Muzeul Tehnicii Populare Astra -cover

Foto: Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA din Dumbrava Sibiului a fost inaugurat


1448 – A doua bătălie de la Kosovo Polje

A avut loc între 17–20 octombrie 1448 lângă Kosovo Polje (Câmpia Mierlei) între o coaliție creștină sub conducerea lui Ioan de Hunedoara și o armată a Imperiului Otoman condusă de sultanul Murad al II-lea. 1448 A Doua Bătălie De La Kosovo Polje. Miniatură ContemporanăIoan de Hunedoara a început o nouă campanie împotriva Imperiului Otoman, planul său bazându-se pe o revoltă în Balcani și un atac surpriză împotriva otomanilor, cu distrugerea forțelor principale ale acestora într-o singură bătălie. Huniade, foarte încrezător în șansele sale, a comis erori tactice care l-au costat victoria. În cele trei zile cât a durat bătălia, ambele tabere au suferit mari pierderi de vieți omenești, însă otomanii au obținut controlul asupra terenului după a doua zi de luptă

1451 – A început prima domnie a voievodului 1451 Petru Al Iii-lea AronPetru al III-lea Aron în Moldova

Petru Aron (1419 – 1467), fiul natural al lui Alexandru cel Bun, a fost domn al Moldovei de trei ori, între 17 octombrie 1451–24 februarie 1452; 25 august 1454–8 februarie 1455 și 25 martie 1455–12 aprilie 1457. Pentru prima domnie și-a ucis fratele, pe Bogdan al II-lea printr-un șiretlic, la Reușeni

1551 – A început Asediul Timișoarei

Conflict militar derulat în perioada 17 octombrie 1551–25 iulie 1552 între Monarhia Habsburgică și Imperiul Otoman. După ce Soliman Magnificul a ocupat Belgradul (1521) și Ungaria a fost învinsă în Bătălia de la Mohács (1526), Regatul Ungariei a fost împărțit în două părți – vestul țării, sub stăpânirea împăratului Ferdinand I din Casa de Habsburg, iar estul sub conducerea nobilului maghiar Ioan Zápolya, Ferdinand I căutând permanent unificarea Regatului Ungariei sub stăpânirea sa. În vara lui 1551, Timișoara a ajuns din nou pe mâna suveranului de Habsburg, la 17 octombrie 1551 turcii începând asediul

1836 – A încetat din viață Nicolae Dimachi (1773 sau 1776 – 17 octombrie 1836, Iași)

Boier și poet satiric; a fost căminar în Divan, ispravnic de Neamț, vel căminar, ispravnic al Sucevei, biv vel spătar, mare vornic, a avut în arendă poșta cu cai; a scris piesa în versuri Sfatul familiei, prima comedie românească

1850 – Domnitorul Barbu Știrbei a organizat școlile din Țara Românească

Prin Decretul nr. 1.389/17 octombrie 1850, dat de domnitorul Țării Românești, 1850 Barbu Știrbei. Portret De Ion NeguliciBarbu Dimitrie Știrbei, s-au redeschis școlile, închise la Revoluția din 1848, începând cu 1 ianuarie 1851. S-a aprobat o programă de învățătură împărțită în trei trepte: începătoare, colegiale și speciale

1850 – A luat ființă Facultatea de Drept din București

Prin același decret al Domnitorului Barbu Știrbei, s-a reorganizat Facultatea de Drept din București. Făcea parte din grupul de studii de la Colegiul Național Sf. Sava din București. 1850 Facultatea De Drept BucureștiA avut la început 9 catedre cu 9 profesori și 30 de studenți, prima promoție de juriști fiind consemnată în anul 1854. Palatul Facultății de Drept a fost construit ulterior, între 1934–1936

1853 – S-a născut Maria Alexandrovna a Rusiei

1856-1920 Maria Alexandrovna A Rusiei_2117 octombrie 1853, Țarskoe Selo, Rusia – 24 octombrie 1920, Zürich, Elveția

Fiica țarului Alexandru al II-lea al Rusiei și a Mariei Alexandrovna, soția Prințului Alfred, Duce de Edinburgh, al doilea fiu al reginei Victoria, mai târziu, Ducesă de Edinburgh și Ducesă de Saxa-Coburg și Gotha, mama reginei Maria a României

1858 – S-a născut Andrei Bârseanu

17 octombrie 1858, Dârste/Brașov – 19 august 1922, București

Pedagog, folclorist, poet, membru titular (din 1908) și vicepreședinte (1912) al Academiei Române. Studiile le-a făcut la Brașov, apoi și-a definitivat studiile universitare la Viena și Munchen (1878–1881). S-a alăturat organizației studențești România Jună. 1858-1922 Andrei Bârseanu_21A revenit în Transilvania, mai întâi la Brașov, unde a predat la liceul românesc. A devenit corector și apoi dirigent al școlilor superioare. S-a mutat la Sibiu, unde a fost numit director al învățământului. A editat revista Școala și familia în 1887. A fost președinte al ASTREI (1911–1922), vicepreședinte al Marelui Sfat Național, iar mai apoi al Consiliului Dirigent de la Sibiu. Este autorul poeziei Pe-al nostru steag e scris Unire, care a avut un real succes între români și mai ales între soldații români din Primul Război Mondial. În paralel cu activitatea din Transilvania a menținut legăturile cu intelectualitatea din România. A publicat traduceri și lucrări de folclor românesc din Ardeal

1892 – S-a născut Traian Popovici

17 octombrie 1892, Rușii Mănăstioarei–Udești, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria/Suceava – 4 iunie 1946, Colacu–Fundu Moldovei, Suceava

Avocat și primar al orașului Cernăuți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A urmat Facultatea de Drept a Universității Cernăuți, pe care a absolvit-o abia la sfârșitul primului război mondial. A fost președinte al Societății Academice Junimea. 1892-1946 Traian PopoviciÎn anul 1908, în timpul liceului, a trecut clandestin granița dintre Austro-Ungaria și România, pentru a-l vedea pe Nicolae Iorga care vizita localitatea Burdujeni. În Primul război mondial a trecut în România și s-a înrolat voluntar în Armata Română (1914), luptând până la sfârșitul războiului. După absolvirea facultății a obținut titlul de Doctor în Drept, s-a stabilit pentru scurt timp la Chișinău, a fost secretar la Casa Noastră, organizație pentru împroprietărirea țăranilor, prefect al județului Câmpulung (1926–1927), avocat în Cernăuți, iar după ocuparea Bucovinei de Nord, în iunie 1940, s-a refugiat în București, continuând îndeletnicirea de avocat. Ion Antonescu l-a numit primar al orașului Cernăuți. În această calitate, a oprit deportarea a 20.000 de evrei din Bucovina împotriva planului de „curățirea terenului” al mareșalului Ion Antonescu. Găsit vinovat de eliberarea certificatelor pentru evitarea deportărilor, a fost înlocuit din funcție după zece luni. În urma reluării deportărilor de către noul primar, au pierit cinci mii de persoane salvate inițial. După război, a publicat cartea Spovedania, mai cunoscută sub numele de Spovedania unei conștiințe.

1892 – S-a născut Dragoș Protopopescu

17 octombrie 1892, Călărași – 26 noiembrie 1948, București

Scriitor, poet, critic, filosof. A urmat studii de filologie la Facultatea de Litere din București, apoi studii doctorale la Paris și Londra. În 1924 a devenit Doctor în Filologie Engleză al Universității Sorbona cu teza Un classique moderne – William Congreve, sa vie, son oeuvre. Este unul dintre primii angliști români reputați din epoca interbelică. 1892-1948 Dragoș Protopopescu_21În 1925 a devenit profesor la Universitatea din Cernăuți, fiind apoi directorul Teatrului din Cernăuți, profesor la Universitatea din București, unde a ținut, printre altele, cursuri de Cultură și civilizație britanică. În 1934 a fost închis la Jilava din cauza apartenenței sale la Mișcarea Legionară, iar în 1937 a fost ales parlamentar pe listele Partidului Totul pentru Țară. A colaborat cu câteva dintre cele mai importante reviste interbelice: Viața nouă, Cronica, Viața Românească, Flacăra, Gândirea, etc. A fost arestat de către autoritățile comuniste în anul 1948, torturat și și-a pus capăt zilelor. Din lucrările sale: Poemele restriștei, Zvon de pretutindeni, Pagini engleze, Iarmarocul metehnelor, Shakespeare: viața și opera, Shakespeare. Romanul englez

1897 – S-a născut Ștefana Velisar Teodoreanu

Marie Ștefana Lupașcu / Ștefana Velisar / Lily Teodoreanu; 17 octombrie 1897, Saint-Maurice, Franța – 30 mai 1995

Romancieră, poetă și traducătoare, soția scriitorului Ionel Teodoreanu. A absolvit Școala Centrală de fete din București. În timpul campaniilor Primului Război Mondial, a locuit împreună cu verișoarele sale, Cella și Henrieta Delavrancea, la Iași, unde l-a cunoscut pe aspirantul scriitor, Ionel Teodoreanu, episod descris de Ștefana Velisar în lucrarea autobiografică Ursitul și de Ionel Teodoreanu în romanul Bal mascat. 1897-1995 Ştefana Velisar Teodoreanu_21Încurajată de soțul ei să scrie, ea a fost o reprezentantă târzie a poporanismului tradițional, pe care l-a insuflat cu teme morale din ortodoxia română și cu ecouri ale literaturii moderniste. Împreună cu frații Teodoreanu și Mihail Sadoveanu, Ștefana a fost un oaspete frecvent al salonului Viața Românească. Prima ei lucrare a fost publicată în 1929, găzduită de Tudor Arghezi în revista Bilete de Papagal, ea contribuind, de asemenea, la Revista Fundațiilor Regale și Familia. Lucrările sale de tinerețe, care coincid cu cel de-al Doilea Război Mondial, cuprind în principal romane centrate pe conflictele interne și triumfurile morale ale femeilor provinciale: Calendar vechi, Viața cea de toate zilele, Căminul. A scris și versuri, adunate în volumul Șoapte întru asfințit

1904 – S-a născut Dinu Bădescu

Constantin Bădescu; 17 octombrie 1904, Caracal – 23 octombrie 1980, București

Tenor, unul dintre marii artiști ai Operei Române. A studiat la Conservatorul din București cu Gheorghe Folescu, apoi s-a specializat în Italia. A debutat pe scena Operei Române din Cluj, ca bariton în 1930, peste un an preluînd repertoriul de tenor. 1904-1980 Dinu Bădescu_21A fost solist al Operelor Române din Cluj și din București, dar și la Volksoper și Staatsoper din Viena și la Balșoi Teatr din Moscova. A fost profesor de canto la Conservatoarul din Cluj și cel din București. A publicat epigrame și volumul de amintiri Pe cărările unei vieți de boem (1973). A apărut în foarte multe roluri principale, printre care cele din operele Boema, Ernani, Trubadurul, Paiațe, Lucia di Lammermoor, Cavelleria rusticana, Andrea Chénier, Carmen, Povestirile lui Hoffmann, Werther, Fuast, Aida, Bal mascat, Rigoletto, La traviata, Tosca, Turandot, Cavalerul rozelor, Dama de pică etc. A primit titlul de Artist emerit (1954)

Giacomo Puccini – La Boheme Che gelida manina

1904 – A încetat din viață Ștefan Petică (20 ianuarie 1877, Bucești, Galați – 17 octombrie 1904, Bucești)

Poet simbolist, intelectual autodidact, poliglot, cu preocupări multidisciplinare umaniste – literatură, filosofie, sociologie, antropologie, astronomie, istoria artei, finalizate cu comentarii literare, articole, studii, note, recenzii pertinente și incisive

1904 – A încetat din viață Dumitru Theodor Neculuță (20 septembrie 1859, Târgu Frumos, Iași – 17 octombrie 1904, București)

Poet, autodidact, fiind considerat primul poet-muncitor român; precursor al proletcultismului; membru post-mortem al Academiei Române

1905 – S-a născut Al. Dima

Alexandru Dima; 17 octombrie 1905, Turnu Severin – 19 martie 1979, București

Critic și istoric literar, comparatist, traducător, teoretician, membru corespondent (din 1963) al Academiei Române. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, absolvită în 1929. A debutat publicistic în revista Datina din Turnu Severin (1925). 1905-1979 Al. Dima_21A devenit profesor în învățământul secundar la Râmnicu Vâlcea și Sibiu și a condus gruparea intelectuală sibiană Thesis (1932-1939), „înfăptuită din nevoia de a da sumbrei vieți provinciale îndemnuri de mai înalte preocupări … și în cadrul generalei acțiuni de înviorare a creației culturale ardelene”. A urmat studii de specializare la Berlin, München, Viena și a devenit Doctor în Litere și Filosofie cu teza Conceptul de artă populară. A fost profesor la Universitatea din Iași, apoi la București, director al Institutului de Istorie și Teorie Literară „George Călinescu”, a condus Revista de istorie și teorie literară. Din opera sa: Tradiționalismul lui Mihail Eminescu, Zăcăminte folclorice în poezia noastră contemporană, Conceptul de artă populară, Probleme estetice, Studii de istorie a teoriei literare românești, Viziunea cosmică în poezia românească. A fost distins cu Ordinul Steaua Republicii Socialiste România clasa a III-a (1971)

1907 – S-a născut Dora Massini

17 octombrie 1907, Camenița, Ucraina – 20 august 1996, București

Soprană română de origine polono-evreiască. Din cauza Primului Război Mondial și a Revoluției Ruse, familia sa a emigrat în Polonia, la Liov, unde a urmat liceul în paralel cu Conservatorul, absolvit în 1926, luând în continuare lecții de canto. Sub presiuna părinților, a studiat la Școala Superioară de Comerț Mondial la Viena și, în secret, a continuat cursurile de muzică cu profesoara Felicia Katschiowska. 1907-1996 Dora MassiniLipsurile financiare au readus-o în Liov, unde a debutat la Opera din Liov cu rolul Santuzza din Cavaleria Rusticană în iunie 1929. A cântat apoi acolo în Faust, Carmen (Micaela), Cavaleria rusticană, La Forza del destino. În 1931 s-a căsătorit cu un dirijor italian și s-au stabilit în România. Depășind interdicțiile asociate străinilor, a fost angajată la Opera din București, în scurt timp fiind promovată prim-solistă. Patosul său i-a atras atenția Regelui Carol al II-lea. A apărut, până în 1940 în 38 de roluri. După abdicarea lui Carol a fost obligată să părăsească Opera din București și casa de pe Calea Victoriei, iar soțul, obligat să demisioneze din armată. A revenit pe scena Operei după terminarea războiului dar autoritățile comuniste i-au permis doar turnee în țările socialiste, nu și la Viena. Ultimul său rol a fost cel al Tatianei din Evgheni Oneghin

1908 – S–a născut Leon Kalustian

17 octombrie 1908, Focșani – 24 ianuarie 1990, Focșani

Jurnalist, scriitor, eseist și memorialist român de origine armeană. În Focșani a urmat școala și o clasa de liceu, după care s-a pregătit autodidact. S-a stabilit în București unde, începând din anul 1926 era deja cunoscut în presa de stânga ca un pamfletar de temut. A fost redactor la ziarele Cuvântul, Curentul, ABC, Zorile, Lumea Românească, coordonator al oficiosului România. 1908-1990 Leon Kalustian_21A colaborat la Mișcarea, Facla, Adevărul și Dimineața. În 1951 a căzut victimă a valului de arestări ale regimului totalitar comunist, alături de multe alte mii de intelectuali și personalități ale vieții politice democratice, fiind arestat și reținut administrativ, fără a fi judecat, timp de patru ani, în închisorile de la Jilava, Gherla și Văcărești. Neavând alt mijloc de existență, a fost nevoit să-și vândă cărțile. A fost din nou arestat și condamnat la opt ani de închisoare și confiscarea totală a averii pentru „infracțiunea de răspândire de publicații interzise”: În preajma revoluției de Constantin Stere, Povestea vieții mele de Regina Maria, https://www.bunicutavirtuala.com/2019/10/29/todays-memory-regina-maria-a-romaniei-queen-marie-of-romania Mustul care fierbe de Octavian Goga și Memoriile regelui Carol I. A fost eliberat din penitenciarul Gherla în 1964, în urma unui decret de grațiere colectivă. Din scrierile sale: Facsimile, Conspirații sub cer deschis, Simple note (vol. I-IV), Scrisori către Dora – Facsimile sentimentale

1909 – Louis Bleriot a făcut o demonstrație aviatică la București

Duminică la prânz, pe hipodrom s-au adunat și mai mulți oameni decât în 14 octombrie, când zborul a fost amânat. 1909 Demonstrația Aviatică A Luilouis BleriotLa ora 3.00, emoția, vacarmul, tensiunea ating maximumul. Bleriot urcă în avioplan, cum se numea la vremea respectivă, și pe hipodrom se face o liniște cumplită. Elicea se învârte, începe să ruleze, se înalță spre Bucureștii Noi, apoi face viraj și se întoarce în fața tribunei oficiale. Entuziasmul e de nedescris, pălăriile zboară în aer, din tribuna oficială sar prințul moștenitor Ferdinand, prințul Bibescu, primul-ministru și coboară să-l felicite pe Bleriot pe pistă. La ora 4.00 are loc al doilea zbor, Bleriot se ridică la peste 70 de metri înălțime până aproape nu se mai vede, iar la ora 5.00, la al treilea zbor, avionul dispare câteva minute în înaltul cerului. Când se întoarce, Bleriot reușeste o aterizare la punct fix, chiar în fața tribunei oficiale” [Silvian Ionescu]

1913 – S–a născut Octavian Fodor

17 octombrie 1913, Mediaș – 8 iunie 1976, Cluj-Napoca

Medic, eseist, scriitor, membru titular (din 1974) al Academiei Române. A urmat Facultatea de Medicină din Cluj, absolvită în 1937, în anul 1938, susținând teza de licență, Sindromul insuficienței coronariene. A obținut titlul de Doctor în Științe medicale în 1956 cu teza Cercetări asupra dinamicii secretorii a stomacului, iar în 1959 a devenit Doctor-Docent. 1913-1976 Octavian Fodor_21A beneficiat de o bursă la Paris unde a continuat perfecționarea în bolile digestive. A fost preparator, asistent la Clinica Medicală I din Cluj. A fost concentrat la un regiment de cavalerie, cu care a plecat pe frontul celui de Al Doilea Război Mondial, fiind decorat cu Meritul Sanitar și Coroana României cu Spade și Panglică de Virtute Militară. A urmat o carieră didactică la Timișoara și Cluj, de la lector la conferențiar, profesor titular, șef de catedră la Clinica Medicală III din Cluj. A îndeplinit sarcini de cercetare științifică în Institutul de Cercetări Medicale al Academiei RS România, în calitate de cercetător științific principal, șef de sector și director al institutului. A contribuit la înființarea Institutului de Sănătate Publică și Cercetări Medicale al Academiei de Medicină, filiala Cluj, pe care l-a condus (1965–1967). A fost ales rector al Institutului de Medicină și Farmacie Cluj, rămânând în această funcție până la deces. A fost distins cu titlul de Profesor universitar emerit al Republicii Socialiste România (1969) și Ordinul Meritul Sanitar clasa I (1970)

1921 – S-a născut Liviu Popa

17 octombrie 1921, Oradea – 4 martie 1977, București

Arhitect, grafician și scenograf de teatru și film. A absolvit Facultatea de Arhitectură, obținând diploma de arhitect, debutând în cinematografie cu decorurile filmului Ciulinii Bărăganului (1957). Avea talent și inventivitate spontană, realiza schițe de atmosferă care se vindeau ca picturi. Pentru realizarea decorurilor din filmul Felix și Otilia a obținut, împreună cu Radu Boruzescu, Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (1972). A realizat decorurile pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum Pasărea furtunii, D-ale carnavalului, Telegrame, Setea, Dacii, Columna, Zestrea domniței Ralu, Săptămîna nebunilor, Mușchetarul român, a creat costume și chiar a jucat în filmul Facerea lumii. A murit în urma cutremurului din 4 martie 1977, în garsoniera sa de pe strada Colonadelor, vizavi de Universitate. O parte din schițele sale au fost recuperate de Ioana Cantuniari

Săptămîna nebunilor (1970) • Regia Dinu Cocea, Cu: Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Aimée Iacobescu, Carmen Maria Strujac, Colea Răutu

1922 – România a devenit membru fondator al Uniunii Internaționale a Căilor Ferate

Uniunea Internațională a Căilor Ferate (UIC) este o organizație neguvernamentală, de colaborare în domeniul transportului feroviar, care are ca scop promovarea cooperării între căile ferate membre și a transportului feroviar, în general. Sediul central al organizației se află la Paris. Ideea creării UIC a apărut în urma conferinței internaționale de la Portorosa, Italia, din 23 noiembrie 1921, urmată de conferința internațională de la Geneva, din 3 mai 1922. Participanții au susținut crearea unei administrații feroviare permanente privind traficul feroviar internațional, în vederea standardizării și îmbunătățirii condițiilor de construcție și a operațiunilor feroviare. La 17 octombrie 1922 a avut loc, la Paris, conferința internațională în cadrul căreia a fost creată UIC. Căile Ferate Române se numără printre membrii fondatori ai UIC, din 1922

1923 – S-a născut Constantin Bărbuceanu

17 octombrie 1923, Ceptura, Prahova – 1997, București

Scriitor, autor de roman. A urmat Institutul de Petrol și Gaze Ploiești, pe care l-a absolvit în 1952. A fost șef de secție și maistru sondor șef, funcționar la PECO București, la Fondul Literar al Uniunii Scriitorilor. A debutat cu romanul Bârlogul lupilor (1963). A fost autor de romane de acțiune – fie polițiste, fie reprezentând „aspecte ale luptei comuniștilor în ilegalitate”. Alte romane: Femei singure, Expresul de noapte, Casa păcatelor, Ultima spovedanie

1924 – S-a născut Miriam Răducanu

17 octombrie, 1924, Piatra Neamț

Coregrafă, dansatoare și profesoară de dans. Timp de 40 de ani a predat la Liceul de Coregrafie „Floria Capsali” din București. După Revoluție a fost pentru patru ani profesoară de dans la Universitatea Națională de Artă Teatrala și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București. 1924 Miriam Răducanu_21A revoluționat dansul modern din România prin modul în care a adus laolaltă arte precum poezia sau muzica, reunite, în sinteză, prin forța și mesajul unei gestualități unice. Pe lângă aportul său creator în domeniul coregrafiei, Miriam Răducanu a avut un rol esențial la nivelul descoperirii și formării unor personalități artistice. Împreună cu Gigi Căciuleanu, a inițiat, la finele anilor ’60, renumitele Nocturne 9 1/2 de la Teatrul Țăndărică, manifestări artistice în care dansul, poezia și teatrul se întâlneau într-o sinteză perfectă, în care se anula granița dintre genuri

Miriam Răducanu și Gigi Căciuleanu • Spectacol la TNB 1998 realizat de Silvia Ghiață

1927 – A apărut ziarul Dreptatea, oficios al Partidului Național Țărănesc

Primul număr al cotidianului Dreptatea a apărut la București, la data de 17 octombrie 1927, ca necesitate mediatică a noului partid, Partidul Național Țărănesc, format în urma fuziunii Partidului Național Român cu Partidul Țărănesc, condus de Iuliu Maniu și Ion Mihalache. 1927 Dreptatea Nr.1A apărut între 1927–1938 și 1944–1947, cu o perioadă de întrerupere în timpul dictaturii carliste. Primii directori au fost: Virgil Madgearu (1927–1928), George Ștefănescu (1928–1930), Petre Ciorăneanu (1930–1932), Constantin Gongopol (1932–1934), Mihai Ralea (1934–1938), Demostene Botez (martie–iulie, 1938), etc.

1928 – S-a născut Felicia Marinca

Felicia Crișan; 17 octombrie 1928, Bicazul Ardelean, Neamț – 6 februarie, 2012, București

1928-2012 Felicia Marinca. Desen De Letizia Gaba_21
Felicia Marinca. Desen De Letizia Gaba

Scriitoare și pictoriță, membră titulară a Uniunii Scriitorilor din România, membră a Societății Poeților și Artiștilor din Franța (SPAF). A debutat poetic în revista Liceului de fete din Vatra Dornei (1946). A luat lecții de desen și pictură cu Teodor Varahil Moraru, iar peste ani, și-a îmbogățit teoria și practica artistică în atelierul unei prietene ilustre, sculptorița Milița Petrașcu. S-a căsătorit cu Ion Marinca, jurnalist radio și prozator. A absolvit Facultatea de Filosofie, secția Ziaristică (1955) și Facultatea de Filologie (1963). A fost redactor la Gazeta învățământului, profesoară la Liceul „Elena Cuza” și redactor la ziarul Înainte din Craiova, redactor principal la Editura pentru Literatură, lector principal la Editura Albatros. A colaborat cu poezie la revistele din țară: Contemporanul, Gazeta literară, Steaua, Transilvania, Tribuna și din străinătate (Italia, Franța). Din 1964 a colaborat peste patru decenii cu Radiodifuziunea Română. A debutat editorial cu placheta Freamăt. Între 1975–1986, din motive politice, i s-a reziliat contractul cu Editura Albatros, fiindu-i refuzată reîncadrarea „în câmpul muncii”. A scris, tradus, pictat, a realizat piese de vestimentație unicat pentru Fondul Plastic. În 1984 a avut prima expoziție personală, la Hanul cu Tei. După 1990, și-a reluat activitatea literară „la vedere”, colaborând la Cotidianul, Viața Românească, Poesis, etc. Din scrierile sale: Poveste neauzită, Fiica lui Ianus, Bună ziua, Istorie, O fată imposibilă, Lacrima incașului, versuri de sertar, Jurnal absurd, Dimensiunea Timp, Prietenii mei, etc. A publicat albumul Pictură – Grafică, 1965–2005

1929 – S-a născut Aurel Cioranu

17 octombrie 1929, București – 7 august 2014, București

1929-2014 Aurel Cioranu_21Actor de teatru și film. A absolvit în anul 1954 Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București. A debutat cu piesa Nota zero la purtare la Teatrul „Bulandra” din București, unde a jucat toată viața. A jucat în filme: La „Moara cu noroc”, D’ale Carnavalului, Brigada Diverse în alertă, O scrisoare pierdută, Eu, tu și Ovidiu, De ce trag clopotele, Mitică?, Romeo si Julieta la sfârșit de noiembrie

Omul din Buzău • Dem Radulescu, Aurel Cioranu, Tudorel Filimon

1932 – A demisionat Guvernul Alexandru Vaida-Voevod (3)

Consiliu de miniștri al PNȚ, prezidat de Alexandru Vaida-Voevod, a guvernat ca Guvernul Alexandru Vaida-Voevod (2) între 6 iunie 1932 Alexandru Vaida-voevod_211932–10 august 1932 și remaniat ca Guvernul Alexandru Vaida-Voevod (3), între 11 august 1932–17 octombrie 1932. În acest interval de timp, a contractat un împrumut extern de 50 milioane de franci elvețieni pentru rezerva BNR; a redus impozitului agricol, cel pe clădiri și cel pentru profesiile liberale; s-a confruntat cu problema conversiunii datoriilor agricole; ca urmare a unei crize diplomatice provocate de N. Titulescu, primul ministru a demisionat. Regele a apelat din nou la Iuliu Maniu, care a acceptat să formeze noul guvern după ce a obținut promisiunea că va avea mână liberă în conducerea treburilor statului

1933 – Tratatul de amiciție, neagresiune, arbitraj și de conciliațiune româno-turc

La 17 octombrie 1933, Nicolae Titulescu a semnat la Ankara cu reprezentanții Turciei un tratat de amiciție, arbitraj și de conciliațiune. Cele două state își luau angajamente de sprijin reciproc în caz de atac extern. Prin acest act, România spera să se apropie de URSS, care era aliata Turciei. Pactul româno-turc a atras după sine o apropiere între Mica Înțelegere și statele balcanice

1935 – S-a născut Aurelian Chivu

17 octombrie 1935, Bezdead

Poet și publicist. A absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității București. A fost cadru didactic, redactor la Editura Eminescu, fostă Editura pentru Literatură, apoi la Litera. A debutat cu volumul de poezie Oglinda cu lebede în 1968, după care a mai publicat: Saturnale, Arena cu idoli, Poeme, Cina, Corabia pe două mări, Hybris, Viața cu două vieți, Muntele, Lipsa și cărți de poezie: Păsări, Un cer limpede, Răpirea, Judecată în Anthares, Cu leii de aur, Marea cu ieșire la cer, Atingerea fără lovitură

1935 – S-a născut Mircea Răceanu

Mircea Bernat; 17 octombrie 1935, închisoarea Văcărești

Diplomat din perioada comunistă, ultimul condamnat la moarte al regimului Ceaușescu. Face parte dintr-o familie de ilegaliști comuniști transilvăneni; mama sa, arestată pentru activități comuniste, l-a născut în închisoare. 1935 Mircea Răceanu_21A crescut în București și a studiat la Moscova, la Institutul de Stat pentru Relații Internaționale, după care a lucrat la Ambasada României de la Washington. A fost arestat la data de 31 ianuarie 1989 pentru colaborarea cu serviciile secrete americane, judecat și condamnat la moarte la 20 iulie 1989. Aceasta a fost ultima pedeapsă capitală pronunțată în perioada comunistă. Trei luni mai târziu, sentința a fost comutată la 20 de ani de închisoare, după intervenția lui George Bush sr. și a fost anulată abia în 2000, la 10 ani de la abrogarea pedepsei capitale. Fostul diplomat a susținut într-un articol în România LIberă din 2005 că tot ce a făcut a fost să submineze din interior regimul comunist. În februarie 2002 a fost decorat cu Ordinul Național Pentru Merit, în grad de Comandor

1937 – S-a născut Anton Zeman

17 octombrie 1937, Reșița – 1996

Compozitor și pedagog. Instruirea muzicală a făcut-o la București, la Conservatorul „Ciprian Porumbescu”. Cariera profesională a început-o în 1964 la Iași, fiind printre primele cadre didactice care au fondat noul Conservator, azi Universitatea de Arte „George Enescu”. A parcurs ierarhia universitară avansând de la preparator până la conferențiar universitar. În 1988 a emigrat în Germania. A fost membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, fiind distins cu trei premii ale acesteia (1969, 1971, 1973), iar în 1973 a obținut și Premiul Academiei Române. A compus muzică în mai toate genurile muzicale. Cele mai multe partituri sunt destinate genului coral, majoritatea piese de inspirație folclorică: Foicica macului, Frunzuliță și-un dudău, Să nu-mi dai urâtul mie, Când eram în vremea mea, Mi-oi lua mândruță casă, Ți-am fost bădișor drăguță, cântece militare: Cântecul vânătorilor de munte, Te cânt și te apăr patria mea, Vremuri legendare. Are și destulă maculatură de cântece „patriotice și revoluționare“ care nu-l onorează… Creația simfonică: Simfonia nr. 1, Simfonia nr. 2 – Aliaje, Izvoade – I-III, Arhitecturi, Per Musica Viva, un oratoriu Arcade peste timp pentru mezzosoprană, recitator, cor mixt și orchestră, muzică de cameră: Sonata pentru pian, Cvartet de coarde, muzică de teatru, lieduri, muzică ușoară

Anton Zeman – Joc din Oaș • Corul de Copii Radio, Dirijor Voicu Popescu

1940 – S-a născut Constantin Badea

17 octombrie 1940, Castranova, Dolj – 2 februarie 2016

Jurnalist, director general al Agenției Naționale de Presă AGERPRES. În 1963, a fost licențiat în Filologie clasică (Limba și literatura latină și Limba și literatura greacă) la Universitatea București, 1940-2016 Constantin Badea_21apoi a urmat cursul post-universitar Relații Internaționale–Științe Juridice al Facultății de Drept din Universitatea București. A obținut certificatul de ziarist profesionist al Facultății de Ziaristică din Academia „Ștefan Gheorghiu”. A lucrat la AGERPRES din 1965 fiind, pe rând, redactor, publicist-comentator la Redacția Știri Externe, redactor șef adjunct în cadrul Redacției Informații Economice, comentator politic; a semnat articole și traduceri în ziare și reviste, precum Lumea, dar și traduceri din limba engleză ale unor romane publicate la Editura Univers

1941 – S-a născut Gavril Moldovan

17 octombrie 1941, Cociu, Bistrița-Năsăud

Poet, publicist din prima generație echinoxistă, membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Ziariștilor. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1973) și Facultatea de Ziaristică la București. A debutat absolut în revista Tribuna din Cluj, cu poezia Traducere (1966). 1941 Gavril Moldovan_21A lucrat 3 ani în învățământ, profesor de Limba română și Limba franceză, apoi la ziarul Ecoul din Bistrița (după 1989, Răsunetul). A colaborat la Tribuna, Steaua, Echinox, Luceafărul (Cluj-Napoca), România literară (București), Transilvania (Sibiu), Minerva, Ecoul și Răsunetul (Bistrița). Este membru al Societății Culturale Limba noastră cea română din Chișinău. A primit Premiul Societății scriitorilor din Bistrița-Năsăud (2008), Premiul „Liviu Rebreanu” pentru jurnal și publicistică literară la Colocviile Rebreanu 2015. Din volumele publicate: Recolta de vise (1989, debut editorial), Fapte din trecutul odăii, Ceramică de iarnă, Boeme (Premiul Uniunii Scriitorilor, 2002), Taciturnalii. Prezent în antologiile Eu port această ființă, Antologia poeților ardeleni contemporani, Poeții revistei „Echinox”

1960 – A încetat din viață Aurel Bărglăzan (27 martie 1905, Porumbacu de Sus, Sibiu – 17 octombrie 1960, Timișoara)

Inginer, profesor la Universitatea Politehnica din Timișoara; considerat întemeietorul școlii românești de mașini hidraulice; membru corespondent al Academiei Române

1967 – Inaugurarea Muzeului Civilizației Populare Tradiționale ASTRA

Muzeul Tehnicii Populare din Dumbrava Sibiului a fost înființat în 1963, de organizarea sa ocupându-se o echipă de muzeografi condusă de Herbert Hoffmann și arhitectul Paul Niedermaier. Între anii 1963–1967, specialiștii au descoperit și transferat instalații de industrie populară, acelea care erau mai grav amenințate cu distrugerea și dispariția – mori, pive, uleinițe, dârste, joagăre etc. 1967 Muzeul Tehnicii Populare AstraA devenit unul dintre cele mai mari muzee în aer liber din Romania, conținînd creații ale civilizației populare tradiționale, pre-industriale românești. Casele, atelierele și complexele de cladiri sunt presărate în jurul unui lac, printre copacii Dumbrăvii Sibiului. Deschiderea pentru public a avut loc la 17 octombrie 1967

1973 – A încetat din viață Nicolae Dunăreanu (29 august 1881, Galați – 17 octombrie 1973, București)

Prozator și traducător

1976 – S-a născut Tataee

Vlad Irimia; 17 octombrie 1976, Sebeș, Alba

Rapper și producător muzical, unul dintre fondatorii formației românești de muzică hip hop, BUG Mafia, considerat unul din pionerii versiunii de gangsta rap românesc. A început cariera în muzică ca artist solo, a devenit renumit alături de trupa gangsta rap, BUG Mafia, din care mai fac parte Alin „Uzzi” Demeter și Dragoș „Caddilac” Vlad-Neagu. Albumul lor din 1998, De cartier, a făcut trupa una din cele mai bine vândute de pe piața românească. Ulterior, a lucrat cu Akcent, Bitză, Andreea Antonescu, Cristina Spătar sau Adriana Rusu. După succesul albumului Băieții buni al BUG Mafia, în 2003, Tata Vlad a devenit producător muzical, a deschis propria sa casă de discuri, Legend Audio (2004), asumându-și rolul de producător de înregistrări și music executive.

Stai! (Esti In Pericol) • JerryCo ft. Tataee & Simona Nae

1980 – Limitarea excursiilor în străinătate

Marea Adunare Națională a României a adoptat Legea nr. 7/17 octombrie 1980 privind organizarea excursiilor cu turiști români în străinatate. Acestea se făceau, de regulă, în grupuri organizate de Ministerul Turismului, excursiile individuale fiind permise numai în țările socialiste

1983 – A încetat din viață Romulus Guga (2 iunie 1939, Oradea – 17 octombrie 1983, Târgu Mureș)

Poet, prozator, dramaturg și publicist, redactor-șef al revistei Vatra; a scris versuri, romane și teatru

1990 – S-a născut Marius Copil

1990 Marius Copil_2117 octombrie 1990, Arad

Jucător de tenis de câmp. A început să joace tenis la vârsta de 7 ani, jucând în paralel și fotbal până la 12 ani. Este jucător în circuitul ATP Challenger Tour și component al echipei României de Cupa Davis. Pe 5 noiembrie 2018, a atins cea mai bună clasare în circuitul masculin profesionist ATP și anume locul 57

1994 – A încetat din viață Alexandru Protopopescu (30 august 1942, Fălticeni – 17 octombrie 1994, București)

Poet și critic literar

1998 – Scandalul Megapower

La data de 18 mai 1998, a sosit în portul Constanța, cu o navă sub pavilion bulgăresc, un container expediat din Statele Unite de către firma Megapower către Societatea Kamino din București. Containerul, care cântarea 8.154 kg și al cărui transport a fost achitat în SUA, a fost încărcat în Oakland, California și conținea 170 de cutii pline cu documente și aparatură electronică. Deoarece, timp de 150 de zile, până la 17 octombrie, nimeni nu s-a prezentat să revendice containerul, acesta a intrat în proprietatea statului român, fiind deschis în prezența vameșilor și a polițiștilor. Serviciul Român de Informații (SRI) a intrat în posesia unor documente, microfilme și instalații specifice miniaturizate, descoperite de vameșii portului Constanța în containerul expediat de firma Megapower din SUA. „Scandalul Megapower” a ținut multă vreme prima pagină a ziarelor, dosarul fiind instrumentat de procurorul Victor Ponta, cu un prejudiciu de 12 milioane de dolari, iar decizia implicării statului român în această afacere ar fi fost luată prin două hotărâri de guvern semnate de foștii miniștri Petre Roman, Theodor Stolojan, Victor Stănculescu, Eugen Dijmărescu, Victor Babiuc și Florin Georgescu

1999 – A încetat din viață Gh. Ionescu-Gion (23 februarie 1909, București – 17 octombrie 1999, New York)

Cântăreț de muzică ușoară, care a cunoscut succesul în Bucureștiul perioadei interbelice; stabilit în SUA din 1979

2010 – A încetat din viață Mircea Ghițulescu (14 august 1945, Cuca, județul Argeș ‒ 17 octombrie 2010, București)

Critic și istoric literar, cronicar dramatic, eseist și prozator

2010 – A încetat din viață Toró Tibor (16 iulie 1931, Inlăceni, Harghita – 17 octombrie 2010, Timișoara)

Fizician, profesor la Facultatea de Matematică-Fizică a Universității Timișoara; membru și vicepreședinte al filialei Timisoara al Academiei Române; membru al Comitetului Național de Istorie și Filosofia Științelor din cadrul Academiei Române; și membru corespondent al Academiei Ungare de Științe

 

Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial în România

2013 Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial

Instituită în 2013 prin ordin al ministrului culturii, amintește de deschiderea spre semnare, la 17 octombrie 2003, a Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, în cadrul Conferinței Generale a UNESCO de la Paris. Convenția este instrumentul legal prin care statele-părți își asumă obligația de a proteja patrimoniul cultural imaterial, sub toate formele sale: tradiții și expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri și evenimente festive, cunoștințe și practici referitoare la natură și la univers, precum și tehnici legate de meșteșuguri tradiționale. Prin Legea nr. 410/29 decembrie 2005, România a acceptat această Convenție, iar prin depunerea instrumentelor de ratificare, la 20 ianuarie 2006, țara noastră a devenind al 30-lea stat parte la Convenție, aceasta a intrat în vigoare pe plan universal

 

2015 – A încetat din viață Liviu Radu (20 noiembrie 1948, București – 17 octombrie 2015, București)

Scriitor, publicist și traducător contemporan de science-fiction și fantasy

2017 – A încetat din viață Nicolae Bria (12 septembrie 1927, Colibași, Cahul, Moldova – 17 octombrie 2017, București)

Specialist al mecanizării agriculturii, în domeniul culturii cartofului și a plantelor tehnice (sfeclă de zahăr, cânepă, in)

2018 – A încetat din viață Mandache Leocov (20 noiembrie 1928, Prelipca–Salcea, Suceava – 17 octombrie 2018, Iași)

Botanist, director al Grădinii Botanice din Iași (1973–1990)

2020 – A încetat din viață Radu Călin Cristea (30 aprilie 1955, Ineu, Arad – 17 octombrie 2020)

Critic literar, scriitor, eseist și jurnalist: redactor la postul Radio Europa Liberă; membru al CNA

 

#todaysmemory #istoriaRomaniei #Romaniafrumoasa #romanifrumosi

1 comentariu la „17 Octombrie în istoria românilor

  1. Pingback: 17 octombrie în istoria românilor | RomaniaEv

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: