Serviciul De Urgență Salvarea -cover
Istoria României România frumoasă Romanian Visual Art Today's Memory

28 Iulie în istoria românilor28 min read

Ziua Națională a Ambulanței Victor Bădulescu Alice Cocea Adrian Rațiu Alexandru Gheorghiță Romul Nuțiu Ioana Pavelescu Marele Jaf Horia Mihail Carol-Eduard Novak

~ Amintirile zilei* ~

Foto: Prima Salvare din București

1330 – Bătălia de la Velbužd

Luptă între armata sârbă, condusă de Regele Ștefan Uroš și armata bulgară, condusă de Împăratul Mihail Șișman (Mihail Asen al III-lea), la 28 iulie 1330, lângă orașul Velbužd (actualul Kiustendil).


1330 Bătălia De La Velbužd, Detaliu Din Visoki Dečani
Bătălia de la Velbužd, Detaliu din Visoki Dečani

Basarab I, domnul Țării românești, a trimis un corp de oaste semnificativ în sprijinul armatei bulgare, dar bătălia s-a încheiat cu victoria sârbilor.

1468 – Noul Tratat moldo-polon

Tratatul a fost precedat de înțelegerile din 1462, respectiv 1463. 1468a Ștefan Cel Mare TratatulSatisfăcând pretențiile, mai mult ceremoniale, ale suveranilor poloni, domnul Moldovei, Ștefan cel Mare a semnat la 28 iulie 1468 un nou Tratat moldo-polon, prin care a confirmat 1468b Casimir Iv Jagiellonrelațiile bilaterale stabilite anterior. Regele polon se obliga să nu adăpostească nici un pretendent la tronul Moldovei. Ulterior, nădăjduind că Polonia îi va da ajutor pentru reîntoarcerea Chiliei și a Cetății Albe, Ștefan al III-lea, însoțit de mari boieri, a prestat, în 1485 la Colomeea, omagiu regelui polon Cazimir al IV-lea Iagello.

1866 – Legea electorală din 1866

Adunarea Constituantă a votat, la 6 iulie 1866, Legea electorală. Sancționată și promulgată de Principele Carol I la 28 iulie, ea avea să fie publicată în Monitorul Oficial la 30 iulie, moment din care a devenit aplicabilă. Legea a reluat și detaliat prevederile electorale prevăzute în noua Constituție. Votul era cenzitar și secret.

1868 Mihail Pascali

1868 – Trupa Mihail Pascali a început seria de spectacole de la Timișoara

Turneul bănățean al trupei Pascali a cuprins orașele Lugoj (4–26 iulie), Timișoara (28 iulie–31 iulie) și Oravița (31 august). La Timișoara a stat o săptămână, prezentând trei spectacole, în 28, 30 și 31 iulie. Mihai Eminescu făcea parte din trupă, fiind sufleur, copist de roluri și secretar particular al directorului.

 

1892 – S-a născut Victor Bădulescu

28 iulie 1892, Găești, Dâmbovița – decembrie 1953 sau ianuarie 1954, închisoarea Sighet

Economist, membru titular (din 1938) al Academiei de științe din România, membru corespondent (din 1945) al Academiei Române. A studiat la Școala de Științe Politice din Paris, luând licența în Economie, după care a studiat și Dreptul, tot la Paris. 1892-1953 Victor BădulescuA început cu funcția de conferențiar la catedra de Economie politică și Finanțe a Facultății de Drept din București, a înființat catedra de Politică economică. A fost director al Băncii de Credit Român. A ocupat diverse demnități publice și de stat, subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor și la Ministerul Afacerilor Străine. A participat, la Națiunile Unite, la negocierile financiare și comerciale legate de plata datoriilor României de după al Doilea Război Mondial. Ulterior, a fost arestat și trimis la Închisoarea Sighet, unde a murit. După arestare, în 1948 a fost radiat dintre membrii Academiei române. În 1990 a fost reînregistrat, post-mortem. Lucrări publicate: Les Finances publiques en Roumanie, Situația financiară a căilor ferate, Probleme monetare internaționale, Tratat de politică comercială. Comerț exterior și schimburi internaționale.

1894 – A doua interdicție a Partidului Național Român

Guvernatorul ungar a interzis activitatea PNR la 16/28 iulie 1894, invocând drept pretext lipsa unui statut și existența unor legături cu elemente din străinătate.

1899 – S-a născut Alice Cocea

28 iulie 1899, Sinaia – 2 iulie 1970, Boulogne-Billancourt, Franța

Actriță franceză de teatru și film de origine română, pictoriță, sora avocatului, scriitorului și temutului pamfletar N.D. Cocea. A urmat inițial cursurile Conservatorului din București, dar studiile dramatice și le-a absolvit la Paris în 1917, unde se stabilise. 1899-1970 Alice CoceaA debutat în film chiar în 1917, apoi a urmat o carieră teatrală. Din postura de stea a scenei pariziene a revenit în anii ’30 pe marile ecrane. În perioada celui de-al doilea război mondial, colaboratoare cu naziștii, a devenit directoarea a Théâtre des Ambassadeurs (1940-1944), după război fiind arestată, lucru care nu a împiedicat-o să apară până în 1950 pe scena pariziană. După câteva prezențe sporadice în anii ’60 în cinematografie în roluri minore s-a dedicat picturii. A apărut în filmele: Mon gosse de père (Ce copil e tata), Delphine, Marions nous (Să ne căsătorim), A tout coeur (Din toată inima), Nicole et sa vertu (Nicole și virtutea ei), Le greluchon délicat (Amantul delicat), Strip-tease, La Ronde (Cercul dragostei).

Maurice Chevalier & Alice Cocea – Dédé: Si j’avais su

 

Ziua Națională a Ambulanței din România

Ziua Națională a Ambulanței din România este marcată de autoritățile publice centrale și locale prin organizarea de evenimente dedicate recunoașterii rolului ambulanței în salavarea de vieți omenești.

1906 Prima Ambulanță Din București

1906 – Și-a început activitatea Serviciul de urgență Salvarea

Profesorul dr. Nicolae Minovici a pus bazele Societății de Salvare din București, 1906 Prof. Dr. Nicolae Minoviciavând drept sediu o clădire veche situată pe cheiul Dâmboviței, după modelul primei stații de salvare, care funcționa deja la Viena. Prima ambulanță a circulat pe străzile Bucureștiului din 28 iulie 1906, cu un echipaj format din sergenți de oraș, medici interni și sanitari, instruiți chiar de dr. Nicolae Minovici. A funcționat sub deviza „Totdeauna tuturor, gata pentru ajutor”și a fost condus timp de 35 de ani de prof. dr. Nicolae Minovici care a întreținut Societatea din veniturile proprii sau cu ajutorul contribuției unor oameni generoși. România a devenit astfel al treilea stat din Europa cu serviciu de ambulanță, după Austria Olanda.

1914 – Austro-Ungaria a declarat război Serbiei – Începutul Primului Război Mondial

Declanșarea războiului a fost provocată de asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei, moștenitor al tronului Austro-Ungariei, de către naționalistul sârb Gavrilo Princip la Sarajevo la 28 iunie 1914.

1914 Declarația De Război A Guvernului Austro-ungari Semnată De Contele Leopold Berchtold, Ministru De Externe
Declarația de război a Guvernului Austro-Ungar semnată de Contele Leopold Berchtold, Ministru de Externe

A fost un război global, declanșat în Europa, care a durat între 28 iulie 1914–11 noiembrie 1918, la care au participat peste 70 de milioane de militari, inclusiv 60 de milioane de europeni, mobilizați într-unul dintre cele mai mari războaie din istorie. Peste nouă milioane de combatanți și șapte milioane de civili au murit ca urmare a războiului. La Consiliul de Coroană de la Sinaia, din 3 august 1914, s-a luat decizia ca România să adopte o poziție de neutralitate. Ulterior, s-a decis intrarea României în război împotriva Puterilor Centrale, începând cu data de 28 august 1916.

1919 – Instalarea administrației române în Banat

La Conferința de Pace de la Paris (1919), marile puteri au decis divizarea Banatului istoric: două treimi din teritoriu revenea României, iar o treime, Regatului Sârbo-Croato-Sloven.

1919 Harta Etnica A Austro-ungariei Si A Romaniei - Cu Albastru, Zonele Cu Populație Majoritar Românească
Harta etnica a Austro-Ungariei și a României – cu albastru, zonele cu populație majoritar românească

Trimis de la Paris, generalul Charles de Tournadre a instalat administrația românească, prefecți români – la Arad în luna mai, apoi la Lugoj și Timișoara. Prefecții erau numiți de Consiliul Dirigent condus de Iuliu Maniu, care l-a trimis la Timișoara pe Valeriu Braniște, membru al PNR. În 28 iulie 1919, administrația română s-a instalat în Banat, Gheorghe Dobrin a fost numit prefect pentru județul Caraș-Severin cu sediul la Lugoj, iar Aurel Cosma, la Timișoara, prefect pentru județul Timiș-Torontal. Unirea a fost consfințită de intrarea trupelor românești în Timișoara, pe 3 august 1919.

1924 – S-a născut Constantin Voicescu

28 iulie 1924, București – 8 septembrie 1997

Preot ortodox, deținut politic și unul dintre marii duhovnici ai României. A crescut în diferite orfelinate din România. A fost arestat în decembrie 1942 fiind condamnat la 3 ani de închisoare corecțională pentru apartenență la Frățiile de Cruce. În anul 1946 a început studii la Facultatea de Geografie din București, pe care nu le-a mai finalizat. 1924-1997 Constantin VoicescuA fost arestat a doua oară, în mai 1948, când era angajat la Institutul Teologic din București, condamnat pentru „uneltire împotriva ordinii sociale” la șase ani detenție și închis la Jilava; a fost eliberat în 1954. A fost arestat pentru a treia oară în octombrie 1958 și condamnat la muncă silnică pe viață, apoi închis la Aiud. Pedeapsa i-a fost comutată la 25 de ani de muncă silnică, fiind eliberat în 1964, grav bolnav. În 1973 a fost hirotonit preot și a slujit onorific la Biserica Bucur, iar din 1976 și până la sfârșitul vieții a fost preot paroh la Biserica Sapienței (capela familiei Lahovary din centrul Bucureștiului). Autoritățile comuniste au vrut să demoleze biserica în 1985, dar preotul Voicescu a depus memorii la forurile de decizie și a reușit astfel să salveze biserica. I-a ajutat pe enoriașii cei mai săraci, trimițându-le alimente sau alte obiecte folositoare. A făcut parte din Grupul de Reflecție pentru Înnoirea Bisericii, alături de alte personalități – religioase: Dumitru Stăniloae, Constantin Galeriu, Bartolomeu Anania, Iustin Marchiș, etc. și civile: Horia Bernea, Sorin Dumitrescu, Octavian Ghibu, Teodor Baconsky – care s-a întrunit timp de aproape doi ani, ședințele fiind găzduite o perioadă în casa parohială a preotului Voicescu. Grupul avea un număr mare de preocupări: reintroducerea religiei ca materie de studiu în școlile publice, strângerea de informații cu privire la preoții deținuți politici în timpul regimului comunist pentru alcătuirea unui volum, înființarea unui post de radio al Bisericii Ortodoxe Române, discutarea cooperării cu autoritățile statului și a relațiilor Bisericii Ortodoxe Române cu Biserica Romano-Catolică, cu Biserica Greco-Catolică și cu alte mișcări spirituale. Preotul Voicescu a fost membru fondator al Alianței Civice și duhovnic al Anei Blandiana și al lui Emil Constantinescu (inclusiv în perioada de început a mandatului său de președinte al României). A decedat într-un accident rutier.

1928 – Deschiderea oficială a Jocurilor Olimpice de la Amsterdam

A IX-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară s-a desfășurat la Amsterdam, Țările de Jos în perioada 28 iulie–12 august 1928. Au participat 46 de țări și 3.014 de sportivi, care s-au întrecut în 109 de probe din 14 sporturi. Pentru prima dată a avut loc ceremonialul aprinderii flăcării olimpice.

Din România, 21 de atleți (19 bărbați și 2 femei) au participat la 16 evenimente sportive din cadrul a două sporturi (atletism și scrimă). Dintre scrimerii români s-a remarcat Mihai Savu care a ajuns până în semifinale. Atleții au fost eliminați în serii și calificări.

1928 – S-a născut Adrian Rațiu

28 iulie 1928, București – 3 noiembrie 2005

Compozitor și muzicolog, profesor universitar. A urmat Conservatorul București (1950–1956) cu prof. Chirescu, Paul Constantinescu, Marțian Negrea, Nicolae Buicliu, George Breazul și Theodor Rogalski. 1928-2005 Adrian RatiuA fost redactor al revistei Muzica, profesor de armonie la Universitatea de Muzică din București. A semnat o serie întreagă de articole și studii în revistele românești de specialitate. A compus muzică vocal simfonică: Odă păcii, muzică simfonică: Fugă pentru orchestră, muzică de cameră: Cvartet de coarde nr. 1, muzică corală: Inscripție, muzică vocală: Fragment dintr-un arc de triumf lui Beethoven.

Adrian Rațiu ‎– Six Images For Orchestra / Impressions / Constellations Pian: Adrian Tomescu (1984)

1931 – S-a născut Alexandru Gheorghiță

28 iulie 1931, Fântânele, Bacău – 26 decembrie 2011

Sculptor, profesor universitar. A absolvit în anul 1956 Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” București, având profesor pe Boris Caragea și s-a specializat, cu burse de studii, la Academia ”Pietro Vannucci”, Perugia (Italia) și la Hamburg, Munchen (Germania). A fost profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, București. 1931-2011 Alexandru GheorghițăÎntre anii 1956–2002 a fost prezent cu lucrări la numeroase expoziții de grup organizate de Uniunea Artiștilor Plastici din România – saloane anuale și bienale – și la expozițiile itinerante de grup din Veneția, Ravenna, Milano, Torino, Paris, Berlin, Tel-Aviv, Zagreb, Cairo, Damasc, Aman, Bagdad, etc. și altele în Köln, Cracovia (Germania), Roma, Torino (Italia), Bienala de la Veneția din 1978. A executat lucrări monumentale: Mihai Viteazul, sculptură ecvestră realizată împreună cu Georgeta Caragiu, soția sa, în Oradea; I.L. Caragiale și Eminescu în Baia Mare; George Coșbuc în Slănic-Prahova; Al. Russo în Galați; Ana Aslan în Brăila; Înșiră-te Mărgarite în Râmnicu Vâlcea. A fost distins cu Premiul pentru sculptură al Uniunii Artiștilor Plastici (1964).  Biografie ilustrată

1932 – S-a născut Ioan Șerb

28 iulie 1932 – 20 iunie 2006

Poet, folclorist și editor. Licențiat al Facultății de Filologie a Universității din București (1957), a fost redactor la Radiodifuzunea Română, la Editura de Stat pentru Literatură și Artă și Editura Minerva. A înființat editura Grai și Suflet – Cultura Națională (1991). A debutat în Gazeta literară în 1957. A colaborat la Luceafărul, Săptămâna, Convorbiri literare, etc. A condus seria nouă a revistei Viața nouă (1992–1993). Din scrierile sale: Florile norocului, Legenda umanității, Columnele neamului, Triumful vieții, Doina României, Metafizica dorului, etc.

1932 – S-a născut Romul Nuțiu

28 iulie 1932, Bilbor, Harghita – 5 aprilie 2012, Timișoara

Pictor timișorean, cel mai de seamă reprezentant al expresionismului abstract în pictura românească postbelică. A urmat studiile universitare la Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj, absolvite în 1957. Din 1958 s-a mutat la Timișoara, unde și-a petrecut cea mai mare parte a vieții. A debutat în pictură imediat după absolvirea facultății, la Salonul Anual de Arte Frumoase din Timișoara. A urmat o specializare la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București cu Alexandru Ciucurencu. A predat la Liceul de Arte Plastice din Timișoara, a devenit lector la secția de Grafică a Facultății de Desen, precum și membru al Uniunii Artiștilor Plastici, apoi profesor la Facultatea de Arte. Pe parcursul anilor s-a dovedit a fi un adept al liniei expresionismului abstract din anii postbelici, ca o formă de rezistență împotriva realismului socialist. A participat la saloanele oficiale din București și Timișoara, la numeroase expoziții colective dar mai ales personale în București, Constanța, Timișoara, Bacău, Reșița, Sibiu, Arad, precum și la expoziții de artă românească peste hotare, făcând mai multe călătorii de studii în URSS, Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia și Italia. Cu toată izolarea României în anii regimului comunist, a reușit să expună la expoziții internaționale organizate și în afara lagărului socialist, precum cele de la Barcelona, Graz sau Londra. În anii postdecembriști a expus la Viena, Bruxelles și în Brazilia, iar lucrări ale sale fac acum parte din importante colecții din Germania, Franța, Italia, SUA și Canada sau sunt incluse în selecția celor mai mari case de licitație din lume. În ultimii ani de viață, s-a ocupat de galeria de artă Calina din Timișoara, profilată pe expoziții de artă contemporană. Biografie ilustrată

1933 – A încetat din viață Zoltán Adorjáni (10 octombrie 1880, Vânători, Mureș – 28 iulie 1933, Acățari, Mureș)

Scriitor, poet, folclorist, redactor maghiar din Transilvania; cadru didactic

1938 – A încetat din viață Dumitru Evolceanu (1 octombrie 1865, Botoșani – 28 iulie 1938, Timișoara)

Critic literar; profesor de limba și literatura latină la Facultatea de Litere a Universității din București

1940 – S-a născut Ion Chiric

28 iulie 1940, Gohor, Galați – 8 mai 1999, Galați

Poet și prozator șaptezecist, jurnalist și editor, membru în Consiliul Național al Uniunii Ziariștilor Profesioniști. A absolvit Institutul Pedagogic Galați, Facultatea de Filologie, în 1966. A fost muncitor la Uzina Laminorul de Tablă Subțire Galați, corespondent al cotidianului Scînteia tineretului; întemeietor al revistei de cultură și al Editurii Porto-Franco, director al Editurii Porto-Franco, președinte al Societății Scriitorilor „Costache Negri” din Galați. A debutat în publicistică în Luceafărul (1961) și a colaborat la publicațiile Luceafărul, Contemporanul, Tribuna, Ateneu, Amfiteatru, Porto-Franco, etc. Debutul în volum a fost Ospățul pământului (1970). A practicat în poezie un neomodernism discret, preocupat de metafizic, fără stridențele manieriste ale perioadei anilor ’70. A condus cenaclul „Ștefan Petică”. A primit Premiul I pentru poezie al revistei Luceafărul (1963). Din scrierile sale: Ospățul pământului, Bucuria de a fi, Viața elementară, Prima zi după întemeiere, Fluviul și călătoriile. Reportaje din Dobrogea, Meditații pe o sferă (Premiul Societății Scriitorilor „Costache Negri”, 1991), Purgatoriul iubirii, Preludiul tăcerii, etc.

1944 – Bombardament american asupra Bucureștiului

În primăvara și vara anului 1944, Bucureștiul a fost ținta bombardamentelor aeriene anglo-americane (aprilie–august), ruse (iulie 1944), dar și germane (24–26 august).

1944 Bucureștiul Bombardat De Aviația Americană, 28 Iulie M
Bucureștiul bombardat de aviația americană, 28 iulie

În cursul lunii iulie, atacurile aeriene au fost susținute de aviația americană, în zilele de 22, 28 și 31 iulie, fiind atacate gările și căile de comunicație. O statistică a efectelor bombardamentelor anglo-americane asupra Capitalei arată că 55 la sută dintre obiectivele atinse au fost civile. 1944 Fațada Universității După Bombardament

1945 – A încetat din viață Leon Ghelerter (Litman Ghelerter; 27 ianuarie 1873, Iași – 28 iulie 1945, București)

Medic, publicist, tribun; ctitor de spitale; unul dintre fruntașii mișcării socialiste din România

1951 – Convenția Națiunilor Unite privind statutul refugiaților

Convenția privind statutul refugiaților, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, a intrat în vigoare la 21 aprilie 1954 și a fost completată cu un Protocol adițional în octombrie 1967. România a aderat la această Convenție prin Legea nr. 46/4 iulie 1991 pentru aderarea României la Convenția privind statutul refugiațtilor, precum și la Protocolul privind statutul refugiatilor.

1951 – S-a născut Constantin Stan

28 iulie 1951, București – 9 august 2011, București

Scriitor, publicist și profesor. Absolvent al Facultății de Filologie a Universității București, Română–Franceză, a frecventat Cenaclul de proză Junimea, condus de Ovid S. Crohmălniceanu. 1951-2011 Constantin StanA debutat cu proză în revista Luceafărul (1972). A colaborat la România literară, Cronica, Tribuna, Amfiteatru iar în ultimii ani din viață a susținut rubrici permanente la revista Luceafărul de dimineață. Volume publicate: Carapacea, Nopți de trecere, Vară târzie, Iubire fără natură moartă, Provizoriu, Sud, Vița ca literatură, Gde Buharest, Confesiuni fără glorie. I s-au decernat Premiul revistei Luceafărul (1984) și Premiul Suplimentului literar-artistic al Scînteii Tineretului (1985).

1955 – S-a născut Ioana Pavelescu

28 iulie 1955, București

Actriță de teatru și film. Fiica actriței Corina Constantinescu, Ioana a crescut pe scenă și prin culisele teatrului, nașă fiindu-i o alta celebră actriță, Marietta Sadova. 1955 Ioana PavelescuA absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” (promoția 1972, clasa Ion Cojar). A debutat în film în 1969, la 14 ani, în comedia Pantoful cenușăresei, ultimul film al lui Jean Georgescu, dar afirmarea talentului ei actoricesc a avut loc cu rolul Ruxandra din Osânda (1976) de Sergiu Nicolescu, după Velerim și Veler Doamne de Victor Ion Popa, pentru care a fost nominalizată la Festivalul de la Moscova. Au urmat filme de notorietate ca Rătăcire, Cumpăna, Trandafirul galben, Întâlnirea, Întunecare, Totul se plătește, Mircea, Polul Sud, Jocul asasinilor sau spectacole de teatru. După 1992 actrița s-a stabilit în America.

Osânda (1977)

1955 Vasile Andrei

1955 – S-a născut Vasile Andrei

28 iulie 1955, Albești, Ialomița

Fost luptător care a practicat atât stilul greco-roman, cât și stilul liber, A debutat la Clubul Progresul București, sub conducerea lui Dumitru Pârvulescu, apoi a activat la CSA Steaua, fiind pregătit de Gheorghe Suteu. A fost laureat cu aur la Los Angeles 1984 și cu bronz la Moscova 1980, vicecampion mondial în 1982 și în 1986.

1959 – Marele jaf de la Banca Națională

Pe 28 iulie 1959, șase persoane mascate și înarmate au jefuit o mașină a Băncii de Stat a Republicii Populare Române. 1959 Marele Jaf La Banca NaționalăBucurești, orele 8:00 dimineața – un grup de cinci indivizi înarmați, patru bărbați și o femeie, purtând măști pe față și mănuși, au atacat și jefuit mașina Skoda Station, cu numărul de circulație 53693 B, proprietate a Băncii de Stat a orașului București, ce staționa în fața filialei BRPR a raionului Gheorghe Gheorghiu-Dej, de unde au furat suma de 1.686.000 lei. După comiterea atacului banditesc, autorii au dispărut, folosindu-se de un autoturism getax… Datorită muncii informative desfășurată de organele securității de stat, la data de 17 septembrie 1959, orele 19:00, au fost arestați autorii acestui act banditesc și unii din complicii și favorizatorii lor” (Din raportul Comisiei de Anchetă a Securității Statului). După două luni de anchetă fără precedent, implicând mii de interogatorii și omorârea în bătaie a cel puțin unei persoane (casierul de bancă Gogan), Securitatea a arestat șase persoane pe care le-a acuzat de comiterea loviturii: frații Alexandru și Paul Ioanid (născuți Leibovici), soții Monica și Igor Sevianu, Sașa Mușat (născut Glanstein) și Haralambie (Harry) Obodeanu. Surpriza a fost totală, pentru că suspecții, foști ilegaliști de origine evreiască, aveau legături importante în cercurile puterii și ale Securității. Alexandru Ioanid, colonel de Miliție, fusese căsătorit cu sora Marthei Cziko, soția ministrului de Interne Alexandru Drăghici. Ancheta a fost încredințată serviciului condus de colonelul de securitate Gheorghe Enoiu, care a reușit, prin tortură, să-i facă pe cei șase să-și mărturisească vinovăția.

Marele jaf comunist Documentar-reconstituire de Alexandru Solomon

1966 – S-a născut Silviu Lupașcu

28 iulie 1966, Galați

Scriitor, jurist, cadru didactic universitar, membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2002. A absolvit Facultatea de Drept la Universitatea „Al.I. Cuza” Iași cu licență în Științe Juridice în 1988. 1966 Silviu Lupaşcu ScriitorA obținut titlurile de Doctor în Istoria culturii, cu teza: Logos, timp și text (1995) și Doctor în Istoria religiilor la École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, cu teza L‘Imaginaire religieux au carrefour des espaces sacrés (2005). A fost avocat stagiar în Baroul Botoșani; redactor la Editura Institutul European, Iași; ziarist, redactor la revistele: Opinia studențească, Timpul, Dacia literară, Echidistanțe; lector asociat de Filosofie a religiei la Facultatea de Filosofie, Universitatea București; conferențiar de Studii istorice la Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea Dunărea de Jos, Galați. Din scrierile sale: Stylit, Sacrificiu și teocrație, Pelerinajul senzual, Sărutul divin, Cartea de cristal, Cercul apropierii, cercul îndepărtării, Eseuri despre iubire și divinitate, Despre sfinți și asini, etc.

1968 – S-a născut Octavian Valentin Buda

1968 Valentin Buda28 iulie 1968, Oradea

Jurnalist, comentator politic. La Oradea a condus publicațiile Jurnalul de dimineață și Jurnal bihorean. Din 2010, activează în Republica Moldova, unde a făcut parte din echipa fondatoare a Radio Chișinău (Radio România), a fost redactor șef al cotidianelor Timpul și Evenimentul zilei, ediția de Moldova. Actualmente, este director editorial al trustului Noroc Media, care include cel mai popular post de radio din Republica Moldova, Radio Noroc, dar și Noroc TV.

1970 – A încetat din viață A.P. Bănuț (Aurel Pavel Bănuț; 23 octombrie 1881, Cohalm, Târnava Mare/Rupea, Brașov – 28 iulie 1970, Brașov)

Scriitor, publicist, autor de proze satirice și de piese de teatru, jurist

1971 – S-a născut Horia Mihail

28 iulie 1971, Brașov

Pianist, solist concertist. A debutat la vârsta de 10 ani, în orașul său natal, interpretând Concertul în Re major de Joseph Haydn. A studiat pianul, întâi la Brașov, cu profesoara Stela Drăgulin, apoi în cadrul Academiei de Muzică de la București cu profesorul Constantin Ionescu-Vovu. 1971 Horia MihailDupă 14 ani de studii în România, a urmat cursurile Universității din Illinois. Aici, a studiat cu Ian Hobson, obținând, în 1995, diplomele de absolvire și de masterat. În 1999, a primit și Artist Diploma de la Boston University, unde a studiat cu Anthony di Bonaventura. În prezent este Solist Concertist al Formațiilor Muzicale Radio București și al Filarmonicii Brașov. În calitate de președinte a Asociației Culturale Accendo desfășoară o intensă activitate managerială, organizând cinci turnee MusicON ale Romanian Piano Trio, trei turnee Stradivarius, iar în cooperare cu Radio România Cultural, turneele Pianul Călător și Duelul Viorilor: Stradivarius vs. Guarneri. A concertat de peste 1000 de ori, cu majoritatea orchestrelor simfonice din România, inclusiv cu Filarmonica „George Enescu” din București și cu Orchestra Națională Radio.

Ludwig van Beethoven – Triplu Concert în Do major pentru vioară, violoncel, pian și orchestră • Dirijor Maxim Vengerov, Vioară Alexandru Tomescu, Pian Horia Mihail, Violoncel Razvan Suma

1975 – Congresul SUA a votat introducerea clauzei națiunii celei mai favorizate în relațiile cu RSR

Clauza națiunii celei mai favorizate era un adevărat test în relațiile economice bilaterale, acordarea ei fiind însoțită și de alte beneficii economice de mare însemnătate pentru România, precum credite cu dobânzi mici, acces la tehnologie avansată etc. Ea a fost acordată României, pentru prima dată în 1975, în conformitate cu prevederile amendamentului Jackson–Vanik adus Legii Comerțului din 1974, care condiționa acest favor de dreptul la libera circulație a cetățenilor țării beneficiare. Clauza trebuia reînnoită anual de către președintele Statelor Unite, dar fiecare dintre cele două Camere ale Congresului puteau anula hotărârea președintelui prin votarea unei rezoluții de dezaprobare într-o perioadă de 90 de zile de la data când i s-a adus la cunoștință această hotărâre. La 25 iulie 1975, votul în Senat a fost de 88 la 2 pentru aprobarea acordului comercial și clauzei pentru România. În 28 iulie, Camera Reprezentanților și-a dat acordul printr-un vot de 355 la 41. 1975 Gerald Ford, Nicolae Ceausescu, Henry Kissinger La SinaiaDupă câteva zile, președintele Gerald Ford se afla în România și, la Castelul Peleș din Sinaia, a semnat cu Nicolae Ceaușescu un comunicat comun prin care se anunța intrarea în aplicare a acordului comercial româno-american, incluzând și eligibilitatea României pentru tratamentul clauzei națiunii celei mai favorizate, cu reconfirmare anuală.

1976 – S-a născut Carol-Eduard Novak

Károly Eduárd Novák; 28 iulie 1976, Miercurea Ciuc

Ciclist paralimpic rutier și de pistă de etnie maghiară din România, cvintuplu campion mondial și primul campion paralimpic din istoria României. Înainte de a-și începe cariera de ciclist, a fost patinator-viteză timp de zece ani: a câștigat 11 titluri naționale și a stabilit un total de 30 de recorduri românești la nivel juvenil, terminând pe locul 10 la Mondialul de juniori. În 1996, la doar 20 de ani, a suferit un accident de mașină care a dus la amputarea piciorului drept. Accidentul i-a spulberat visul de a participa la Jocurile Olimpice de iarnă de la Nagano. După o scurtă pauză în cariera sportivă, a început să concureze în competiții de paraciclism în clasa C4, precum și în curse Elite. Devenit profesionist în 2001, a realizat primul rezultat major în 2003, prin câștigarea Campionatului European Paraciclist. 1976 Carol-eduard NovakPână în 2018 a câștigat un total de șapte medalii la campionatele românești de ciclism, clasa Elite: una de argint la cross country, trei de argint și una de bronz la contratimp individual și două medalii de bronz la șosea fond. Din 2007 concurează în mod regulat la Campionatele Mondiale de Paraciclism UCI. Până în 2021, el a câștigat un total de 23 de medalii la Campionatele Mondiale, 5 medalii de aur, 13 de argint și 5 de bronz. A studiat Dreptul și a fondat și condus o companie pentru fabricarea de dispozitive protetice. A înființat echipa de ciclism Tusnad Cycling Team, Team Novak din 2018 și a fost unul dintre inițiatorii competiției de ciclism rutier Turul Ținutului Secuiesc. În 2017 a înființat, de asemenea, Academia de Ciclism Novak, pentru tinerii cicliști. Între 2013–2020 a fost președintele Federației Române de Ciclism, și vicepreședinte al Uniunii Cicliste Balcanice și membru al Uniunii Cicliste Internaționale (UCI). Începând cu 23 decembrie 2020, este ministrul Tineretului și Sportului.

1981 – Atentatul asupra lui Emil Georgescu

Nicolae Ceaușescu, a ordonat lichidarea ziariștilor de la Europa Liberă. Un număr impresionant, 700 de ofițeri de securitate au primit misiunea să aducă la tăcere vocile cele mai critice la adresa regimului. Au murit, unul dupa altul, în câțiva ani, patru directori ai postului: Petru Bunescu, Noel Bernard, Radu Gorun si Vlad Georgescu. Ziariștii Cornel Chiriac și Emil Georgescu au fost înjunghiați.

1981 Atentatul Asupra Lui Emil GeorgescuEmil Georgescu, fost procuror în anii 1950–1960 și apoi juristul Primăriei Bucureștiului, a început la Europa Liberă emisiunea Actualitatea românească în 1975. A fost atacat de doi francezi, în dimineața zilei de 28 iulie 1981, în timp ce-și plimba câinele prin cartierul Haar, de la marginea Munchen-ului. A fost înjunghiat de 20 de ori, dar nu a murit atunci. Agresorii au fost arestați la puțină vreme și au fost condamnați la ani de inchisoare; s-a vorbit imediat de posibilitatea să fie mercenarii Securității din Romania, dar nu au fost dovezi concludente. Emil Georgescu a murit peste patru ani de un cancer galopant la plămâni, care ar fi putut să aiba legatura cu incidentul: fusese înjunghiat în plămâni.

1981 – S-a născut Alexandra Ungureanu

28 decembrie 1981, Onești, Bacău

Cântăreață de muzică pop/house/dance. A participat la diverse concursuri de muzică pentru copii, în cadrul cărora a obținut rezultate remarcabile. Treptat, și-a format un repertoriu cu piese compuse pentru ea de Dinu Giurgiu, Ionel Tudor, Adrian Despot, Marius Țeicu sau Cornel Ilie și a participat la diverse emisiuni televizate. Începând cu anul 2001, a colaborat alături de formația Sistem, pentru care a înregistrat vocea principală a unor melodii precum Emoții, Senzații, Departe de tine. În 2003, a obținut locul al treilea la Selecția Națională pentru concursul muzical Eurovision cu piesa Make this love come true și a reprezentat România la festivalul Cerbul de Aur. A concertat alături de formații precum Holograf, Vița de Vie, Taxi.

Alexandra Ungureanu feat. Marius Moga – Bate, bate

1984 – A început cea de a XIII–a ediție a Jocurilor Olimpice de la Los Angeles

A XXIII-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară s-a desfășurat la Los Angeles, California, Statele Unite în perioada 28 iulie–12 august. Au participat 140 de țări și 6.797 de sportivi iar ceremonia a fost deschisă de președintele Ronald Reagan. Ca răspuns la boicotul american al Jocurilor Olimpice din 1980 de la Moscova, 14 țări est-europene și altele din blocul comunist inclusiv URSS, Cuba și Germania de Est au boicotat aceste Jocuri Olimpice. Au fost trei excepții: România, China și Iugoslavia.
1984 Echipa De Gimnastică Feminină A României, Los Angeles 1984

România a fost reprezentată de 127 de sportivi și a obținut un record de medalii, 53: 20 de medalii de aur, 16 de argint și 17 de bronz.

1985 – A încetat din viață Valeria Sadoveanu (1907 – 28 iulie 1985, Văratic, Neamț)

Scriitoare, cea de-a doua soție a lui Mihail Sadoveanu; după moartea soțului, s-a stabilit în apropierea Mănăstirii Văratec, unde a organizat un cerc literar informal și un grup ortodox de rugăciune, la care au luat parte istoricul literar Zoe Dumitrescu-Bușulenga și poeta Ștefana Velisar Teodoreanu

1991 – A încetat din viață Oltea Alexandru (Oltea Epureanu; 22 iunie 1930, Cernăuți – 28 iulie 1991, București)

Prozatoare, jurnalistă

1996 – A încetat din viață Adrian Rogoz (19 aprilie 1921, București – 28 iulie 1996, Bad Nauheim, Germania)

Scriitor de literatură științifico-fantastică, poet, traducător

1998 – A încetat din viață Anton Uncu (15 noiembrie 1938 – 28 iulie 1998, București)

Jurnalist, publicist, disident; împreună cu Petre Mihai Băcanu, Alexandru Chivoiu și Mihai Creangă, a tipărit în ilegalitate ziarul România 

2004 – Primul român pe vârful himalayan K2

K2 este al doilea vârf al lumii, ca înălțime după Everest (8.611m), situat în lantul Karakorum, în Nordul Pakistanului. Până în 2004, K2 nu mai fusese urcat de trei ani. Împreună cu alpinistul spaniol Iñaki Ochoa (1967 – 2008), atunci unul dintre cei mai buni alpiniști din lume, alpinistul timișorean Horia Colibășanu, la 27 de ani, a reușit să ajungă în vârf.

Cei doi au realizat cea mai rapidă ascensiune a sezonului. În data de 28 iulie la ora 6:18 (ora Romaniei) Horia a fluturat steagul României pe K2. Ascensiunea s-a facut fără ajutorul oxigenului suplimentar. Acest succes este considerat cea mai mare performanță din istoria alpinismului românesc. Până în prezent, niciun alt alpinist român nu a mai urcat pe vârful K2.

Mai mult: Horia Colibășanu – primul român pe K2 [TuristMania]

2006 – A încetat din viață Virgil Flonda (14 decembrie 1948 – 27/28 iulie 2006, Germania)

Actor de film și teatru, fost director artistic al Teatrului „Radu Stanca” din Sibiu

2007 – A încetat din viață Isidore Isou (Jean-Isidore Goldstein; 29 ianuarie 1925, Botoșani – 28 iulie 2007, Paris, Franța)

Poet, prozator, dramaturg, eseist, critic de film și artist vizual francez originar din România; fondatorul lettrismului

2010 – A încetat din viață Cornelia Ștefănescu (Cornelia Smădescu; 11 noiembrie 1928, Caransebeș – 28 iulie 2010)

Istoric și critic literar

2011 – A încetat din viață Petre Oprea (11 martie 1928, Merii Petchii–Nuci, Ilfov – 28 iulie 2011, București)

Critic și istoric de artă; a publicat cataloage și monografii ale unor pictori români

2019 – A încetat din viață Monica Ghiuță (26 iulie 1940, Câmpulung Moldovenesc – 28 iulie 2019, București)

Actriță de teatru și film; a jucat pe scena Teatrului Mic din București; peste 100 de roluri în teatru, film, radiofonic

 

#todaysmemory #istoriaRomaniei #Romaniafrumoasa #romanifrumosi #romanianvisualart

----------

*Ediție revizuită și adăugită

0 comentarii la „28 Iulie în istoria românilor28 min read

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: