Fărâmiță Lambru (1927-1974)-21

~ Amintirea zilei – Today’s Memory ~

 

Fărâmiță Lambru (1)-21Fărâmiță Lambru

15 septembrie 1927, București – 12 decembrie 1974, București


 

Fărâmiță Lambru a fost un cunoscut lăutar, acordeonist virtuoz și cântăreț, de etnie romă. Născut într-o veche familie de lăutari, Fărâmiță Lambru (acesta e numele său de artist; altfel decât s-ar putea crede, Fărâmiță este numele său de familie și Lambru este prenumele) a învățat să cânte de la tatăl său, violonistul Tudor Fărâmiță, încă din copilărie.

Având o ureche muzicală foarte bună, a reținut repede repertoriul uzual țigănesc, dar mai ales stilul vocal de interpretare.

Fărâmiță Lambru – La Calul Bălan

Acordeonist și interpret vocal excepțional, Fărâmiță Lambru a avut șansa, la 24 de ani, s-o cunoască pe Maria Tănase, devenind astfel, timp de zece ani (1953–1963) membru al formației muzicale populare și lăutărești care o acompania pe marea artistă. Acordeonistul Mariei Tănase stăpânea un repertoriu de aproape 200 de piese instrumentale și peste 150 de piese vocale, având un har particular în interpretarea repertoriului lăutăresc urban (mahala), admirabil ilustrat mai ales vocal. Maria Tănase l-a ajutat să se angajeze la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”, unde a devenit curând solist și dirijor al orchestrei populare.

Fărămiță Lambru, Maria Tănase – Trei focuri ard pe lume

După moartea Mariei Tănase, Fărâmiță a cunoscut o vertiginoasă carieră de virtuoz popular al acordeonului și dirijor al unor formații profesioniste cu care a cunoscut succesul în turnee artistice în Franța, RDG, Italia și URSS, câștigându-și astfel notorietate internațională.

Fărâmiță Lambru – Dor de mamă

A fost unul dintre cei mai compleți și originali lăutari bucureșteni din a doua jumătate a secolului XX. Ca instrumentist, cânta cu virtuozitate excepțională la bașii mâinii stângi ai acordeonului, după cum stăpânea și întreaga gamă de fiorituri melodice (de extremă finețe și subtilitate tehnică lăutărească, aproape „vocală”, pentru mâna dreapta).

La crama din Drăgășani

A avut numeroase apariții la emisiuni de radio și televiziune, sunt de neuitat revelioanele care se sfârșeau totdeauna cu muzică populară și lăutărească.

Revelion 1973 – Muzică lăutărească cu Farâmiță Lambru

Fărâmiță Lambru a fost primul acordeonist din România care a cântat la acordeon un solo de bași, la sfârșitul anilor ’40.

În 1962 a înregistrat primele sale materiale la Electrecord, sub acompaniamentul orchestrei dirijate de Nicolae Băluță.

Mai mult: https://ro.wikipedia.org/wiki/F%C4%83r%C3%A2mi%C8%9B%C4%83_Lambru

 

Fărâmiță Lambru – Hora Lui Fărâmiță

 

***** [In English] *****

Fărâmiță Lambru (2)-21Fărâmiță Lambru

15 September 1927, Bucharest – d. 12 December 1974, Bucharest

 

Fărâmiță Lambru was was a well-known gypsy lăutar (fiddler), accordionist and singer, from Romania, born in a family of lăutari; as a child, he learned how to sing from his father, Tudor Fărâmiță.

He collaborated with Maria Tănase from 1953 until Maria Tănase died. Fărâmiță Lambru started his own career as an accordion player and conductor.

Fărâmiță Lambru – Of, suflețelul meu

He was an instrumentalist in the folk music ensemble of the Bucharest Estates Theater, in the band „Constantin Tănase”, he served as bandmaster, vocal and lead singer of the folk music band at the „Vasilescu” Regional Theater in Bucharest.

Fărâmiță Lambru – Deschide ușa, nevastă

He took artistic tours in France, German Democratic Republic, Italy and Moscow, USSR, gaining international fame. Returning to his home country, he made new recordings on the Electrecord record label.

More on: https://en.wikipedia.org/wiki/F%C4%83r%C3%A2mi%C8%9B%C4%83_Lambru

*****

 

Fărâmiță Lambru – Inel, Inel de Aur

 

#todaysmemory #romanifrumosi #istoriaRomaniei #FărâmițăLambru

2 comentarii la „Fărâmiță Lambru

  1. Pingback: Marcel Budală

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: