, Lausanne-Sport, FC Universitatea Craiova, Qingdao Beilaite, FCM Câmpina, Gaz Metan Mediaș, Apulum Alba Iulia, Politehnica Timișoara.

1973 – A încetat din viață Paul Menu (10 mai 1876, Paris, Franța – 27 iulie 1973, Paris)

Fotograf și operator de film documentar de origine franceză; autorul primelor filmări din România

1974 – S-a născut Mihai Vieru

27 iulie 1974, Ploiești

1974 Mihai VieruPoet, eseist, asistent universitar. A urmat cursurile Facultății de Litere și Științe ale Universității de Petrol și Gaze Ploiești. A debutat în revista de cultură Familia de la Oradea în anul 2000. A colaborat la revistele: Familia, Tomis, Vatra, Tribuna, Feedback. În prezent, predă limba engleză la Universitatea din Oradea, Facultatea de Arte, Departamentul de Muzică. Volume de poezie: Thermidor@Ketamidor, Leul Greu, Hai-ku Miki, ShiNoBi, Aer în iarbă

1975 – S-a născut Dan Coman

27 iulie 1975, Gersa, Bistrița-Năsăud

Scriitor contemporan, filosof. A debutat în revista Minerva în 1993. A urmat studii de filosofie la Cluj (absolvite în 1999). 1975 Dan ComanA fost prezent în volumul colectiv Camera, alături de poeții Marin Mălaicu-Hondrari și Florin Partene. Pentru prima sa carte, Anul cârtiței galbene, a primit Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” pentru debut și Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România. A publicat poezie în majoritatea revistelor literare importante din România, și proză în volum: d great coman, Irezistibil, Parohia, Căsnicie

1976 – Decretul pentru organizarea ca municipii a orașelor reședință de județ

Decretul Consiliului de Stat nr. 281/27 iulie 1979 pentru organizarea ca municipii a orașelor reședință de județ a intrat în vigoare la 1 august 1976. Numărul sectoarelor Capitalei a fost redus la șase

1978 – S-a născut Sorin Stoica

27 iulie 1978, Bănești, Prahova – 6 ianuarie 2006, București

Scriitor, jurnalist și antropolog. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității București, 1978-2006 Sorin Stoicaa fost preparator la Catedra de Antropologie Culturală a Facultății de Jurnalism și asistent cercetător la Muzeul Țăranului Român. A coordonat, alături de Zoltán Rostás, cîteva volume de istorie orală și de etnografie media. Cu peste 50 de recenzii și cronici literare, romanul său din 2002, Dincolo de frontiere, a fost considerat primul mare succes al literaturii noului val. Din scrierile sale: Povestiri cu înjurături, Jurnal, Aberații de-bun simț, etc.

1983 – S-a născut Smiley

Andrei Tiberiu Maria; 27 iulie 1983, Pitești

Cântăreț, compozitor, producător, prezentator și actor, fost membru al trupei Simplu. Datorită atitudinii sale joviale, Andrei a primit porecla de Smiley, pe care o folosește în prezent ca nume de scenă. S-a lansat într-o carieră solo în 2008 cu albumul În lipsa mea, care fost premiat cu un disc de aur și a primit distincția Best album la Romanian Music Awards. Succesul ca artist pop i-a permis colaborarea cu numeroși artiști români, iar în 2009 și-a fondat propria casă de producție, HaHaHa Production, nume care corespunde cu numele său de scenă. Proiecte susținute: Cabron, Sore, Radio Killer, Don Baxter, Feli, SHOT, Silviu Pașca, Paul Damixie, Jazzy Jo. Este coprezentator al emisiunii de televiziune Românii au talent, alături de Pavel Bartoș și unul dintre cei patru jurați din cadrul emisiunii de talente Vocea României.

Smiley – Vals

1983 – S-a născut Iulia Lumânare

27 iulie 1983, București

Actriță de scenă, voce și film. A absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografie I.L. Caragiale, la secția actorie, în 2005. 1983 Iulia LumânarePrintre rolurile sale de teatru se numără Veta în O noapte furtunoasă, de Caragiale, Estelle în Cu ușile închise, de Sartre, Desdemona în Duete shakespeariene, Natasha Stepanovna în Cerere în căsătorie, de Cehov, Lolita în Red light, hot line, Camerista în A 12-a noapte, soția / maseuza / femeia de la metrou în Edmond, de David Mamet, Rebecca în La țară, etc. A jucat în filme: Caravana cinematografică, Jocul asasinilor, Matei copil miner, Walking with the Enemy, Ana, mon amour, Pororoca, Proiecte de trecut, Cărturan, etc. În 2019, a primit Premiul Gopo pentru cel mai bun rol secundar feminin și premiul Uniunii Cineaștilor din România (UCIN) pentru cel mai bun rol principal feminin

Caravana cinematografică (2009)

1983 – A încetat din viață Teodor Balș (Emil Bălășescu; 9 februarie 1924, București – 27 iulie 1983, București)

Poet și traducător; redactor la Luceafărul; secretar de redacție la Gazeta literară și România literară

1999 – A încetat din viață Iuliu Merca (26 ianuarie 1948, Huedin – 27 iulie 1999, Costinești)

Compozitor, chiarist, basist și vocalist de blues și rock; fondator și lider al formației rock Semnal M

2000 – A încetat din viață Eugen Preda (29 septembrie 1929, Bacău – 27 iulie 2000, București)

Jurnalist, scriitor și comentator radio de politică externă; primul director general al Radiodifuziunii Române, la care a lucrat 40 de ani

2001 – A încetat din viață Aida Moga (Cornelia Aida Rădulescu; 12 ianuarie 1926, Timișoara – 27 iulie 2001, București)

Interpretă de muzică ușoară, artistă de revistă

2003 – A încetat din viață Nicolae „Puiu” Pomoje (? – 27 iulie 2003, București)

Actor la Teatrul Odeon și Teatrul Mic din București, cu numeroase colaborări la Teatrul Național Radiofonic; profesor la IATC

2005 – A încetat din viață George Sbârcea (pseudonim Claude Romano; 23 martie 1914, Toplița, Harghita – 27 iulie 2005, București)

Compozitor, muzician și muzicolog, jurist neprofesant, jurnalist, editor de carte, scriitor și traducător; promotor al tango-ului clasic argentinian

2007 – A încetat din viață Victor Frunză (8 iunie 1935, Dumitrești, Vrancea – 27 iulie 2007, Aarhus, Danemarca)

Scriitor și jurnalist disident; redactor și realizator de emisiuni culturale la Radiodifuziunea Română și la Televiziunea Română; profesor de jurnalism audio-vizual

2012 – A încetat din viață Viorel Sergovici (29 martie 1947 – 27 iulie 2012)

Operator de imagine și regizor de film; a lucrat la Televiziunea Română

2020 – A încetat din viață Camil Marinescu (29 septembrie 1964, București – 27 iulie 2020)

Dirijor la Opera Română din București și la Filarmonica de Stat din Iași

 

#todaysmemory #istoriaRomaniei #Romaniafrumoasa #romanifrumosi

0 comentarii la „27 Iulie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: