Iuliu Maniu (1873-1953) -cover

~ Amintirea zilei – Today’s Memory ~

 

Iuliu Maniu (1)Iuliu Maniu

8 ianuarie 1873, Bădăcin–Pericei, Sălaj – 5 februarie 1953, închisoarea Sighet


 

Om politic, deputat român de Transilvania în Dieta de la Budapesta, de mai multe ori prim-ministru al României (noiembrie 1928–iunie 1930; iunie 1930–octombrie 1930; octombrie 1932–ianuarie 1933), președinte al Partidului Național-Țărănesc (1926–1933, 1937–1947), membru de onoare (din 1919) al Academiei Române.

Familia Maniu era o veche familie nobiliară ardeleană din Sălaj, cel mai cunoscut membru al ei fiind Laurenţiu Man, înnobilat de către împăratul austriac Leopold I, prin diploma din 7 decembrie 1699. Teodor Man, bunicul patern al lui Iuliu Maniu, a fost căsătorit cu Ileana, soră a lui Simion Bărnuţiu, figură emblematică a românilor ardeleni, patriarhul intelectualităţii româneşti din Transilvania şi conducătorul politic şi ideologic al revoluţiei de la 1848, iar tatăl său, Ioan Maniu, va fi luat în grijă de unchiul său Simion Bărnuţiu încă de la vârsta de doi ani, imediat după moartea tatălui său. Studiile teologice, apoi cele juridice, ale tânărului Ioan (primul membru al familiei care îşi schimbă numele din Man în Maniu), încununate în 1862 cu titlul de Doctor, vor fi permanent încurajate, stipendiate şi supravegheate atent de către Bărnuţiu. Încă din 1861, Ioan Maniu devenise jurist la Şimleul Silvaniei.

Ioan Maniu se va căsători cu Clara, fiica vicarului Demetriu Coroianu, având doi băieți, Cassiu și Iuliu și trei fete, Sabina, Cornelia şi Elena. Născut şi crescut în atmosfera naţionalist-luminată a familiei sale, tânărul Iuliu nu avea cum să nu-şi dedice viaţa emancipării românilor din Ardeal şi îndeplinirii idealului de unitate naţională, un vis ce părea îndepărtat, dar pe care Maniu l-a realizat.

Și-a efectuat studiile la Universitatea din Cluj, Facultatea de Drept (1891–1896), pe care le-a continuat la Budapesta și la Viena, unde a devenit Doctor în Drept în anul 1896. Din timpul studenţiei va rămâne nu doar cu solide cunoştinţe juridice, ci şi cu legături personale create cu personalităţi de marcă ale viitorului, cum ar fi Miron Cristea, primul patriarh al României (1925-1939), şi Edward Benes, ajuns, după 1918, ministru de Externe şi chiar preşedinte al Cehoslovaciei.

Revenit în Transilvania, s-a stabilit la Blaj, unde și-a început activitatea de avocat al Mitropoliei greco-catolice și profesor de Drept civil la Academia Teologică greco-catolică din Mica Romă a Transilvaniei.

Iuliu Maniu, omul care a adus Transilvania acasă [Digi24]

Și-a început cariera politică în cadrul Partidului Național Român din Transilvania. Iuliu Maniu (2)A debutat totodată ca membru, iar apoi președinte al Societății Academice „Petru Maior”, fiind cooptat în 1897, la numai 24 de ani, în comitetul de conducere al PNR.

În 1915 a fost încorporat în Armata Comună austro-ungară și trimis pe frontul italian, de unde a fost demobilizat în 1918, întorcându-se la Arad. Împreună cu personalități de primă mărime ale Partidului Național Român din Ungaria și Transilvania, precum Gheorghe Pop de Băsești și Ștefan Cicio-Pop, Iuliu Maniu a participat hotărâtor la pregătirea unirii Transilvaniei cu Vechiul Regat, s-a numărat printre organizatorii Marii Adunări de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.

Iuliu Maniu – Un mare erou al României

După 23 august 1944, Maniu a luptat împotriva preluării țării de către comuniști, proces pe care a refuzat să-l accepte, încrezător în sprijinul marilor puteri occidentale. A colaborat cu toți marii oameni politici ai vremii: Dr. Ioan Rațiu, Gheorghe Pop de Băseşti,  Regele Ferdinand I, Alexandru Vaida-Voevod, Ion Mihalache, Nicolae Iorga, Constantin Argetoianu, etc.

La 19 iulie 1947, Adunarea Deputaţilor a ridicat imunitatea parlamentară a demnitarilor ţărănişti, pentru a putea fi arestaţi. La 30 iulie 1947, printr-un jurnal al Consiliului de Miniştri s-a decis dizolvarea Partidului Naţional Ţărănesc. În aceeaşi zi a fost convocată Adunarea Deputaţilor, în cadrul căreia, pe baza unui raport întocmit de Teohari Georgescu, s-a aprobat dizolvarea – cu 294 de voturi pentru şi unul împotrivă. Jurnalul stabilea: „Partidul Naţional-Ţărănesc de sub preşedinţia domnului Iuliu Maniu este şi rămâne dizolvat pe data publicării în Monitorul oficial a prezentului Jurnal. Aceeaşi decizie de dizolvare include şi toate organizaţiile judeţene, de plasă şi comunale ale sus menţionatului partid, organizaţiile militare, de tineret, de femei şi orice alte organizaţii sau asociaţii conduse de acest partid”.

După înscenarea de la Tămădău, Iuliu Maniu a fost luat din sanatoriul doctorului Ion Jovin, aflat la Bucureşti, pe bulevardul Dacia şi depus în secret la închisoarea Malmaison din Calea Plevnei. Iuliu Maniu (3)Acuzaţiile aduse lui Maniu au vizat, în fond, condamnarea întregii sale activităţi politice: de la cea desfăşurată în timpul dominaţiei ungare asupra Transilvaniei, când a fost un „colaborator” al autorităţilor de la Viena şi Budapesta în politica de oprimare a poporului român, la unirea din 1918, când a căutat să „împiedice” acest act istoric punând tot felul de condiţii, la perioada interbelică, în care s-a dovedit un „reacţionar şi un sprijinitor al fascismului”. Acuzaţiile au continuat cu anii războiului, când a fost un un „susţinător” al lui Antonescu şi al luptei armate împotriva Uniunii Sovietice, până la perioada de după 23 august, când a adunat în jurul său pe toţi „fasciştii şi reacţionarii”, pe „trădătorii de ţară” şi „agenţii imperialismului”.

Procesul lui Iuliu Maniu

Mai întâi, Maniu a fost trimis la închisoarea din Galaţi, după care a fost transportat la penitenciarul din Sighet, unde se aflau şi alte personalităţi politice şi culturale precum Constantin Argetoianu, Gheorghe Brătianu, Gheorghe Tătărescu, Simion Mehedinţi, Ion Gigurtu, Constantin C. Giurescu, Silviu Dragomir şi alţii. Asupra deţinuţilor, majoritatea având o vârstă extrem de înaintată, s-au exercitat presiuni fizice şi morale, fiind supuşi unui regim de distrugere fizică. După şase ani de detenţie, starea de sănătate a lui Iuliu Maniu s-a deteriorat foarte grav și a decedat în închisoarea Sighet

Mai mult: http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Iuliu_Maniu

Și: Dan Falcan – Iuliu Maniu: morala și politica

 

Atunci şi acum: Casa memorială Iuliu Maniu [TVR1]

 

#todaysmemory #romanifrumosi #istoriaRomaniei #IuliuManiu

1 comentariu la „Iuliu Maniu

  1. Pingback: 14 Ianuarie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: